65,887 matches
-
a întregii populații evreiești valide dintre Siret și Prut, cu vârsta cuprinsă între 18-60 ani13. De asemenea, în opinia noastră este cel puțin cinică afirmația autorului analizat, potrivit căreia măsura deportării evreilor era "în favoarea" acestora, fără a mai aduce în discuție faptul că prin "rațiunile de natură militară" invocate în scopul justificării deciziilor Conducătorului statului îndreptate împotriva populației evreiești din Moldova și nu numai Alex Mihai Stoenescu pare să-și asume fără rezerve retorica regimului antonescian care așeza semnul egalității între
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a funcționat pe lângă Inspectoratul Taberelor și Coloanelor de Muncă o Comisie Centrală de Revizuire condusă de împuternicitul guvernului pentru reglementarea regimului evreiesc, Radu Lecca, și formată din reprezentanți ai Marelui Stat Major și a altor ministere ce a luat în discuție și a revizuit situația tuturor evreilor de ambele sexe, liber profesioniști, a celor utilizați în întreprinderile civile sau comerciale, aparținând persoanelor fizice sau juridice, cât și a celor aflați în instituții, asociații, fundații sau stabilimente de altă natură. În urma acestei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Transnistria, respectiv a evreilor deportați pentru motivul solicitării repatrierii în URSS după 28 iunie 1940. 412. 15 decembrie 1943. Nota nr. 110.176/M.2. adresată Ministerului Afacerilor Străine de către Cabinetul Militar al Conducătorului Statului, prin care se trimite rezumatul discuțiilor desfășurate în ședința conferinței pentru problemele evreiești din 11 decembrie 1943. 413. 18 decembrie 1943. Nota nr. 1600 Cabinet înaintată de Guvernământul Transnistriei Cabinetului Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, prin care se solicită
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
general Carlaonț 209, comandantul Garnizoanei Iași, Dl. Giosan 210, inspector regional de Poliție Iași, Dl. Locot. Colonel Pop Valeriu 211, chestorul Poliției Iași, și Dl. Maior A. Alexandrescu 212, comandantul Legiunei de Jandarmi Iași-Județ. S'a pus din nou în discuție ordinul Ministerului Afacerilor Interne, referitor la evacuarea evreilor între 18-60 ani213. Dl. prefect arată că parte din focurile de armă trase cu ocazia alarmei din noaptea de 11/12 Iulie, ar fi asemănătoare cu acelea trase cu ocazia incidentelor dela
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
186 din 25 August 1941620, care prevăd: Compunerea comisiunilor speciale pentru verificarea evreilor; Durata activității lor: până la 15.IX.1941 în provincie; până la 30.IX.1941 în București. Norme de funcționare; Cererile pe care au dreptul să le ia în discuție; Felul cum se aprobă aceste cereri de Comandamentele Teritoriale. III. EXECUȚIA MUNCII DE FOLOS OBȘTESC: În fapt, munca de interes obștesc a evreilor s'a desfășurat astfel: 1). La data de 3 August 1941, Ministerul Afacerilor Interne, conform ordinului Nr.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
085 1941. Dec. 14 Domnule MAREȘAL, La ordinul Nr. 4786/M. din 9 Decemvrie 1941659, Am onoare a înainta alăturat un tabel cu ofițerii căsătoriți cu evreice 660. Consiliul Superior al Armatei în ședința de la 29 Mai 1941, luând în discuție chestiunea trecerii în cadrul disponibil a ofițerilor căsătoriți cu evreice, a opinat ca, din totalul de 101 ofițeri un număr de 13, fiind excepțional de buni, să nu fie trecuți în cadrul disponibil. Decretul de trecerea în cadrul disponibil nu s'a întocmit
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și păzite și s'au stabilit în diferite localități, ceea ce constituie un pericol pentru siguranța și sănătatea populației. Paza și controlul lor se face tot de către ucrainieni. Starea sanitară este deplorabilă și aici ca și în lagărul de la Domanevca. Din discuțiile avute cu mai mulți medici militari care au vizitat din curiozitate aceste lagăre și ghetto-uri, rezultă că flagelul tifosului exantematic, din această regiune, se datorește în mare parte acestor lagăre și ghetto-uri, adevărate focare de infecție și că, în primăvară
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
C. 2 T. și cu Șeful Bir. 10 Evrei din M.St.M1045. să se facă propuneri pentru găsirea unei soluții pentru constrângerea evreilor disponibili de a se prezenta la munca obligatorie și a nu mai deveni infractori. În cursul discuțiilor avute s'a relevat că această stare de lucruri nu este specifică numai Bucureștiului, ci ea dăinuiește în toată Țara și în special la orașe. Dăm ca exemplu cele afirmate de Domnul General Niculescu Cociu 1046, Comand. Div. 21, întâlnit
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
acelor ce vor fi prinși ulterior să li se ridice pe timp limitat, atât lor cât și familiilor lor, carnetele de alimente. 7. Să se instituie imediat o lege cu pedepsele ce se vor da tuturor evreilor infractori, căci din discuțiile avute la M.St.M., cu Colonelul Magistrat Chiriac 1051 consilierul technic al M.St.M. în materie de legi nu există până acum o asemenea lege. 8. Să se destine, și dacă nu se poate, să se creieze o
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Adnotare: "24 IULIE 1942. Colonelul Borcescu nu a studiat bine nota prin care eu am aprobat să se trimită pachete. Dacă știam că Președinția Consiliului de Miniștri a interzis, interziceam și eu. Pentru a nu mai întreba și a curma discuția hotărâsc: Nu se aprobă trimiterea de pachete evreilor, oriunde sunt. Să se comunice și Secției II să nu se mai amestece. Să se comunice și poștei. General ss. Arhip". AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și să fie trimiși acei cu vină evidentă. Cum confirmarea scrisă a acestei aprobări n-o avem până în prezent și "lotul" evreilor vinovați, propuși de Corpurile Teritoriale și aprobați de M.St. Major așteaptă soluționarea, rugăm a se pune în discuție în Consiliul de Colaborare această chestiune, pentru a se hotărî definitiv. 4. Secția I-a este de părere a se menține pedeapsa de trimitere în Transnistria, întrucât a dat rezultate foarte bune. ȘEFUL SECȚIEI I-a COLONEL, ss. Borcescu E.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
DIN ROMÂNIA MARELE STAT MAJOR Secția I-a Biroul 10 Referindu-ne la adresa Dvs. +)Nr. 926.116 din 14.XII.19421392, către Ministerul Justiției, Cabinet avem onoare a comunica următoarele: Comisiunea Interministerială în ședința din 5 Ianuarie 1943, luând în discuție situația expusă prin adresa mai sus menționată a hotărât ca evreii aflați în tabere de muncă în Basarabia pot să fie deportați în Transnistria însă numai în cazurile de culpă bine stabilite de organele militare potrivit ordinelor și consemnelor date
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ne pun mintea în mișcare, ne ajută să ieșim din rutina care tinde să cuprindă chiar și cele mai mobile minți. 2.4. Să stabilim calea de urmat! Cele precizate pînă în acest moment, inclusiv exemplele de cercetări aduse în discuție, ne permit să stabilim ceea ce am putea numi itinerarul cercetării, calea pe care aceasta trebuie s-o urmeze indiferent de tema educativă supusă investigației, deci cadrele generale, „scenariul” oricărei cercetări. Într-o formulare succintă, etapele parcurse în elaborarea unei cercetări
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cercetării; 3. stabilirea lotului de subiecți; 4. precizarea variabilelor și operaționalizarea acestora; 5. prezentarea instrumentelor folosite; 6. prezentarea designului cercetării (dacă este cazul); 7.procedura de desfășurare a cercetării (sau a experimentului); 8. analiza și interpretarea rezultatelor; 9. concluzii și discuții asupra rezultatelor obținute; 10.limite ale cercetării și direcții viitoare de analiză. Le vom discuta, în cele ce urmează, pe scurt pe fiecare în parte. 2.4.1.Alegerea, definirea temei de cercetare și trecerea în revistă a literaturii de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
dacă rezultatele sînt semnificative statistic, atunci ipotezele sînt confirmate. Fie că este vorba despre ipoteze unidirecționale sau bidirecționale, dacă rezultatele la testele statistice nu sînt semnificative la pragul p < 0,05, atunci ipotezele sînt neconfirmate. 2.4.9. Concluzii și discuții În această secțiune cercetătorul poate sintetiza rezultatele obținute și poate discuta asupra acestora, dacă sînt susținute sau nu de alte rezultate din literatura de specialitate etc. 2.4.10. Limite ale cercetării și direcții viitoare de analiză În această etapă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
talent pentru cercetare, așa cum trebuie să ai, de pildă, pentru poezie sau pictură. Doar că, poate mai mult decît în domeniile artistice amintite, flerul și talentul pot fi cultivate prin studiu și prin experiența de cercetare. Terminologia aferentă domeniului în discuție - metodologia cercetării - nu este, în opinia noastră, îndeajuns clarificată și nici pe departe operațională. Fără a ne asuma soluții definitive și inatacabile, vom încerca să aducem în discuție concepte specifice domeniului, încercînd o radiografiere a unor puncte de vedere, dar
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cultivate prin studiu și prin experiența de cercetare. Terminologia aferentă domeniului în discuție - metodologia cercetării - nu este, în opinia noastră, îndeajuns clarificată și nici pe departe operațională. Fără a ne asuma soluții definitive și inatacabile, vom încerca să aducem în discuție concepte specifice domeniului, încercînd o radiografiere a unor puncte de vedere, dar și propuneri de definiții și clasificări de lucru. Descrierea metodelor de cercetare în științele educației are ca fundament considerația că puține dintre acestea constituie demersuri specifice investigației în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
căutarea timpului pierdut?”. Observație asupra exemplului de întrebare de control: aceasta poate să nu ofere o informație asupra acurateței răspunsului la întrebarea anterioară, deoarece există posibilitatea ca respondentul să fi aflat cine este autorul romanului fără să-l citească (din discuții, alte lecturi etc.). Întrebări deschise și întrebări închise Întrebările deschise presupun ca subiectul să elaboreze un răspuns, fără a avea la dispoziție variante precizate în chestionar. Utilizarea acestora este recomandată în anchetele exploratorii, care încearcă să colecteze informații necesare definirii
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
contact cu potențialii participanți, este necesar ca acestora să li se expună termenii în care se va asigura confidențialitatea răspunsurilor și a comentariilor. c. Planificarea întîlnirilor și elaborarea ghidului de interviu. Ghidul unui interviu cu focus-grup trebuie să vizeze direcționarea discuțiilor spre subiectul de interes al cercetării. Acesta nu este echivalentul unui instrument de înregistrare a opiniilor și nici nu trebuie urmat întocmai, dacă circumstanțele impun introducerea sau omiterea unor întrebări. Ghidul de interviu trebuie să acopere toate problemele importante, fără
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
fără a fi însă extrem de structurat și fără a sugera posibile răspunsuri. Întrebările trebuie s. fie deschise, simple și să evite bias urile. Participanților trebuie să li se asigure libertatea de a interveni cînd consideră necesar, iar moderatorul poate redirecționa discuția în cazul în care aceasta degenerează. Ghidul nu trebuie să fie exagerat de detaliat și conține în general între 10 și 20 de întrebări (Kreuger, 1988; Stewart și Shamdasani, 1990). Este recomandat ca acesta să fie aplicat anterior desfășurării propriu-zise
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de întrebări (Kreuger, 1988; Stewart și Shamdasani, 1990). Este recomandat ca acesta să fie aplicat anterior desfășurării propriu-zise a interviului, pentru a putea înregistra și corecta eventualele confuzii generate de exprimare (pretestare). Întrebările trebuie formulate clar și trebuie să stimuleze discuțiile. În mod obișnuit, sînt necesare mai multe revizuiri ale unui asemenea ghid de interviu. Întrebările din ghidul de interviu constituie doar o parte dintre cele ce se adresează în cadrul unui focus-grup. Moderatorul trebuie să planifice riguros și succesiunea celorlalte întrebări
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
De asemenea, se prezintă condițiile în care se desfășoară interviul (tehnică de înregistrare, condiții de asigurare a confidențialității). Participanții trebuie să fie determinați să conștientizeze faptul că nici un răspuns nu este greșit; accepțiunea pe care moderatorul o conferă termenilor-cheie ai discuției trebuie de asemenea clarificată. Prezentăm în cele ce urmează tipurile de intervenții pe care le utilizează moderatorul în cadrul unui interviu cu focus grup (Morgan, 1997; Agabrian,2004): -Un scurt cuvînt de deschidere se utilizează în primele minute ale interviului, imediat
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cu focus grup (Morgan, 1997; Agabrian,2004): -Un scurt cuvînt de deschidere se utilizează în primele minute ale interviului, imediat după prezentarea datelor amintite mai sus și are ca scop prezentarea participanților, relevarea punctelor comune și asigurarea unui confort în discuție. -Introducerea temei de discuție oferă participanților posibilitatea de a reflecta asupra valorificării experiențelor anterioare relevante în contextul dat. -Întrebările de tranziție încurajează discuția și permit contactul participanților cu opinia celorlalți referitoare la tema interviului. Întrebările-cheie constituie punctul central al interviului
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
1997; Agabrian,2004): -Un scurt cuvînt de deschidere se utilizează în primele minute ale interviului, imediat după prezentarea datelor amintite mai sus și are ca scop prezentarea participanților, relevarea punctelor comune și asigurarea unui confort în discuție. -Introducerea temei de discuție oferă participanților posibilitatea de a reflecta asupra valorificării experiențelor anterioare relevante în contextul dat. -Întrebările de tranziție încurajează discuția și permit contactul participanților cu opinia celorlalți referitoare la tema interviului. Întrebările-cheie constituie punctul central al interviului, iar asupra lor se
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
amintite mai sus și are ca scop prezentarea participanților, relevarea punctelor comune și asigurarea unui confort în discuție. -Introducerea temei de discuție oferă participanților posibilitatea de a reflecta asupra valorificării experiențelor anterioare relevante în contextul dat. -Întrebările de tranziție încurajează discuția și permit contactul participanților cu opinia celorlalți referitoare la tema interviului. Întrebările-cheie constituie punctul central al interviului, iar asupra lor se direcționează eforturile de analiză. În mod obișnuit, există între 2 și 5 asemenea întrebări. Un număr mai mic nu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]