7,316 matches
-
Menajeria este atestată din timpul domniei lui Henric al III-lea. În 1251, șerifilor li s-a ordonat să plătească patru pence pe zi pentru întreținerea ursului polar al regelui, probabil un dar de la Haakon al IV-lea al Norvegiei; ursul a atras multă atenție din partea londonezilor atunci când a ieșit la pescuit în Tamisa. În 1254, șerifilor li s-a ordonat și să subvenționeze construcția unei cuști pentru elefanți la Turn. Locul exact al menajeriei medievale nu este cunoscut, deși se
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
ultimului administrator al Menajeriei în 1853. În 2011, Turnul a găzduit o expoziție cu sculpturi din sârmă de Kendra Haste, reprezentând animale exotice din istoria turnului precum lei, maimuțe, dar și struțul care înghițea cuie, leopardul care fura umbrele și ursul polar care pescuia în Tamisa. Se spune că fantoma lui Anne Boleyn, decapitată în 1536 pentru trădarea lui Henric al VIII-lea, ar bântui capela Sfântul Petru ad Vincula, unde este înmormântată, și că ar umbla prin Turnul Alb ținându
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
Alte fantome care ar bântui castelul ar fi ale lui Henric al VI-lea, Lady Jane Grey, Margaret Pole și ale Prinților din Turn. În ianuarie 1816, o santinelă care păzea Casa Nestematelor a susținut că ar fi văzut un urs care vine spre el; se spune că ar fi murit de frică după câteva zile. În octombrie 1817, s-a afirmat că ar fi apărut o imagine a unui obiect tubular, strălucitor, în Casa Nestematelor și că ar fi fost
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
sens, realitatea omului este descrisă ca întâlnire între persoane, ajungând la punctul culminant în prietenia cu Isus Hristos, cu Omul-Dumnezeu, în comuniunea Bisericii. Abordarea personalistă, care aseamănă teologia lui Leo Scheffczyk cu cea a lui Joseph Ratzinger și a lui Hans Urs von Balthasar, ajunge la punctul culminant în tratatul teologic despre har, prietenia personală devenind aici o cheie pentru aprofundarea raportului dintre natură și har. Leo Scheffczyk, "Fundamentele dogmei. Introducere în dogmatică", Ed. Sapientia, Iași 2010 (L. Scheffczyk, A. Ziegenaus, "Dogmatica
Leo Scheffczyk () [Corola-website/Science/310773_a_312102]
-
cauză uniților. Ortodocșii au rămas datori cu taxa de 51 cruceri pentru hotărârea definitivă. În același an, recensământul populației menționează în sat 2 preoți. 1786: Numele celor doi preoți greco-catolici apar intr-un act al familiei Hossu: Nemeșul Butian popa Urs și Crișan popa Alexa. Răstociul ortodox era filie a parohiei Perii-Vadului. Și aparținea protopopiatului Buciumi. Numărul caselor (de fapt, al familiilor) ortodocșilor după conscripția forurilor comitatului - 32. Parohul în funcție, popa Ioan Nan, cu reședința în Perii-Vadului. 1788: Convertirea completă
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
învecinată cu măritul Comitat Solnocul Interior, și a unui număr de 33 de oaspeți (jeleri, nou-veniți în sat) locuitori ai zisei moșii, la sfânta unire, cu știrea oă nimeni nu i-a constrâns, astfel precum se dovedește de către zisul popă Urs, parohul în funcție; (s-a citit) de către nobilii Alexandru Pap Benyei și Nicolae Vidrai având domiciliul în târgul episcopal al Fiscului Blaj, pe credința lor. Treabă pentru care, până acum au mai venit la el (la popa Urs - n.n.) încă
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
zisul popă Urs, parohul în funcție; (s-a citit) de către nobilii Alexandru Pap Benyei și Nicolae Vidrai având domiciliul în târgul episcopal al Fiscului Blaj, pe credința lor. Treabă pentru care, până acum au mai venit la el (la popa Urs - n.n.) încă șapte oaspeți, cu (aceeași) hotărîre. Pe care oonvertire a lor au întărit-o, însă ou această condiție ca nici acești locuitori înșiși, nici zisul preot, de acum încolo nu vor mai încerca să desfacă de credința greco-catolică. Așa
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
în prezent în localitatea Adalin, județul Sălaj, unde a fost adusă în anul 1901 din satul Borșa, Cluj. Începuturile acestei bisericuțe merg până înainte de anul 1787, iar povestea ei este una particulară, legată de destinul meșterului și zugravului de biserici Urs Broină. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice deși este un martor viu de cultură și istorie ardeleană. Având hramul "Sf. Dumitru", biserica a fost folosită de comunitate până în anul 2010, an în care a fost terminată
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
de lemn într-o mănăstire din hotarul satului Stoboru. Documentul este o scrisoare scrisă în română cu caractere chirilice adresată împăratului Iosif al II-lea în anul 1787 de către chiar ctitorul ei. Ctitorul a fost meșterul și zugravul de biserici Urs Broină, locuitor iobag în Stoboru. Urs Broină s-a adresat împăratului cu nădejdia de a salva mănăstirea ridicată în anii din urmă. Acésta m'aș plânge și m'aș jelui înaintea Împěrății tale: Iată Dómne Impĕrate, eu Broină Urs din
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
hotarul satului Stoboru. Documentul este o scrisoare scrisă în română cu caractere chirilice adresată împăratului Iosif al II-lea în anul 1787 de către chiar ctitorul ei. Ctitorul a fost meșterul și zugravul de biserici Urs Broină, locuitor iobag în Stoboru. Urs Broină s-a adresat împăratului cu nădejdia de a salva mănăstirea ridicată în anii din urmă. Acésta m'aș plânge și m'aș jelui înaintea Împěrății tale: Iată Dómne Impĕrate, eu Broină Urs din varmeghia Clujului din satul Stoborul, am
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
biserici Urs Broină, locuitor iobag în Stoboru. Urs Broină s-a adresat împăratului cu nădejdia de a salva mănăstirea ridicată în anii din urmă. Acésta m'aș plânge și m'aș jelui înaintea Împěrății tale: Iată Dómne Impĕrate, eu Broină Urs din varmeghia Clujului din satul Stoborul, am cugetat din minte, ce mi-au dat Dumnezeu sĕ fac o mânăstire, și cu ajutorul lui Dumnezeu o-am făcut, de care lucru mĕ și bucuram, ce Dómne Impĕrate, aceștii sfinte Mănăstiri așa i-
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
de colindători, numele conducătorilor acestuia, precum și ordinea celor colindați. Colindele sunt interpretate prin cântarea în grup, la unison, ori în două grupe, antifonic. Uneori, ceata se acompaniază cu instrumente (fluier, cimpoi sau dobă mică). Ritualurile care implică ființe animaliere („Capra”, „Ursul”) se caracterizează prin existența anumitor roluri: animalul (un flăcău costumat, care face zgomote caracteristice: clămpănit/mormăit și dansează), și un „moș” sau doi. O antologie sonoră de colinde a fost editată pe discuri de vinil de către „Electrecord” în anii '60
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
20 ai secolului al XX-lea. Terenul este proprietate de stat. Rezervatia botanica Scărița-Belioara conserva specii rare, unele unice în Europa: sângele voinicului, argințica, mărtăloaga, căldărușa, gențiana, buzata, crinul pestriț. Specifice acestui masiv sunt endemismele barbă mugurului, mălăoaie și strugurii ursului (Arctostaphylos uva-ursi), relicva glaciară ajunsă aici din Peninsulă Balcanică. Căi de acces: pe drumul național Turda-Câmpeni DN 75 până la Poșaga de Jos, de unde se continuă pe drumul comunal DC 42 până la Poșaga de Sus, iar de acolo, pe Valea Belioarei
Șesul Craiului - Scărița-Belioara () [Corola-website/Science/309431_a_310760]
-
Denumirea de „grenadieri” ținea mai mult de tradiție, deoarece grenadierii de la începutul secolului al XIX-lea nu mai foloseau în realitate grenade. Grenadierii călare purtau uniforme similare cu cele ale grenadierilor pedeștri din Garda Imperială: bonete înalte din blană de urs brun (trompetiștii purtau bonete albe) lipsite de placa aurie decorativă care orna bonetele Grenadierilor pedeștri, cămăși albe cu albastru, epoleți aurii, pantaloni albi și cizme negre. Călareau cai masivi, de rasă, de regulă de culoare neagră (bai brun) sau maron
Regimentul de grenadieri călare din Garda Imperială () [Corola-website/Science/309459_a_310788]
-
israeliană. S-a născut la data de 23 mai 1955 în orașul Haifa din Israel. Părinții săi erau emigranți din România. Mama să se născuse în orașul Tulcea, iar tatăl său, Iulius Meir, s-a născut în satul Bucium (Valea Ursului) în anul 1917, dar a trăit în orașul Român până la plecarea în Israel. A absolvit Facultatea de Matematică și Facultatea de Inginerie de Mașini din Beer Seva (Israel), obținând în anul 1980 diplomă de inginer mașini-matematică. A lucrat ca profesor
Nati Meir () [Corola-website/Science/304943_a_306272]
-
munte (Rona tempozozia). Trebuie menționat prezența cândva pe aceste meleaguri a zăganului, a vulturului negru și a vulturului sur. Este foarte bogată și variată, cuprinzând un număr mare de specii de interes cinegetic. Fauna pădurilor de rășinoase este reprezentată prin: urs (Ursus arcalos), lup (Canis lupus), mistreț (Sus scrofa), iar dintre păsări amintim: cocoșul de mesteacăn (Lirurus tetrix), cocoșul de munte (Tetrao uragallus), ciocănitoarea cu trei degete (Picoides trydactiylus), forfecuța galbenă (Loxia curvirosta), pițigoiul de brădet (Parus ater), pițigoiul de creastă
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
pădurile și golurile alpine găzduiesc un important fond cinegetic prin varietatea și valoarea speciilor, dovedite prin medaliile de aur obținute la diverse concursuri internaționale pe fondurile de vânătoare cum sunt cele de la Făina și Valea Babii, populate cu cerbi carpatini, urși, lupi, mistreți, jderi, cocoși de munte, etc., ce se vânează cu autorizație. Vânătoarea este o activitate recreativă care, în zona Munților Maramureș, întrunește condiții deosebite având în vedere: Avându-se în vedere valoarea ridicată cinegetică a zonei, bazinul Vaser a
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
version”. Înregistrările s-au făcut în Germania, în componența N. Covaci - chitară solo, Josef Kappl - chitară bas, keyboards, programming & samples. A fost reînregistrată, sub numele original, în 2000, pe albumul „În umbra marelui U.R.S.S.” (greșit tipărit „În umbra marelui urs”; reeditat cu numele corect în 2003), în componența N. Covaci - chitară solo, voce, Volker Vaessen (sau V. Hildermann ?) - chitară bas, C. Brylankowski - claviaturi, și probabil Erlend Krauser, S. Dankelmann sau F. Tienemann la chitară electrică. Compusă prin 1973 de Mircea
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
voce, Tavi Colen - voce. Apărut și pe albumul „În umbra marelui U.R.S.S.” (2000; reeditat în 2003). Compusă în 1999 de Nicolae Covaci (muzică și text) a apărut pe albumul omonim în 2000, cu numele scris greșit „În umbra marelui urs”. Abia la reeditarea din 2003 a fost trecută cu numele corect. A fost înregistrată în Germania și România, în formula N. Covaci - solist vocal, chitară acustică, E. Krauser - chitară, V. Vaessen (sau V. Hildermann?) - chitară bas, L. Cioargă - percuție , T.
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
frumoasele basme moldovenești. Așa, probabil, ar începe și legenda Medvejei. Oamenii bătrîni spun că pădurea de lîngă Lipcani în vremuri cărunte era mare-mare, cică, ocupa tot acest ținut, dar atît de mare că într-însa huzureau de bine pînă și urșii. În zilele noastre în sat locuiesc cu preponderență ucrainenii și ei susțin că satul i-a luat denumirea de la acei urși (de la ucrainescul medvidi). Alții zic că denumirea provine de la numele moșierului Medvedev, care era pan, din polonezi. Pînă azi
Medveja, Briceni () [Corola-website/Science/305140_a_306469]
-
era mare-mare, cică, ocupa tot acest ținut, dar atît de mare că într-însa huzureau de bine pînă și urșii. În zilele noastre în sat locuiesc cu preponderență ucrainenii și ei susțin că satul i-a luat denumirea de la acei urși (de la ucrainescul medvidi). Alții zic că denumirea provine de la numele moșierului Medvedev, care era pan, din polonezi. Pînă azi se mai păstrează aici un toponim Panskaia Storona (Partea Panului). Nici prima, nici cea de-a doua legendă nu au un
Medveja, Briceni () [Corola-website/Science/305140_a_306469]
-
Satul Răuțel este cunoscut prin tradițiile sale, aduse din Bucovina. În special, formația locală „Sălcioară” este cea care păstrează melodia și cuvintele cântecelor. În timpul sărbătorilor de iarnă, la Răuțel poți vedea o veritabilă Bandă a lui Joian, Irodul, Capra, Căluțul, Ursul - obiceiuri bucovinene. Localitatea este gazificată integral, iar numărul posturilor de telefoane în 2008 se cifra la 1300. Principala ramură a economie este agricultura. Mulți locuitori muncesc peste hotare. Țăranii din Răuțel sunt preocupați de cultivarea legumelor în sere, de creșterea
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
le (Procyonidae) este o familie de mamifere carnivore plantigrade sau semiplantigrade, care seamănă ca înfățișare generală cu urșii, însă au coada lungă. Au un număr mic de specii, restrânse astăzi numai în continentul american. Prin strămoșii lor se înrudesc cu ursidele și canidele. Sunt carnivore zvelte, mai mici decât urșii, cu coadă lungă și stufoasă, deseori prehensilă, ce
Procionide () [Corola-website/Science/306090_a_307419]
-
sau semiplantigrade, care seamănă ca înfățișare generală cu urșii, însă au coada lungă. Au un număr mic de specii, restrânse astăzi numai în continentul american. Prin strămoșii lor se înrudesc cu ursidele și canidele. Sunt carnivore zvelte, mai mici decât urșii, cu coadă lungă și stufoasă, deseori prehensilă, ce ajunge cel puțin până la pământ. Picioarele, relativ scurte, au câte cinci degete. Dentiția lor se aseamănă cu a ursidelor, de care se deosebește prin aceea că ultimul premolar superior și primul molar
Procionide () [Corola-website/Science/306090_a_307419]
-
cu a ursidelor, de care se deosebește prin aceea că ultimul premolar superior și primul molar inferior n-au caracter de măsele carnasiere și în fiecare falcă n-au decât câte două măsele tuberculoase. le seamănă ca înfățișare generală cu urșii, însă au coada lungă. Au un corp zvelt. Procionidele sunt mai mici decât urșii. Lungimea cap + trunchi este de 305-670 mm, lungimea cozii 200-690 mm, iar greutatea este de aproximativ 0,8-12,0 kg. Masculii sunt aproximativ o cincime mai
Procionide () [Corola-website/Science/306090_a_307419]