15,959 matches
-
detașării, în cazul fiecăreia dintre cele trei subclase delimitate, a unor particularități de structură internă. Pornind de la clasificarea lui Vendler [1967] 1974 în ce privește tipologia claselor semantice de verbe, observăm că verbele de percepție se încadrează, în sens larg, în clasa verbelor de stare sau în cea a activităților. Arătăm în continuare că proprietățile aspectuale nu pot fi determinate fără a ține cont de structura grupului verbal extins și semnalăm faptul că interpretarea aspectuală a verbelor de percepție este strict dependentă de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
încadrează, în sens larg, în clasa verbelor de stare sau în cea a activităților. Arătăm în continuare că proprietățile aspectuale nu pot fi determinate fără a ține cont de structura grupului verbal extins și semnalăm faptul că interpretarea aspectuală a verbelor de percepție este strict dependentă de semantica predicației subordonate. Astfel, percepția este concepută ca punctuală sau durativă în funcție de modul în care este organizat fenomenul supus percepției - Îl văd pe Andrei trântind ușa (percepție punctuală), Îl văd pe Andrei urcând scările
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
concepută ca punctuală sau durativă în funcție de modul în care este organizat fenomenul supus percepției - Îl văd pe Andrei trântind ușa (percepție punctuală), Îl văd pe Andrei urcând scările (percepție durativă). În capitolul al treilea discutăm câteva aspecte legate de polisemia verbelor de percepție. În căutarea unor explicații satisfăcătoare pentru numeroasele "deplasări" de sens înregistrate de verbele de percepție atât în interiorul domeniului semantic al percepției (intracategorial), cât și dinspre domeniul percepției către alte zone conceptuale (intercategorial), alegem două modele complementare de explicare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
văd pe Andrei trântind ușa (percepție punctuală), Îl văd pe Andrei urcând scările (percepție durativă). În capitolul al treilea discutăm câteva aspecte legate de polisemia verbelor de percepție. În căutarea unor explicații satisfăcătoare pentru numeroasele "deplasări" de sens înregistrate de verbele de percepție atât în interiorul domeniului semantic al percepției (intracategorial), cât și dinspre domeniul percepției către alte zone conceptuale (intercategorial), alegem două modele complementare de explicare a mecanismelor polisemiei, a lărgirilor de sens/extinderilor semantice - modelul cognitiv și modelul Lexiconului Generativ
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
interpretate în contextul mai larg al dependenței dintre context și sens. Pustejovsky, autorul acestui model, arată că semantica cuvintelor se caracterizează prin flexibilitate, prin permeabilitate, permițând contextual numeroase variații. Continuăm prin a urmări cum se manifestă polisemia la nivelul clasei verbelor de percepție și, revenind la definițiile lexicografice, constatăm că unui verb ca a vedea (considerat membru reprezentativ al clasei verbelor de percepție și totodată cel mai bogat semantic dintre acestea) îi este atribuit un număr variabil de sensuri. Explicăm această
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Pustejovsky, autorul acestui model, arată că semantica cuvintelor se caracterizează prin flexibilitate, prin permeabilitate, permițând contextual numeroase variații. Continuăm prin a urmări cum se manifestă polisemia la nivelul clasei verbelor de percepție și, revenind la definițiile lexicografice, constatăm că unui verb ca a vedea (considerat membru reprezentativ al clasei verbelor de percepție și totodată cel mai bogat semantic dintre acestea) îi este atribuit un număr variabil de sensuri. Explicăm această variație prin imposibilitatea de a delimita clar sensurile verbului, dat fiind
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
caracterizează prin flexibilitate, prin permeabilitate, permițând contextual numeroase variații. Continuăm prin a urmări cum se manifestă polisemia la nivelul clasei verbelor de percepție și, revenind la definițiile lexicografice, constatăm că unui verb ca a vedea (considerat membru reprezentativ al clasei verbelor de percepție și totodată cel mai bogat semantic dintre acestea) îi este atribuit un număr variabil de sensuri. Explicăm această variație prin imposibilitatea de a delimita clar sensurile verbului, dat fiind continuumul fizic-cognitiv, unde noțiunile sunt mai vagi, mai difuze
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
că unui verb ca a vedea (considerat membru reprezentativ al clasei verbelor de percepție și totodată cel mai bogat semantic dintre acestea) îi este atribuit un număr variabil de sensuri. Explicăm această variație prin imposibilitatea de a delimita clar sensurile verbului, dat fiind continuumul fizic-cognitiv, unde noțiunile sunt mai vagi, mai difuze. Observăm că structura semantică a verbului de percepție a vedea a ridicat numeroase probleme în rândul cercetătorilor, propunându-se în consecință mai multe tipuri de analiză. În unele analize
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
mai bogat semantic dintre acestea) îi este atribuit un număr variabil de sensuri. Explicăm această variație prin imposibilitatea de a delimita clar sensurile verbului, dat fiind continuumul fizic-cognitiv, unde noțiunile sunt mai vagi, mai difuze. Observăm că structura semantică a verbului de percepție a vedea a ridicat numeroase probleme în rândul cercetătorilor, propunându-se în consecință mai multe tipuri de analiză. În unele analize sensurile verbului sunt deosebite prin înlocuirea alternativă cu diferiți termeni cvasi-sinonimi (Alm-Arvius 1993), altele (rețeaua semantică Wordnet
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
fiind continuumul fizic-cognitiv, unde noțiunile sunt mai vagi, mai difuze. Observăm că structura semantică a verbului de percepție a vedea a ridicat numeroase probleme în rândul cercetătorilor, propunându-se în consecință mai multe tipuri de analiză. În unele analize sensurile verbului sunt deosebite prin înlocuirea alternativă cu diferiți termeni cvasi-sinonimi (Alm-Arvius 1993), altele (rețeaua semantică Wordnet) specifică, odată cu sensurile verbelor, și contextele sintactice în care se actualizează acestea. În fine, sunt modele (Grezka 2009) care explică structura semantică a unităților pe
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vedea a ridicat numeroase probleme în rândul cercetătorilor, propunându-se în consecință mai multe tipuri de analiză. În unele analize sensurile verbului sunt deosebite prin înlocuirea alternativă cu diferiți termeni cvasi-sinonimi (Alm-Arvius 1993), altele (rețeaua semantică Wordnet) specifică, odată cu sensurile verbelor, și contextele sintactice în care se actualizează acestea. În fine, sunt modele (Grezka 2009) care explică structura semantică a unităților pe baza principiului "claselor de obiecte" - ansambluri de cuvinte omogene semantic selectate de verbe în funcție de specificul lor semantic (verbele "vizuale
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
rețeaua semantică Wordnet) specifică, odată cu sensurile verbelor, și contextele sintactice în care se actualizează acestea. În fine, sunt modele (Grezka 2009) care explică structura semantică a unităților pe baza principiului "claselor de obiecte" - ansambluri de cuvinte omogene semantic selectate de verbe în funcție de specificul lor semantic (verbele "vizuale" selectează prototipic "obiecte" care pot fi percepute prin simțul vizual - culori, forme, entități concrete, cele "auditive", "obiecte" care pot fi percepute auditiv - stimuli sonori). Încheiem capitolul prin prezentarea succintă a unor tipuri de transferuri
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sensurile verbelor, și contextele sintactice în care se actualizează acestea. În fine, sunt modele (Grezka 2009) care explică structura semantică a unităților pe baza principiului "claselor de obiecte" - ansambluri de cuvinte omogene semantic selectate de verbe în funcție de specificul lor semantic (verbele "vizuale" selectează prototipic "obiecte" care pot fi percepute prin simțul vizual - culori, forme, entități concrete, cele "auditive", "obiecte" care pot fi percepute auditiv - stimuli sonori). Încheiem capitolul prin prezentarea succintă a unor tipuri de transferuri semantice care se produc asupra
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vizuale" selectează prototipic "obiecte" care pot fi percepute prin simțul vizual - culori, forme, entități concrete, cele "auditive", "obiecte" care pot fi percepute auditiv - stimuli sonori). Încheiem capitolul prin prezentarea succintă a unor tipuri de transferuri semantice care se produc asupra verbelor de percepție din limba română, delimitate în funcție de domeniile perceptuale. Prezentăm câteva ipoteze care explică ierarhizarea acestor deplasări, motivând de ce există o legătură strânsă între domeniul vizual și cel cognitiv, între cel auditiv și cel al comunicării interpersonale etc. Ultimul capitol
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
acestor deplasări, motivând de ce există o legătură strânsă între domeniul vizual și cel cognitiv, între cel auditiv și cel al comunicării interpersonale etc. Ultimul capitol, al patrulea, este conceput ca un model de analiză sintactico-semantică a unităților reprezentative pentru clasa verbelor de percepție. Pornind de la observația inițial intuitivă că verbele din interiorul clasei analizate au proprietăți de construcție comune și proprietăți distinctive, ne propunem să sistematizăm aceste trăsături pentru a avea o privire de ansamblu asupra problemei. În interiorul capitolului, verbele a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
domeniul vizual și cel cognitiv, între cel auditiv și cel al comunicării interpersonale etc. Ultimul capitol, al patrulea, este conceput ca un model de analiză sintactico-semantică a unităților reprezentative pentru clasa verbelor de percepție. Pornind de la observația inițial intuitivă că verbele din interiorul clasei analizate au proprietăți de construcție comune și proprietăți distinctive, ne propunem să sistematizăm aceste trăsături pentru a avea o privire de ansamblu asupra problemei. În interiorul capitolului, verbele a vedea, a auzi și, uneori, a simți sunt analizate
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
clasa verbelor de percepție. Pornind de la observația inițial intuitivă că verbele din interiorul clasei analizate au proprietăți de construcție comune și proprietăți distinctive, ne propunem să sistematizăm aceste trăsături pentru a avea o privire de ansamblu asupra problemei. În interiorul capitolului, verbele a vedea, a auzi și, uneori, a simți sunt analizate deseori comparativ, pentru că structura lor semantico-sintactică permite acest tip de abordare. Urmăm același tip de analiză comparativă și pentru celelalte două clase de verbe. Distingem situațiile în care verbele permit
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de ansamblu asupra problemei. În interiorul capitolului, verbele a vedea, a auzi și, uneori, a simți sunt analizate deseori comparativ, pentru că structura lor semantico-sintactică permite acest tip de abordare. Urmăm același tip de analiză comparativă și pentru celelalte două clase de verbe. Distingem situațiile în care verbele permit nelexicalizarea obiectului direct de cele în care se construiesc cu două argumente și de cele cu structuri reorganizate sintactic. Evidențiem pentru fiecare tip de configurații sensurile care se actualizează, în direcția distincțiilor percepție directă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
capitolului, verbele a vedea, a auzi și, uneori, a simți sunt analizate deseori comparativ, pentru că structura lor semantico-sintactică permite acest tip de abordare. Urmăm același tip de analiză comparativă și pentru celelalte două clase de verbe. Distingem situațiile în care verbele permit nelexicalizarea obiectului direct de cele în care se construiesc cu două argumente și de cele cu structuri reorganizate sintactic. Evidențiem pentru fiecare tip de configurații sensurile care se actualizează, în direcția distincțiilor percepție directă - percepție indirectă, percepție fizică - percepție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cele cu structuri reorganizate sintactic. Evidențiem pentru fiecare tip de configurații sensurile care se actualizează, în direcția distincțiilor percepție directă - percepție indirectă, percepție fizică - percepție cognitivă. Arătăm că aceste distincții sunt valabile, în mare măsură, pentru toate unitățile din clasa verbelor de percepție nonintențională. Verbele de percepție intențională au o disponibilitate mai redusă de a dezvolta sensuri din zona cognitiv-inferențială, însă permit alte tipuri de variații semantice - în zona aprecierilor personale (ne privește cu ciudă "se gândește cu ciudă la noi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sintactic. Evidențiem pentru fiecare tip de configurații sensurile care se actualizează, în direcția distincțiilor percepție directă - percepție indirectă, percepție fizică - percepție cognitivă. Arătăm că aceste distincții sunt valabile, în mare măsură, pentru toate unitățile din clasa verbelor de percepție nonintențională. Verbele de percepție intențională au o disponibilitate mai redusă de a dezvolta sensuri din zona cognitiv-inferențială, însă permit alte tipuri de variații semantice - în zona aprecierilor personale (ne privește cu ciudă "se gândește cu ciudă la noi"), în cea performativă (ascultă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ne privește cu ciudă "se gândește cu ciudă la noi"), în cea performativă (ascultă tot ce-l rog "face tot ce-l rog" ). Pe parcursul analizei subliniem constant legătura dintre sensurile actualizate și tipurile variate de complementare, continuumul fizic-cognitiv, arătând că verbul a vedea admite cele mai largi posibilități de construcție, ca urmare a polisemantismului său. Clasa verbelor de percepție evidențială este analizată independent de celelalte două clase, fiindcă unitățile incluse exprimă un alt tip de informație perceptuală - modală, inerent evaluativă - și
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
-l rog "face tot ce-l rog" ). Pe parcursul analizei subliniem constant legătura dintre sensurile actualizate și tipurile variate de complementare, continuumul fizic-cognitiv, arătând că verbul a vedea admite cele mai largi posibilități de construcție, ca urmare a polisemantismului său. Clasa verbelor de percepție evidențială este analizată independent de celelalte două clase, fiindcă unitățile incluse exprimă un alt tip de informație perceptuală - modală, inerent evaluativă - și participă la construcții sintactice diferite de cele caracteristice verbelor de percepție nonintențională și intențională. Încheiem capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
construcție, ca urmare a polisemantismului său. Clasa verbelor de percepție evidențială este analizată independent de celelalte două clase, fiindcă unitățile incluse exprimă un alt tip de informație perceptuală - modală, inerent evaluativă - și participă la construcții sintactice diferite de cele caracteristice verbelor de percepție nonintențională și intențională. Încheiem capitolul prin semnalarea unor particulărități în ceea ce privește capacitatea de pasivizarea a verbelor de percepție. Arătăm că acestea manifestă o preferință pentru pasivul-reflexiv și lasă neacoperită poziția complementului de agent. Menționăm că, deși se observă anumite
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
clase, fiindcă unitățile incluse exprimă un alt tip de informație perceptuală - modală, inerent evaluativă - și participă la construcții sintactice diferite de cele caracteristice verbelor de percepție nonintențională și intențională. Încheiem capitolul prin semnalarea unor particulărități în ceea ce privește capacitatea de pasivizarea a verbelor de percepție. Arătăm că acestea manifestă o preferință pentru pasivul-reflexiv și lasă neacoperită poziția complementului de agent. Menționăm că, deși se observă anumite tendințe în ce privește pasivizarea, o regulă fermă este dificil de stabilit. Ceea ce ne-am propus în lucrarea de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]