65,778 matches
-
ajutorul kibuțurilor asediate de arabi în Gush Etzion. Aceștia au fost uciși de combatanții arabi. Valea Ela a fost cucerită în cele din urmă de către brigada israeliană Harel în octombrie 1948. În 1972 Israelul a construit în vale prima sa stație de comunicare prin sateliți. În săpăturile arheologice efectuate în Valea Ela lângă Khirbet Qeyafa (ruinele fortăreței Ela), la sud-vest de Ierusalim, s-a descoperit în anul 2008 în cursul săpăturilor efectuate de echipa arheologului Yossef Garfinkel de la Universitatea Ebraică din
Valea Ela () [Corola-website/Science/337054_a_338383]
-
LMIHD-II-m-B-03-265. Arhitectura gării este unică în țară, o construcție asemănătoare existând în orașul Tirol din Austria. În prezent, gara se află într-o stare avansată de degradare, dar în anul 2016 CFR a anunțat demararea licitației pentru restaurarea clădirii. Din stația Brad, calea ferată continua spre localitatea Mintia prin calea ferată Mintia-Brad. Lucrările la acest tronson au demarat în anul 1939, au fost întrerupte în 1945 și reluate în 1979, calea ferată fiind inaugurată în 1988. În anul 1997, în urma unor
Calea ferată Sântana-Brad () [Corola-website/Science/337073_a_338402]
-
același lucru s-a făcut cu alte 5 centrale termice de zonă. Din data de 01.08.2005, SC CET SA Bacău a devenit unicul furnizor de energie termică urbană din oraș, atunci când alte 20 centrale termice de zonă împreună cu stațiile de hidrofoare aferente au fost transferate în administrarea sa, tot de la TERMLOC S.A. . Cea mai mare parte dintre centralele termice au fost dezafectate sau transformate în puncte termice, consumatorii aferenți fiind preluați de sistemul de termoficare. În anul în care
CET Bacău () [Corola-website/Science/337086_a_338415]
-
directe pe care le-au primit. De asemenea, bombele aeriene au distrus o bună parte a portului și instalațiilor portuare. Macaralele, sistemele de încărcare-desccare, magaziile, bacul și birourile au fost avariate sau distruse de bombardamente. De asemenea, a fost avariată stația de cale ferată. Ferestrele și acoperișurile caselor din cartierul portului au fost sparte, iar resturi de țiglă au acoperit străzile. Nu doar cartierul portului a fost afectat - bombardamentele aeriene au distrus case și o biserică aflate la distanță de port
Bătălia pentru Zeelanda () [Corola-website/Science/337131_a_338460]
-
fost seria Iridium 9500. Telefonul mobil prin satelit funcționează prin intermediul unei rețele de sateliți artificiali, care înlocuiește antenele terestre utilizate de către un telefon mobil convențional. Semnalul transmis și primit de către telefon este preluat de satelit care-l retransmite la o stație la sol. Rețelele de telefonie mobilă prin satelit folosesc sateliți aflați în orbita joasă a Pământului, sau în orbita geostaționară.
Telefonie prin satelit () [Corola-website/Science/337176_a_338505]
-
km înapoi acțiunea de recunoaștere a trebuit stopată, deoarece linia era distrusă și în respectivul punct dintr-un tren debarcau cazaci ostili trupelor române. Ca efect al informației că linia ferată fusese tăiată, batalioanele s-au oprit pe aliniamentul atins (stația Petricani). La ora 22 a parvenit prin intermediul maiorului Nadolu venit de la marele Cartier General din Iași cu o mașină, știrea că cel de-al treilea eșalon nu mai poate ajunge. Ca efect al imposibilități de aprovizionare, comandantul detașamentului a hotărât
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
eșalon nu mai poate ajunge. Ca efect al imposibilități de aprovizionare, comandantul detașamentului a hotărât ruperea luptei și retragerea, mai întâi în pădurea Durleștilor. În urmărirea românilor a pornit în noapte de 7 ianuarie cavaleria rusă. După concentrarea trupelor în stația Ghidighici pe data de 7 ianuarie, retragerea a continuat la ora 8 dimineața spre Trușeni, Scoreni (sosire la ora 9, repaos de 4 ore), Ulmu (unde s-a sosit la ora 18, într-o zonă cu populație foarte ostilă). Cantonarea
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
nu pot obține acces la internet. Atunci când clientul face o cerere de pe calculator (deschiderea unei pagini pe web, descărcarea sau încărcarea unui fișier, trimiterea unui e-mail, etc), aceasta este trimisă prin antena parabolică către antena satelitului. Cererea este trimisă către stațiile de la sol care găzduiesc serverele și din nou la satelit care o distribuie apoi la calculatorul clientului. Distribuția semnalului se efectuează de obicei în standardul DVB-S sau DVB-S2). Vitezele de transfer pentru internetul furnizat prin satelit, sunt comparabile cu
Internet prin satelit () [Corola-website/Science/337199_a_338528]
-
face exclusiv prin satelit și oferă posibilitatea de încărcare și descărcare de date și fișiere între internet și computerul clientului. Internetul prin satelit se bazează în general pe trei componente principale: constelația de sateliți pe orbita geostaționară, un număr de stații terestre, și echipamentul VSAT (Very Small Aperture Terminal) situat la sediul abonatului, precum și un centru de operațiuni de rețea (NOC) pentru monitorizarea întregului sistem. Sateliții sunt plasați în orbita geostaționară în jurul ecuatorului cu înclinație 0°, la o distanță de aproximativ
Internet prin satelit () [Corola-website/Science/337199_a_338528]
-
de linie de tramvai suplimentară au fost primii construiți începând din 1944. Doi ani mai târziu, pe 7 noiembrie 1984, a fost realizată a doua extensie: linia a fost prelungită cu 360 de metri de la intrarea în cimitirul Silsburg (actuala stație „Dassastraat”) până la intersecția străzii "Herentalsebaan" cu Calea Militară. În mod paradoxal, noul punct terminus al liniei a fost denumit tot „Silsburg”. Pe 1 ianuarie 1991, serviciile de transport în comun din Antwerpen (MIVA), Gent (MIVG) și sucursala flamandă a NMVB
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
zona cheiurilor portului. Linia a funcționat până pe 30 martie 1964, când a fost înlocuită cu un serviciu de autobuz. În anii 1960 a fost pus pe hârtie proiectul unei rețele de metrou în Antwerpen. Mai întâi, prin noile tuneluri și stații urmau să circule tramvaie, dar ulterior acestea urmau să fie transformate, la fel ca în cazul Bruxelles-ului, într-o rețea completă de metrou. Acest sistem este cunoscut sub numele de premetrou. Primul tunel de premetrou a fost deschis în
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
ca în cazul Bruxelles-ului, într-o rețea completă de metrou. Acest sistem este cunoscut sub numele de premetrou. Primul tunel de premetrou a fost deschis în 1975. El se întindea între piața Groenplaats și Keyserlei, și era deservit de stațiile Groenplaats, Meir și Opera. În 1980, tunelul a fost prelungit până la bulevardul "Belgiëlei", adăugându-i-se și stațiile Plantin și Diamant. Cel mai important moment pentru transportul subteran de călători s-a ivit odată cu construcția unui tunel pe sub fluviul Schelde
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
premetrou. Primul tunel de premetrou a fost deschis în 1975. El se întindea între piața Groenplaats și Keyserlei, și era deservit de stațiile Groenplaats, Meir și Opera. În 1980, tunelul a fost prelungit până la bulevardul "Belgiëlei", adăugându-i-se și stațiile Plantin și Diamant. Cel mai important moment pentru transportul subteran de călători s-a ivit odată cu construcția unui tunel pe sub fluviul Schelde către cartierul Linkeroever, în 1990. De atunci, mulți vizitatori ai centrului orașului Antwerpen își parchează mașinile în parcările
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
fluviul Schelde către cartierul Linkeroever, în 1990. De atunci, mulți vizitatori ai centrului orașului Antwerpen își parchează mașinile în parcările spațioase din Linkeroever și folosesc tramvaiul pentru a ajunge în centru. În 1996 a fost inaugurat tunelul care pornește de la stația Opera, traversează stațiile Astrid, Elisabeth și Handel, și continuă până la Schijnpoort și Sport. Tunelul a fost inițial destinat liniei de tramvai . În 2007 a fost dat în folosință și tunelul dintre stațiile Diamant și Astrid, fiind tranzitat de tramvaiele liniei
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
cartierul Linkeroever, în 1990. De atunci, mulți vizitatori ai centrului orașului Antwerpen își parchează mașinile în parcările spațioase din Linkeroever și folosesc tramvaiul pentru a ajunge în centru. În 1996 a fost inaugurat tunelul care pornește de la stația Opera, traversează stațiile Astrid, Elisabeth și Handel, și continuă până la Schijnpoort și Sport. Tunelul a fost inițial destinat liniei de tramvai . În 2007 a fost dat în folosință și tunelul dintre stațiile Diamant și Astrid, fiind tranzitat de tramvaiele liniei . Din motive diverse
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
1996 a fost inaugurat tunelul care pornește de la stația Opera, traversează stațiile Astrid, Elisabeth și Handel, și continuă până la Schijnpoort și Sport. Tunelul a fost inițial destinat liniei de tramvai . În 2007 a fost dat în folosință și tunelul dintre stațiile Diamant și Astrid, fiind tranzitat de tramvaiele liniei . Din motive diverse, o porțiune semnificativă a tunelurilor a fost abandonată în anii 1980 la stadiul de construcție la roșu, spre exemplu tunelurile de sub străzile "Turnhoutsebaan" și "de Kerkstraat". Planurile pentru transformarea
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
în anii 1980 la stadiul de construcție la roșu, spre exemplu tunelurile de sub străzile "Turnhoutsebaan" și "de Kerkstraat". Planurile pentru transformarea ulterioară a rețelei într-una de metrou au fost abandonate și ele din lipsă de fonduri, iar multe din stații au fost subdimensionate pentru economie și nu au lungimea necesară pentru a găzdui garnituri de metrou. În 2013 s-a reluat totuși construcția tunelului de sub "Turnhoutsebaan", denumit Reuzenpijp. El a fost definitivat în 2015 și inaugurat prin punerea în funcțiune
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
garnituri de metrou. În 2013 s-a reluat totuși construcția tunelului de sub "Turnhoutsebaan", denumit Reuzenpijp. El a fost definitivat în 2015 și inaugurat prin punerea în funcțiune a liniei de tramvai . Între 1 septembrie 2016 și sfârșitul lunii septembrie 2018, stația de premetrou Opera va fi închisă pentru a permite construcția unei stații de intersecție a două magistrale. Joi, 1 iunie 2017, va fi inaugurată rampa de acces la suprafață de pe strada "Frankrijklei", făcând astfel posibil ca prin Tunelul Reuzenpijp să
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
Turnhoutsebaan", denumit Reuzenpijp. El a fost definitivat în 2015 și inaugurat prin punerea în funcțiune a liniei de tramvai . Între 1 septembrie 2016 și sfârșitul lunii septembrie 2018, stația de premetrou Opera va fi închisă pentru a permite construcția unei stații de intersecție a două magistrale. Joi, 1 iunie 2017, va fi inaugurată rampa de acces la suprafață de pe strada "Frankrijklei", făcând astfel posibil ca prin Tunelul Reuzenpijp să circule și tramvaiul , în paralel cu tramvaiul . Începând cu 1 septembrie 2017
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
în 2002. Sâmbătă, 16 februarie 2002, a fost inaugurată o porțiune de 4,3 km lungime între Antwerpen-Linkeroever și Zwijndrecht-Melsele. Pe 28 august 2002, linia 3 a fost extinsă cu încă 1,6 km de la Merksem spre Keizershoek. În ambele stații terminus există parcări P+R gratuite și spațioase. Pe 4 martie 2006 a fost pus în funcțiune un nou serviciu de tramvai, linia . De atunci, tramvaiele acestei linii circulă între stația „Wim Saerensplein” din Deurne și parcarea P+R de pe
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
1,6 km de la Merksem spre Keizershoek. În ambele stații terminus există parcări P+R gratuite și spațioase. Pe 4 martie 2006 a fost pus în funcțiune un nou serviciu de tramvai, linia . De atunci, tramvaiele acestei linii circulă între stația „Wim Saerensplein” din Deurne și parcarea P+R de pe strada "Katwilgweg" din Linkeroever. Pe porțiunea de traseu dintre Sportpaleis și Linkeroever tramvaiele rulează prin tunelurile premetroului. Astfel, în martie 2006, Antwerpen avea 11 linii de tramvai, din care patru în
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
29 aprilie 2006 a fost inaugurat un nou traseu de-a lungul Amerikalei, până la noul punct terminus de la Bolivarplaats, situat în fața noului Palat de Justiție. Acest punct terminus este deservit de linia 12, care nu mai circulă pe strada "Brederodestraat". Stația nu este una nouă: până în 1965, ea era folosită de liniile 1 și 3, dar pe atunci în acel loc se găsea Gara Antwerpen-Sud. Pe 2 mai 2007, linia a fost și ea extinsă de la Piața Lambermont până la punctul terminus
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
pe atunci în acel loc se găsea Gara Antwerpen-Sud. Pe 2 mai 2007, linia a fost și ea extinsă de la Piața Lambermont până la punctul terminus de la Bolivarplaats. Pe 27 octombrie 2007, rețeaua a fost extinsă pe linia între cartierele Luchtbal (stația „Metropolis”) și Kiel (stația „Olympiadepoort”). Nu a fost construită infrastructură nouă pentru tramvaiele acestei linii, deoarece aceastea circulă pe șine existente, în paralel cu alte linii. Doar porțiunea de pe strada "Groenendaallaan" a fost inițial în serviciu pentru a permite accesul
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
loc se găsea Gara Antwerpen-Sud. Pe 2 mai 2007, linia a fost și ea extinsă de la Piața Lambermont până la punctul terminus de la Bolivarplaats. Pe 27 octombrie 2007, rețeaua a fost extinsă pe linia între cartierele Luchtbal (stația „Metropolis”) și Kiel (stația „Olympiadepoort”). Nu a fost construită infrastructură nouă pentru tramvaiele acestei linii, deoarece aceastea circulă pe șine existente, în paralel cu alte linii. Doar porțiunea de pe strada "Groenendaallaan" a fost inițial în serviciu pentru a permite accesul tramvaielor înspre și dinspre
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
nouă pentru tramvaiele acestei linii, deoarece aceastea circulă pe șine existente, în paralel cu alte linii. Doar porțiunea de pe strada "Groenendaallaan" a fost inițial în serviciu pentru a permite accesul tramvaielor înspre și dinspre autogara „Punt aan de Lijn”. Între stațiile Sport și Plantin, tramvaiele liniei 6 folosesc tunelurile premetroului, ceea ce face ca aceasta să devină a 12-a linie de tramvai și a cincea în premetrou din Antwerpen. Începând de vineri, 15 mai 2009, linia 8 urmează străzile "de Dascottelei
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]