KorAP: Find »[drukola/base=discuție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...2621 2622 2623 ...2636 >

65,887 matches

Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424

importante au fost accesul la educație, calificare profesională, asigurări de pensii și sănătate) de obiectivele statului bunăstării și orientarea (tocmai datorită bunăstării dobândite) spre sisteme private de asigurare. Alunecarea spre individualism este un aspect al societăților moderne dezvoltate pus în discuție și de Giddens (2001). Recursul la schemele private de asigurare, ca și retragerea din sfera publică a unui segment de privilegiați exprimă, în accepțiunea lui Lasch, preluată de Giddens, „revolta elitelor”, ca formă de excluziune voluntară a celor bogați de la

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
89,15 99,30 577,00 144,00 721,00 Program SAPARD, plăți 6,02 198,22 Total 371,22 374,98 356,58 431,63 765,61 1231,00 629,00 1860,00 Sursa: Aquis Comunitar, capitolul 7, „Agricultura” Discuții și concluzii Cei mai mulți dintre săracii lumii trăiesc în mediul rural. Dezvoltarea rurală este considerată o posibilă soluție pentru rezolvarea sărăciei mondiale. Ritmul în care crește sărăcia lumii este însă mult mai rapid decât ritmul în care organizațiile internaționale reușesc să

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
interes deosebit nu doar pentru mediul rural, ci pentru societate în ansamblu. Ruralul, ca tip de organizare socială, „a fost decretat” ca „fiind o valoare socială care trebuie prezervată”, indiferent de costurile pe care le necesită. Au fost aduse în discuție elemente noi, demonetizate oarecum, și anume „coeziunea socială”, „păstrarea patrimoniului cultural”, „a identității de limbă și tradiție”. Dincolo de „limba de lemn” în care sunt scrise toate documentele organizațiilor internaționale, dincolo de „ideologia” globalizării, ce poate suna sec și prea egal, trebuie

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Secretary-General, United Nations Organization. *** 2004, Our Common Future, World Bank, Washington, DC. Efecte ale migrației internaționale asupra dezvoltării sociale. Cazul României Monica Constantinescu Subiectul propus este unul susceptibil de a fi considerat o reacție la presiunea momentului. Migrația, este, fără discuție, un fenomen de actualitate în spațiul social românesc la începutul secolului XXI. S-ar putea afirma că realitatea îl impune. „Problema”, să spunem așa, este că, odată dezvoltată până la punctul de a avea efecte importante, migrația nu are, într-o

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
impune. „Problema”, să spunem așa, este că, odată dezvoltată până la punctul de a avea efecte importante, migrația nu are, într-o lume marcată de globalizare, șanse să dispară în viitor din repertoriul factorilor care merită/trebuie să intre în orice discuție despre dezvoltare în România. Există suficiente argumente care să ne permită să afirmăm că România a intrat în circuitul internațional al forței de muncă și numeroase exemple internaționale pentru a susține că lucrurile nu se vor schimba pentru o perioadă

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
pentru că este și va rămâne, probabil, un element de interes și în viitor, pentru că migrația este legată de dezvoltare și a fost considerată unul dintre factorii care pot conduce la dezvoltare. Totuși, ce aduce nou acest studiu? Este doar o discuție asupra regularităților/mecanismelor descoperite în alte spații, aplicate în cazul României? Este o încercare de evaluare a profunzimii efectelor (eventual, la niveluri diferite de analiză, directe/indirecte, pe termen scurt/mediu/lung)? Este necesar facem o serie de precizări, mai

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
diferențelor e destul de slab. Conceptul utilizat rămâne cel de migrație internațională, deși realitățile pe care le reunește sunt uneori atât de diferite, încât nu pot fi puse împreună decât în virtutea unei definiții foarte generale. Prin urmare, un prim punct este discuția despre tipuri de migrație și diferențele dintre ele, în cazul concret al României de astăzi. Discuția este cu precădere relevantă în evaluarea efectelor migrației asupra dezvoltării pentru cel puțin un motiv: ne obligă să abordăm problema pornind de la întrebarea „Există

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
reunește sunt uneori atât de diferite, încât nu pot fi puse împreună decât în virtutea unei definiții foarte generale. Prin urmare, un prim punct este discuția despre tipuri de migrație și diferențele dintre ele, în cazul concret al României de astăzi. Discuția este cu precădere relevantă în evaluarea efectelor migrației asupra dezvoltării pentru cel puțin un motiv: ne obligă să abordăm problema pornind de la întrebarea „Există efecte ale migrației?” sau „Există mai degrabă tipuri de migrație și tipuri de efecte?”. Acceptarea uneia

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
către o slujbă legală (deși pe o perioadă determinată) sau se reorientează către altă țară. Iar exemplul său va fi urmat de alți migranți sau de viitori migranți. Cazul Germaniei, asupra căruia am insistat, are numai o valoare ilustrativă pentru discuția noastră. Strategii diferite sunt dezvoltate pentru a pune în aplicare migrația pentru muncă în alte state europene. Italia și Spania devin la începutul mileniului destinațiile cele mai active pentru migrația de acest tip. Important rămâne faptul că acesta este contexul

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
indivizii ce pleacă sunt o parte a forței de muncă, pe de altă parte, sunt „dispariții” al căror efect se va manifesta în viitor, atunci când indivizii ce pleacă ar fi devenit parte a forței de muncă. Punctul de plecare al discuției îl constituie plecările cu efect imediat, ale acelor persoane de vârstă activă ce fie au un loc de muncă (la care renunță pentru realizarea proiectului lor de migrație), fie sunt în căutarea unuia. Tipurile de migrație care implică preponderent astfel

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
cazul României, dacă discutăm la nivel național, este aproape un truism să afirmăm că migrația a avut un efect pozitiv de reducere a șomajului. Întrebarea care ne interesează este: pentru câtă vreme migrația exercită acest efect pozitiv? Dacă introducem timpul, discuția în termeni pozitiv-negativ se complică, pentru că intervin două componente esențiale: una legată de evoluția pieței forței de muncă și alta legată de evoluția migrației înseși. Dacă, pe măsură ce migrația se dezvoltă, numărul de locuri de muncă continuă să fie în scădere

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
asupra creșterii salariilor, care, la rândul lor, ar trebui să stimuleze mai degrabă rămânerea în spațiul de referință decât migrația. Este, fundamental, perspectiva economiei neoclasice, care susține că nu se poate ajunge la situații de deficit de forță de muncă. Discuția noastră despre cazul concret al României trebuie să aibă în vedere tocmai particularitățile migrației românești. Dacă ne reîntoarcem la tipurile de migrație care contribuie la scăderea forței de muncă, prima observație va fi legată de probabilitatea ridicată ca o bună

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
de o parte, datorită cererii de persoane calificate în construcții, iar pe de altă parte, datorită tocmai migrației, care stimulează construcția de locuințe). Oferta pentru slujbele care presupun o calificare înaltă, în domenii cu o dinamică accentuată fac obiectul unei discuții ce a suscitat și suscită încă mult interes în migrația internațională. Alături de migrația pentru studii, acest tip de deplasări delimitează migrația de tip brain drain. „Migrația creierelor” este mai degrabă o migrație difuză, cu un număr mare de destinații, bazată

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
economiilor dezvoltate. Resursele individuale (capitalul uman) ale migranților joacă un rol fundamental, iar indivizii beneficiază de regulă, de sprijin în inserția lor în societatea de primire. Din punctul de vedere al țărilor de origine, plecările de acest tip sunt, fără discuție, o pierdere. Integrarea pe o piață de muncă străină face ca de investiția în educația de lungă durată a acestor indivizi să nu beneficieze statul de origine (cel care plătește o parte sau întreaga școlarizare), ci statul de destinație. Discuția

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
discuție, o pierdere. Integrarea pe o piață de muncă străină face ca de investiția în educația de lungă durată a acestor indivizi să nu beneficieze statul de origine (cel care plătește o parte sau întreaga școlarizare), ci statul de destinație. Discuția devine mai nuanțată dacă lucrurile sunt privite în perspectivă, pentru că, pe termen lung, plecările de acest tip afectează tocmai capacitatea de dezvoltare a societății de origine, lipsind-o de o parte din indivizii săi cei mai capabili. Efecte ale banilor

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
străinătate sau trimise prin terțe persoane familiilor de acasă rămân încă ridicate. Dezvoltarea migrației pe bază de rețele și concentrarea ei spațială (la origine și la destinație) permit menținerea unor relații intense la nivel comunitar și facilitează transferurile in pocket. Discuția asupra efectele banilor care intră într-o țară în urma migrației internaționale este însă, ca și în cazul efectelor asupra pieței forței de muncă, controversată. Deși la nivel general am fi tentați să spunem că „banii sunt buni”, semnificația pozitivă este

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
semnificația pozitivă este puternic dependentă de contextul economic al țării de origine. Dacă au o contribuție importantă la consolidarea rezervei valutare, spre exemplu, „migradolarii” pot fi, în același timp, o sursă de inflație. Jocul pozitiv-negativ, indiferent de nivelul luat în discuție, este indus, în bună parte, de patternurile de cheltuire a acestor bani pe o perioadă lungă de timp și de capacitatea statului de origine de a le influența. Evidențe din cele mai diverse spații geografice argumentează o utilizare a banilor

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Prin urmare, dacă ne așteptăm ca banii care vin din străinătate să fie investiți, ar trebui să fie administrați și investiți de cei ce rămân în țară (deciziile să fie luate de atcineva decât furnizorul sumelor de bani), ceea ce, fără discuție, este greu de presupus. Concluzii Studiul propune o abordare a efectelor migrației pornind de la distincția între tipuri de deplasări internaționale. Există câteva idei asupra cărora am încercat să insistăm. În primul rând, migrația internațională nu este un fenomen omogen. Definițiile

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
specială, cele mai proeminente direcții fiind considerate cele de cercetare a calității vieții și de estimare a sărăciei, iar ca ilustrare sunt discutate succint sistemele de indicatori de incluziune socială la nivel european, național și județean și este pusă în discuție relevanța lor pentru dezvoltare. În final, sunt amintite câteva dintre riscurile, dilemele și limitele sistemelor de indicatori. Abordarea dezvoltării sociale în dezbaterile internaționale recente În textele oficiale ale Națiunilor Unite, incluzând și Declarația pentru Dezvoltare și Progres Social adoptată de

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
sunt folositori pentru a concentra atenția și a simplifica problema. Ei prezintă o considerabilă atracție pentru politicieni. Au un impact mai puternic asupra minții, atrag cu mai mare forță atenția publicului decât o lungă listă de indicatori, combinați cu o discuție calitativă. Dar cel mai important argument în favoarea lor este că arată inadecvarea altor indecși, precum PIB, și contribuie la o terapie musculară intelectuală care ne permite să ne ferim de crampe analitice” ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Streeten</Author

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
publisher>United Nations Development Programme</publisher><isbn>0969-4501</isbn><urls></urls></record></Cite></EndNote>(UNDP, 2005). Din 1990, UNDP publică un raport global al dezvoltării umane și rapoarte naționale. Acestea cuprind, alături de prezentarea datelor IDU și a clasamentelor pe țară, discuții pe teme care se schimbă în fiecare an. De exemplu, tema ultimilor ani a Rapoartelor Dezvoltării Umane pentru România a fost guvernarea locală ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>UNDP (Romania)</Author><Year>2005</Year><RecNum>14</RecNum><record><rec-number

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
numai câteva luni la presiunea politică a companiilor internaționale producătoare de tutun. Dialogul este real, însă trebuie ținut cont de faptul că orice instituție, inclusiv Banca Mondială, e compusă din mai multe orientări, tendințe și viziuni concurente sau inegale. Valoarea discuțiilor cu antropologii nu este, probabil, percepută la fel de către toți membrii acestei instituții. Această observație corectă a fost făcută de Cătălin Zamfir la o întâlnire de lucru a celor care au contribuit la acest volum. Ambele povestiri sunt preluate din Rao

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
de reglementarea drepturilor de proprietate, studiul lui Katherine Verdery este relevant și la nivel teoretic. Datorită controverselor la nivel global legate de proprietatea intelectuală, biologică sau culturală, studiul proprietății a devenit o zonă centrală în teoria antropologică. Sunt luate în discuție regimurile de tip democratic, care se bazează pe suport din partea populației, și nu cele de tip totalitar. Clasificarea regimurilor de bunăstare folosită este cea făcută de către Esping - Anderson (1990), care împarte regimurile bunăstării în trei categorii: social - democrate, corporatist - conservatoare

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
tratate ca missig values pentru realizarea comparației cu datele din 1993 și 1999. Acest material reprezintă o versiune prescurtată și adaptată la specificul volumului de față a capitolului privind capitalul social din teza mea de doctorat (Voicu, 2004). Pentru o discuție asupra evoluției ideilor despre dezvoltare, vezi și Voicu (2001). Exemple locale sau globale pot fi regăsite în Grootaert (1999), Collier (1998), Friederichs (1998), Weltzer, Inplehart, Deutch (2004) etc. Așa cum am mai arătat, conversia capitalului social (politic) în capital economic și

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421

Iași iar restul au sucombat în "trenurile morții"8. Am insistat în mod deosebit asupra lucrării semnate de Aurel Karețki și Maria Covaci din două considerente. În primul rând se cuvine a fi precizat faptul că în România opul în discuție avea să reprezinte până în 1989 punctul de vedere oficial cu privire la pogromul din Iași, "opiniile" și "interpretările" autorilor menționați fiind preluate în aproape toate lucrările ce s-au referit, mai mult sau mai puțin, la acest eveniment, inclusiv de istorici cu

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]