65,887 matches
-
Moromete trăiește, cum s-a văzut, Într-o permanentă stare de tensiune, conflictul cauzat de motivele relatate mai sus, dincolo de poartă Întreține relații foarte diverse. S-a văzut că are o părere proastă despre cei care aleargă după avere, iar discuția lui cu Bălosu este concludentă. Dar personajul acesta, țăran Într-o vreme de aparentă liniște, se confruntă cu o acută lipsă de bani și orice Încercare de a intra În posesia lor, ca să-și plătească dările, adică rata la bancă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lămuri a doua zi. Se Întoarce „la țigănci” unde o Întâlnește pe Hildegard, „o mare dragoste” a tinereții sale. Momentele subiectului sunt susținute de reperele Între care se mișcă personajul. În expozițiune se prezintă locul și problematica dilematică a personajului: discuțiile din tramvai, amestecul de planuri, intrarea „la țigănci”, Întâmplările de acolo, ieșirea după câteva ore, deruta temporală, reintrarea „la țigănci”, Întâlnirea cu Hildegard. Toate acestea se realizează prin intermediul unei narațiuni obiective, cu un narator omniscent.Universul din jurul personajului nu-și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și se interferează, Cele cinci episoade ale nuvelei prezintă momentele distincte ale aventurii lui Gavrilescu, fiecare dintre ele marcând traseul Între real și ireal, Între sacru și profan. Primul episod sugerează spațiul banal printr-o imagine citadină, la fel de banală, o discuție În tramvai Într-o zi toridă de vară. Mediul este un amestec de „căldură Înăbușitoare”, „mirosul de asfalt topit”, geamătul metalic al tramvaiului, cu o semnificație aparte, un dozaj realist al lor. Discuția dintre călători nu are relief, trece ușor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
printr-o imagine citadină, la fel de banală, o discuție În tramvai Într-o zi toridă de vară. Mediul este un amestec de „căldură Înăbușitoare”, „mirosul de asfalt topit”, geamătul metalic al tramvaiului, cu o semnificație aparte, un dozaj realist al lor. Discuția dintre călători nu are relief, trece ușor de la un subiect la altul, până ajunge la indignarea generală, provocată de grădina „țigăncilor”. Dar nimic din toate acestea nu prefigurează misterioasa aventură a eroului, iar hotărârea de a se Întoarce după partituri
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
al III-lea, Nae Cațavencu: „dacă nu mă-nșel, Îmi pare că suntem În anul de grație, 1883...”. Motivul fundamental al acțiunii Îl reprezintă o camapanie electorală pentru alegerea unui deputat În parlametul vremii. În actul Întâi, scena Întâi, o discuție dintre Tipătescu și Pristanda, dezvăluie intriga. Discuția dintre cei doi pune În lumină și viața morală a lumii prezente În comedie. Din prima scenă, aflăm că există o luptă politică dintre două grupări, aparținând aceluiași partid. Pe de o parte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mă-nșel, Îmi pare că suntem În anul de grație, 1883...”. Motivul fundamental al acțiunii Îl reprezintă o camapanie electorală pentru alegerea unui deputat În parlametul vremii. În actul Întâi, scena Întâi, o discuție dintre Tipătescu și Pristanda, dezvăluie intriga. Discuția dintre cei doi pune În lumină și viața morală a lumii prezente În comedie. Din prima scenă, aflăm că există o luptă politică dintre două grupări, aparținând aceluiași partid. Pe de o parte, grupul aflat la putere, reprezentat de Ștefan
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
unei scrisori de amor. Scrisoarea de amor declanșează un conflict dramatic cu implicații serioase pentru desfășurarea Întregii acțiuni. Conținutul scrisorii adresată de Ștefan Tipătescu, prefectul județului, Zoei Trahanache și pierdută de aceasta printr-o lipsă de prevedere, Îl aflăm din discuția dintre Trahanache și Tipătescu din scena a patra, actul I. Trahanache, cu calmul său imperturbabil, reproduce textul din memorie, cuvânt cu cuvânt, invitându-l pe Tipătescu să aibă „puțintică răbdare”, contrazicând parcă una din trăsăturile lui fundamentale, descoperită În replica
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
teatrul românesc, dar știu că i-am adus o mare contribuție.” Afirmația este confirmată și de Titu Maiorescu În articolul „Direcția nouă În poezia și proza română”, din 1872 și apoi În „Poeți și critici”, din 1886. Problema pusă În discuție și atunci era cea legată de locul marilor scriitori În ierarhia națională, ca să nu-i zicem canon. Să nu se uite că I. L. Caragiale a fost contemporan cu Vasile Alecsandri, iar la vremea când Își scria celebrele comedii, bardul de la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a treia -, lipsite de oportunități și de resurse interne de angajare într-un proces de dezvoltare. Preocupările de dezvoltare internațională au apărut imediat după al doilea război mondial, în contextul decolonializării și al ajutorului internațional pentru dezvoltarea noilor țări. O discuție critică amplă legată de natura acestui ajutor se regăsește adesea sub denumirea de „neocolonialism” (Cooke, apud Forsyth, 2005). Tema dezvoltării sociale a pornit, în acest context, de la îngrijorarea țărilor dezvoltate față de subdezvoltarea cronică a țărilor foste colonii. Aici subdezvoltarea cronic
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
colectivă, în demersul actorilor sociali, sau propunerea unor noi obiective. Societățile actuale sunt tot mai mult orientare spre dezvoltarea unor programe de dezvoltare socială. Se produce o multiplicare a obiectivelor de dezvoltare. Faza a treia: identificarea soluțiilor practicate/propuse în discuțiile colective; formularea unor soluții alternative și preevaluarea lor. În această fază, inevitabil, cristalizarea dezvoltării sociale ca obiectiv a pus imediat problema modalității de atingere a acestuia - soluții/strategii de acțiune. Cazul sociologiei românești este sugestiv pentru această fază. Inițial, căutarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltării. Din păcate, influențele modernizatoare au dovedit, în cazul majorității societăților neoccidentale, în primul rând o putere de disoluție a vechilor structuri, nu obligatoriu și de creare a unora noi și acesta este cel dintâi aspect care pune serios în discuție prezumțiile teoriilor dezvoltării prin modernizare. Să examinăm chestiunile prin mijlocirea acelor teorii care prezintă dezvoltarea drept un fenomen imputabil proceselor modernizării. Înainte de a examina această serie teoretică, să reținem clasificarea pe care Alvin J. So o face teoriilor dezvoltării. O
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
aflăm, iată, în situația de a constata o deosebire notabilă între cele trei arii. Wallerstein apreciază că o asemenea stratificare a fost determinată nu de un ansamblu de cauze „monumentale”, ci un sistem de „mici diferențe”. Stratificarea mondială pune în discuție „un principiu general conform căruia, în cadrul unei interacțiuni sociale, micile diferențe inițiale sunt întărite, stabilizate și, cu timpul, devin tradiționale” (Wallerstein, 1990, p. 131). A.G. Frank subliniază acest lucru încă și mai răspicat: Dezvoltarea și subdezvoltarea economică sunt cele două
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de succes pentru „firmele care învață”. Lucrarea a fost premiată de o organizație economică franceză. Înainte de lansare, textul a fost dezbătut într-o reuniune mult mediatizată la Rio de Janeiro, iar regele Spaniei i-a invitat pe autori la o discuție personală. La lansarea de la Salzburg a participat președintele Austriei și membri ai guvernului austriac, împreună cu personalități universitare din numeroase țări. De ce se poate considera că ideea de învățare societală a avut un ecou efectiv? Peste tot în lume, în principiu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
salvgardare, data de 1 ianuarie 2007 continuă să fie mențină ca ipoteză oficială de lucru privind aderarea României la Uniunea Europeană. S-au făcut deja pași și pentru începerea negocierilor de aderare cu Croația, Turcia și confederația Serbia-Muntenegru. În acest context, discuția despre modelul social european este un subiect extrem de actual. Studiul dimensiunii sociale a construcției europene din care România urmează să facă parte începând cu anul 2007 oferă cadrul de analiză necesar înțelegerii modului în care politicile sociale românești urmează să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
societăți prospere și competitive, asigurând protecția socială a cetățenilor noștri” (Alhadeff, Hugendubel, 2005, p. 103). Cu alte cuvinte, în ce măsură este într-adevăr viabil un model social european care încearcă să îmbine coeziunea socială cu creșterea economică? Fără a pune în discuție valorile și cadrul instituțional, documentele oficiale și dezbaterile din ultima vreme menționează necesitatea de a reforma acest model (Diamantopoulou, 2003a). Aceasta nu reprezintă un regres al modelului sau un moment de criză, ci mai degrabă trebuie interpretat ca o necesitate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltate. (Comité économique et social européen, 2004, p. 14). Schimbările din politica socială europeană nu sunt mereu orientate spre diminuarea drepturilor sociale, iar reacția defensivă a statelor membre, dar și a actorilor cu orientare socială a reușit să readucă în discuție Europa socială. Conținutul modelului social european se poate schimba în viitor, dar deja o parte dintre instrumentele modelului social european, printre care Strategia Europeană de Ocupare și Metoda Deschisă de Coordonare, corespund nevoii de a găsi noi parametri ai arhitecturii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
președintele 7,2 NS/NR 8,0 primăria 1,2 primul-ministru 1,2 justiția 1,0 alții 3,4 Sursa: Percepții asupra problemelor sociale și sărăcie subiectivă, 1998 Deși statul este actorul principal invocat în rezolvarea problemelor, trebuie pus în discuție raportul individ/stat în furnizarea bunăstării individuale, pentru că am văzut că modelul de bunăstare promovat de statul socialist nu încuraja paternalismul total din partea statului, ci promova un sistem în care responsabilitatea era împărțită între individ și stat. Pentru a vedea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Fundației pentru o Societate Deschisă. Eșantionul probabilist, multistadial cuprinde 2 063 de persoane și este reprezentativ pentru populația de peste 18 ani a României. Cercetarea fost realizată în octombrie 2003. Dezvoltare socială „neconvențională”: despre capitalul social Bogdan Voicu În mod tradițional, discuția despre dezvoltare aduce în prim-plan perspectiva economică și factorii dați de structura relațiilor internaționale, cu o atenție sporită în lumea postkeynesiană față de problemele legate de redistribuție. Anii ’60 au adus însă în prim-plan problematica legată de rolul capitalului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a sistemului de asistență socială, participând activ la elaborarea actelor legislative promovate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și la dezvoltarea sistemului de servicii de asistență socială. Chiar de la înființarea învățământului de asistență socială, la Universitatea din București, au avut loc discuții despre locul unde trebuie plasată asistența socială: la sociologie, la psihologie, la psihopedagogie specială, la pedagogie. S-a luat în acel moment o decizie cu consecințe pe termen lung, foarte importantă pentru profilul profesiei: secția de asistență socială s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o valoare socială și o poziție clară în ierarhia profesiilor socioumane, recâștigându-și treptat prestigiul binemeritat în comunitate, pierdut în anii regimului comunist. Acest lucru nu a fost nici simplu, nici lipsit de dificultăți instituționale, legislative, financiare, provocând uneori chiar discuții aprinse între instituții de profil și specialiștii în domeniu. Acestea sunt, de altfel, probleme inerente relansării unei profesii care nu mai avea un corespondent imediat în practica instituțională și care dispăruse din conștiința colectivă mai bine de 25 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
problemei. Lipsit de o rețea de servicii primare, sistemul național de asistență socială nu-și poate propune mai mult decât abordarea punctuală și parțială a unor probleme aflate în stare critică. În acest context, programul de guvernare 2004-2008 aduce în discuție redefinirea rolului statului în procesul de reconstrucție instituțională a sistemului de servicii de asistență socială și transferul parțial al responsabilității furnizării serviciilor către sectorul nonguvernamental. Astfel, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și-a propus ca până la finalul acestuia să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
guvernare și lipsa unui plan concret sau a unei analize a sectorului serviciilor conturează mai degrabă ideea că direcțiile propuse sunt elemente ale unui experiment riscant atât pentru sectorul nonguvernamental, cât și pentru cel public. Este suficient să aducem în discuție câteva puncte vulnerabile ale sectorului nonguvernamental: disparitățile regionale și pe medii ale distribuției ONG-urilor active - estimările FDSC (2001) arată că numai 15-17% din organizațiile active furnizează servicii sau au activități și în mediul rural, iar în zona de sud-est
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
referindu-se la elaborarea unei politici generale privind sistemul public de servicii, stabilirea priorităților naționale în asistența socială, extinderea serviciilor de tip comunitar și asigurarea formării specialiștilor. De asemenea, numeroase alte studii și rapoarte de cercetare anterioare au adus în discuție elemente considerate ca fiind esențiale reconstrucției. Sintetizând, cel puțin cinci domenii necesită atingerea unor standarde minime: distribuția teritorială a serviciilor, acoperirea cu servicii primare și specializate, cadrul legal, resursele umane și mecanismele de finanțare. Atingerea unor performanțe minime pentru fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la nivel mondial (printre care cele mai cunoscute sunt infecția cu HIV și cancerul), legate de poluarea mediului, de consumul de droguri etc. Acestea au demonstrat că unele probleme nu își au rezolvarea doar în creșterea economică și au incitat discuții despre ce ar însemna o dezvoltare socială eficientă și prin ce mecanisme sociale ar putea fi rezolvate aceste probleme. De asemenea, fiecare sistem sanitar adoptat în Europa se dovedește a avea avantajele și punctele sale slabe, o acoperire 100% a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
revistă a teoriilor dezvoltării și nici nu încearcă să argumenteze primordialitatea vreuneia dintre cele două perspective ale dezvoltării. Între economic și social Inegalitatea este una dintre temele larg dezbătute în teoriile economice și cele sociale, indiferent dacă acestea pun în discuție justețea existenței fenomenului sau dimensiunile lui. Tematica a stimulat dezvoltarea teoriilor justiției distributive, care s-au străduit, în timp, să identifice caracteristicile unei distribuții juste din punct de vedere social și economic. Amprenta diferitelor curente teoretice a făcut ca răspunsurile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]