70,486 matches
-
Judecata. Iar la mijloc între ele, stă, ca într-un candelabru de aur în Sf. Biserică universală, sau în sufletul fiecărui sfânt, lumina adevărului care luminează tuturor. Și lumina aceasta este Cuvântul, care ca Dumnezeu cuprinde totul și descoperă rațiunile adevărate și atotgenerale ale Providenței și Judecății, prin care conservă lucrurile și în care constă taina mântuirii noastre, hotărâtă mai înainte de toate veacurile și înfăptuită în cele din urmă dintre timpuri. Dintre acestea, Providența, care stă ca un măslin la dreapta
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
cu Sine și întreolaltă și făcându-le născătoare de lumină prin virtute și cunoștință. Sau poate prin cei doi măslini Scriptura a mai indicat tainic, sufletul și trupul (45), întrucât cel dintâi este împodobit ca un măslin cu rațiunile cunoștinței adevărate, iar trupul e acoperit cu faptele virtuților. Iar dacă cineva ar spune că cuvântul Scripturii indică prin cei doi măslini și cele două lumi (46), bun ar fi și înțelesul acesta. Căci de fapt Cuvântul ca Dumnezeu stă la mijlocul
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
Isis vine sub înfățișarea unei femei muritoare foarte frumoase, și îl atrage pe Seth la o discuție, făcându-l să recunoască că este necinstit ca unui fiu legitim să i se refuze dreptul la tron. După aceasta Isis își arată adevăratul chip spunându-i lui Seth că l-a prins în cursă. Atum ezită din nou să aleagă un conducător. Seth propune o întrecere: el și Horus să stea sub apă sub înfățișarea unor hipopotami, iar cel care stă mai mult
Mitologia Egiptului Antic () [Corola-website/Science/306907_a_308236]
-
Conform acestui argument, impozitarea progresivă va fi vazută de către autorul american ca fiind același lucru cu munca forțată. În Philosophical Explanations (1981), Robert Nozick formulează o teorie externalistă asupra cunoasterii adăugând definirilor clasice noi condiții menite să legitimieze o opinie adevărată drept cunoaștere prin apel la fapte externe proceselor cognitive conștiente ale subiectului cunoscător. Conform abordărilor internaliste clasice ale problemei cunoașterii, o persoană S știe că p dacă și numai dacă: este adevărat că p, S are convingerea că p, iar
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
cartezian care îl induce în eroare, că nu e mai mult decât un simplu experiment - un creier într-un recipient supus unor impulsuri fizice și chimice care îi creează iluzia lumii externe, sau că opinia sa este în mod accidental adevărată, etc. Nozick înlocuiește ultima condiție a cunoașterii din abordările clasice prin alte două condiții a căror miză este legitimarea externă a convingerilor subiectului epistemic - o persoană S știe că p dacă și numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: (1) p
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
căror miză este legitimarea externă a convingerilor subiectului epistemic - o persoană S știe că p dacă și numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: (1) p este adevărat; Dacă toate aceste condiții sunt îndeplinite, atunci S știe că propoziția p este adevărată în virtutea relației sale epistemice cu faptele lumii externe - convingerea lui S că p “urmează adevărul” (“tracks the truth”) faptelor externe. Relația subiectului epistemic cu lumea externă, funcționează ca un mecanism de producere a unor convingeri adevărate care pot constitui cunoaștere
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
că propoziția p este adevărată în virtutea relației sale epistemice cu faptele lumii externe - convingerea lui S că p “urmează adevărul” (“tracks the truth”) faptelor externe. Relația subiectului epistemic cu lumea externă, funcționează ca un mecanism de producere a unor convingeri adevărate care pot constitui cunoaștere și nu este necesar ca S să fie conștient de funcționarea acestui mecanism. A treia condiție a cunoașterii îi permite lui Nozick să răspundă obiecțiilor sceptice. Răspunsul său se bazează pe negarea unui principiu epistemologic potrivit
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
o relativă abundență. Arthur C. Clarke, în cartea sa din 1962 "Profiles of the Future", a fost primul intelectual de marcă ce a atras atenția asupra sorții balenei albastre. El a menționat creierul ei mare și a spus: „nu cunoaștem adevărata natură a entității pe care o distrugem.” Vânatul balenei albastre a fost interzis în 1966 de către Comisia internațională pentru vânătoarea de balene, și vânătoarea ilegală practicată de URSS a fost oprită în sfârșit în anii 1970, moment în care deja
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
este adept al revoluției din februarie 1848 , dar nu ia parte activ la ea. Se folosește însă de prilejul oferit de desființarea comisiei de acceptare a Salonului și expune peste zece tablouri. În anul următor, Courbet repurtează primul său succes adevărat la Salon, când juriul, reînființat, îi acceptă șapte lucrări prezentate. Statul francez achiziționează tabloul său intitulat " O după-amiază la Ornans", și Courbet este distins cu o medalie. Aceasta îi asigură de aici încolo dreptul de a expune la Salon fără
Gustave Courbet () [Corola-website/Science/306938_a_308267]
-
Alături de faraoni și hieroglife, piramidele constituie un adevărat simbol al Egiptului antic. Egiptenii antici au fost niște arhitecți deosebiți, având în vedere că în Egipt se află, astăzi, cel mai mare monument de piatră de pe Terra, și singura minune a lumii antice păstrate până azi, Piramida lui Keops
Piramide egiptene () [Corola-website/Science/306943_a_308272]
-
ei: n-are nimic de-a face cu manufacturile conjuncturale, tumefiate verbal, care - vai - atât de des pretextează incursiunea istorică pentru a obține un nevoiaș beneficiu de o zi în schimbul uitării eterne. Hotărârea conține acel parfum inefabil al cuceritoarelor povești adevărate, care te transpun în epoca evocată și te invită la reverie în timpul prezent.”, Valentin Silvestru, Hotărârea, Teatru comentat, Mircea Bradu, Editura Eminescu, București,1983. „Piesa impune; deține în ea o largă forță de propagare. Are densitate ideatică; pune în cauză
Mircea Bradu () [Corola-website/Science/307793_a_309122]
-
premieră, datorită unor actori dedicați, responsabili, care s-au ferit de rutină, de superficialitate care ar fi lovit greu în sufletul micuților spectatori. Râsul sincer, uneori zgomotos, al miilor de copii care au trecut pe la acest spectacol este cea mai adevărată recunoaștere a unui text inspirat și delicat”, Dimitrie Bălan, Oamenii cetății..., volumul 2, Editura Arca, 2009 • Cenușăreasa stă pe strada mea, Teatrul de păpuși Oradea, 1983 „Ca om de teatru, ca scriitor, Mircea Bradu a adunat în jurul său tineri muzicieni
Mircea Bradu () [Corola-website/Science/307793_a_309122]
-
, cunoscut și ca argumentum ad ignorantiam ("apel la ignoranță" sau argument din lipsă de imaginație), este o eroare logică în care se afirmă că premisa este adevărată doar pentru că nu a fost demonstrată falsă sau că premisa este falsă doar pentru că nu a fost demonstrată adevărată. Argumentul incredulității, cunoscut și ca argumentul din lipsă de încredere sau argumentul din credință personală sau chiar argumentul din convingere personală
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
ignorantiam ("apel la ignoranță" sau argument din lipsă de imaginație), este o eroare logică în care se afirmă că premisa este adevărată doar pentru că nu a fost demonstrată falsă sau că premisa este falsă doar pentru că nu a fost demonstrată adevărată. Argumentul incredulității, cunoscut și ca argumentul din lipsă de încredere sau argumentul din credință personală sau chiar argumentul din convingere personală, se referă la o afirmație în care din cauză că cineva "personal" găsește o premisă puțin probabilă sau incredibilă, atunci premisa
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
argumentul din lipsă de încredere sau argumentul din credință personală sau chiar argumentul din convingere personală, se referă la o afirmație în care din cauză că cineva "personal" găsește o premisă puțin probabilă sau incredibilă, atunci premisa poate fi asumată ca nefiind adevărată, sau vice-versa că o premisă preferată (credibilă) dar nedemonstrată, ca fiind adevărată. Ambele argumente au structură similară: o persoană consideră că lipsa de evidențe pentru o opinie constituie evidență sau dovadă pentru adevărul altei opinii. Tipul acestor erori logice din
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
argumentul din convingere personală, se referă la o afirmație în care din cauză că cineva "personal" găsește o premisă puțin probabilă sau incredibilă, atunci premisa poate fi asumată ca nefiind adevărată, sau vice-versa că o premisă preferată (credibilă) dar nedemonstrată, ca fiind adevărată. Ambele argumente au structură similară: o persoană consideră că lipsa de evidențe pentru o opinie constituie evidență sau dovadă pentru adevărul altei opinii. Tipul acestor erori logice din articol nu ar trebui confundat cu metoda reducerii la absurd de argumentare
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
a lipsei"": Neavând evidențe pentru ceva, nu este dovadă că acel ceva nu este sau nu poate fi adevărat. Similar, doar pentru simplul fapt ca nu se au evidențe pentru o propoziție, nu este dovadă că o propoziție alternativă este adevărată - este pur și simplu vorba de lipsă de evidențe și nimic mai mult. Asta totuși nu este echivalent cu a argumenta împotriva a ceva care prin natura sa nu poate fi "niciodată" demonstrat. Două versiuni foarte comune ale acestei erori
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
Legislație a acestei pagini. Este importat totuși de realizat că stabilirea sarcinii dovezii este esențială și în alte arii. Sistemele logice se construiesc pe baza presupozițiilor (propoziții axiomatice, vezi axiomă). Aceste presupoziții nu sunt demonstrabile dar sunt considerate ca fiind adevărate. Folosirea inductivă se referă la extensia argumentului pentru a susține o generalizare mai amplă, un principiu, o teorie științifică sau o lege universală. Multe din aceste folosiri ale argumentului ignoranței sunt considerate erori logice, în special în articolele academice care
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
evidențe care să-i suporte afirmațiile;oricum asta este o problemă (care se referă la fundamentele epistemologice) în dezbatere. Irving Copi a scris că: Pentru a susține asta, cineva ar putea aduga un alt caz, artumentul că este fals sau adevărat deoarece vorbitorul nu poate (sau găsește improbabil) să conceapă altfel. Acest "argument din lipsă de imaginație" este exprimat în forma "Y este absurd (pentru că nu pot să-mi imaginez așa ceva), prin urmare trebuie să fie neadevărat." sau "Nu văd cum
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
va duce la o contradicție (ca cea in care "non X" sau "Y și non Y" pentru o propoziție Y). În argumentul ignoranței, vorbitorul afirmă "X implică non Y", unde Y este crezut, dar nu poate fi demonstrat, a fi adevărat, mai degrabă decât ceva care este demonstrabil contradictoriu. Argumentul lui Copi se refera la condiția Y, în acest caz în care "X implică non Y" pentru anumite propoziții Y, trebuie dată o anumită greutate pentru probabilitatea că vorbitorul a evaluat
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
Oricum, asta nu înseamnă că există evidențe definitve că universul într-adevăr și-a avut originea în Big-Bang. Acestea spuse, oamenii de știință totuși lucreză în continuare ca și cum o anumită teorie -- ca de exemplu cea a Big-Bang-lui -- ar fi definitiv adevărată. Aceasta deoarece este foarte nepractic să construiești experimente și să evaluezi date fără nici un fel de presupoziții. Oricum dacă este descoperit un fenomen care nu poate fi explicat printr-o teorie existentă, atunci oamenii de știință sunt obligați să revizuiască
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
RAF în timpul nopții. Pe 6 iunie 1944 (cunoscută și ca "Ziua-Z"), Aliații au început Operațiunea Overlord—mult-așteptata debarcare în Franța. Operațiunile de înșelare a germanilor i-a convins pe aceștia din urmă că debarcarea va avea loc la Pas-de-Calais, în vreme ce adevărata țintă era Normandia. După două luni de lupte în regiunile cu tufișuri, americanii au reușit ca prin operațiunea Cobra să străpungă linia germană de apărare la capul ei vestic. În scurtă vreme, Aliații eliberau Franța, reușind prima victorie răsunătoare în timpul
Frontul de vest (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/307805_a_309134]
-
Și totuși, acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodată. La început, Turul se desfășura de jur împrejurul Franței. Pentru că ciclismul este un sport ce testează rezistența, organizatorii au realizat ce vânzări ar fi putut avea în cazul transformării competitorilor în niște adevărați supraoameni. Din 1904, odată cu cel de-al doilea Tur, s-a renunțat la parcurgerea etapelor pe timp de noapte, deoarece, neobservați de arbitri, sportivii puteau trișa. Acest lucru a determinat reducerea distanțelor zilnice și totale, dar accentul s-a pus
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
1909-1990). Studiile de actorie le-a absolvit la Paris. Debutul teatral a avut loc tot la Paris, în anul 1934. Debutul în România și l-a făcut la Teatrul „Comedia” din București, în 17 ianuarie 1935, cu piesa de teatru „Adevăratul Iacob”, în rolul dansatoarei Yvette, alături de George Timică. Pe marile ecrane a apărut pentru prima dată în 1934, într-un rol din filmul "La jeune fille d'une nuit". Debutul în filmul românesc s-a produs în 1939, în filmul
Dina Cocea (actriță din România) () [Corola-website/Science/307828_a_309157]
-
de vedere ideologic, mișcării Arte Povera, în care folosirea produselor și materialelor de uz comun sugerează pentru arte o funcție radical creativă, mitică, care nimic nu concede purei reprezentări. Sunt evidente și referimentele la originea sa greacă. Instalațiile sale devin adevărate scenografii care ocupăfizic galeria și înconjoară vizitatorii, tranformându-i în actori protagoniști într-un spațiu care începe sa se populeze de animale vii, contrapuse unor geometrii construite cu materiale care amintesc producția industrială. În"Margherita di fuoco" apare focul, element mitic
Jannis Kounellis () [Corola-website/Science/307853_a_309182]