71,250 matches
-
laolaltă a tuturor românilor. « Acuma a răsărit soarele și pentru noi » erau cuvintele lui Iuliu Maniu, care dădea glas și speranță împotriva jugului străin sub care mai gemeau încă românii.În acest scop, la Viena, la Arad și Cernăuți se înființau co nsil ii naționale care aveau să grăbească liberarea și descătușarea provinciilor cotropite. De la 18 septembrie la 12 octombrie 1918 Ardealul își adună puterile și prin comitetul național își spune cuvântul. « Comitetul executiv al partidului național r omân din Ardeal
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
să o facă. Urmarea? Este luat imediat între baionetele rusești, dus în exil și lăsat (vorba vine) să aștepte până ce Regulamentul a intrat în vigoare, confirmat și parafat de împăratul Nicolai al Rusiei!... Trecem peste pacostea cu Eteria de la 1821, înființată la Odesa și care, prin viclenia lui Alexandru I i-a adus moartea lui Tudor Vladimirescu și înfrângerea pandurilor - singura forță armată a țării și ajungem la războiul ruso turc d in 1877-1878, la războiul pentru independența României. Rusia - generoasă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
iar succesele depindeau numai de inima și mun ca c e aveau să o depună cei care aveau chemarea de a lumina neamul - de la profesori, la cel mai modest învățător și intelectual din localitate. Din noiembrie 1906, când s-a înființat biblioteca publică la Bârlad, au trecut, iată, peste 100 de ani. Este o bucurie că în fiecare an la Bârlad, toamna, se sărbătorește „Zilele culturale ale Bârladului” iar pe frontispiciul unor publicații locale stă scris numele celei ce a fost
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
postel- nici, cam pe la 1666.” Dar nu trece decât un an și personalitatea învățătorului Marin Rotaru ni se dezvăluie în toată plenitudinea ei: MARIN ROTARU * 13 noiembrie 1946 - S-a născut în comuna Dumbrăveni, jud. Constanța. În Institutul * 1975 - A înființat Muzeul de Arheologie și Etnografie „Valea Elanuluiʺ în satul Giurcani, com. Găgești, jud. Vaslui. * 1976 - Devine membru al Cenaclului plastic „N. N. Tonitzaʺ din Bârlad. * 1984 - A obținut gradul didactic I în învățământul primar. * 2006 - Este premiat cu distincția „Gheorghe Lazărʺ
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ona Horincea-ElanPrut, alături de mari specialiști în domeniu: Ghenuță Coman, Costică Buzdugan, Ruxandra Alaiba, Ioan Mitrea și Dan Gh. Teodor; * 1975-2008 - A participat cu interesante comunicări la numeroase Sesiuni științifice - organizate de muzeele din Bârlad, Vaslui, Bacău, Iași și Galați; * 2003 - înființează Asociația Culturală „Academia rurală ELANULʺ, în colaborare cu prof. Gheorghe Gherghe - cu statut juridic propriu și având ca scop studierea și promovarea culturii în arealul geografic Horincea-Elan-Prut; * 1975-2008 - A organizat nenumărate simpozioane, întruniri științifice și culturale, lansări d e ca
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de la București, înf iințat mai târziu de Coșbuc și Vlahuță, ultimul, ca și Philippide, Bogdan, N. Petrașcu, Alexandru Lascarov Moldovanu, foști ele vi ai școlilor publice din Bârlad, operă a profesorilor Ion Popescu și Ștefan Neagoe. Paloda lui Ștefan Neagoe, înființată la 5 feb ruar ie 1881 și cu o existență de 21 de ani, - deloc efemeră, a a vut drept crez și program „să practice adevărul și să distrugă abuzul și nedreptatea”. Ea a fost permanent o tribună a luptei
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ideilor de solidaritate și unitate pri n cultul tradițiilor strămoșești, prin păstrarea intactă, conservatistă a comorilor etice transmise și, în sfârșit, prin educație civică a maselor.” Întocmai cum majoritatea învățaseră de la profesorii lor la „clasul” Codreanu și la Școala normală înființată la Bârlad în 1870. Evocând Paloda de altădată, „vechile ei tradi ții culturale, exemplul fecund al înaintașilor”, inițiatorii revistei „Țara de Jos” spuneau „ să fie pentru toți fără deoseb ire de credință sau culoare politică, categoric îndemn la muncă...” Un
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ai Academiei Bârlădene, Ionel Teodoreanu, Tudor Vianu și, mai târziu, după ieșire din r ecluziune, Nichifor Crainic. Important și mișcător e faptul că G. Tutoveanu continua să tuteleze de la distanță, prin prestigiu, viața de la București a societății pe care o înființase c u de cenii în urmă...” Cele spuse de C.D.Zeletin se leagă perfect cu o altă etapă, anterioară, a Academiei, când prin anii 1924-1927, un grup de bârlădeni au creat la București revis ta c ulturală lunară „Țara de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ei, astăzi oameni care se pot implica în dăinuirea instituției: Ciprian Constantin Iftimoaei, prefectul județului Vaslui - cu „Mesajul unui fost elev la Alma Mater Hussiensis” - și Ioan Ciupilan, primarul municipiului Huși - cu „Și eu am fost elev al Liceului „Cuza Vodă”, înființat odată cu România Mare”... Structurată cu „pagini din istoria liceului”, und e întâlnim documentare semnate de Manuela Iacob -„Liceul Teoretic „Cuza Vodă” : 90 de ani de existență” - Costin Clit - „Începuturile învățământului liceal hușean: d ocum ente inedite” -, Valeriu C. Neștian - „O
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de Editura Polirom Iași. Folosind mai ales doar sursa I.Hangiu, ori altele luate individual, necorelându le, autorul Dicționarului a ratat marea șansă de a deveni o sursă documentară complet ă. Este bine că despre „Semănătorul” (1870), „primul ziar politic” înființat la Bârlad, „prima foaie să ptăm ânală din spațiul tutovean”, cum zice și mai corect Ioan Baban, i s e găsește locul cuvenit în Dicționar (p.375), dar care și unde li s-a rezervat locurile, de prim reper al
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
dezgropat limba română, el a introdus-o în învățământ, el a mlădiat o în literatură. El a fost cel dintâi pro fesor național, cel dintâi istoric, cel dintâi poet. El este adevăratul înființător al instrucției publice în Moldova. El a înființat cea dintâi gazetă, cea dintâi tipo grafie, școli primare, academia, școli de fete, școli de ar te și meserii, teatrul național, încercări de arte frumoase, stabilimente de utilitate publică, toate se datoresc cugetării și iniți ativ ei lui Gh. Asaki
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și-a dat seama că toate devenirile lumii sunt produsul entuz iasmului creator. Odată unitatea legislativă asigurată, Hamangi u vo ia să-și consacre toată atenția pentru magistratură. Cel dintâi gând al lui, venit în fruntea Ministerului, a fost să înființeze Casa de Economie, Credit si Ajutor a magistraților. Cunoștea îndea proape nevoile magistraților; știa că mai ale s în împrejurările de azi, crearea nouei instituții devenea o adevărată necesitate. Instituția era atât de necesară, încât nici măcar n-a fost discutată
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
250.000 lei anual, al acestei sume de cinci milioane, se va prevala de Academia Română în fie care an câte 50.000 lei pentru acoperirea taxelor ei statu tare , iar din suma de 200.000 lei ce rămâne, se va înființa un premiu anual, indivizibil, care se va acorda în timpul și în condițiunile indicate mai jos. I. În cel dintâi an, premiul de 200.000 lei (două sute mii lei) se va acorda celui mai de seamă roman, de preferință cu subiect
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Academie i Române nu se opun. De asemenea, și întrucât statutele Academiei nu opresc, îmi exprim dorința de a face parte și subsemn atul , cel puțin cu vot consultativ, din toate Comisiunile ce se vor alcătui pentru decernarea premiilor ce înființez. În anii când Comisiunile formate de Academia Română pentru acordarea acestor premii ar opina cu m ajor itatea cerută de statute, că nici una din lucrările respective din cei șase ani care precedează decernarea premiilor, nu ar fi la înălțimea scopului urmărit
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
traduceri în limba f ranc eză și două în limba engleză din poeziile poetului său admir at. În rândul al doilea, vrednicul nostru membru onorar și mare donator a căutat să înfăptuiască o veche și nestrămutată dorință, un adevărat ideal, înființând un îns emna t premiu anual care să stimuleze și să încurajeze pe rând manifestările superioare ale minții și sufletului românesc. Căci el era adânc convins că « dreptul la viață al unui popor se măsoară cu gradul lui de civilizație
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
3 dactilografe, 2 telefoniste, 5 portari și un vidanjor, se va realiza un fond suplimentar care va putea completa cele 6 miliarde cerute pentru alinierea sistemului premial al mambrilor Forului Superior la standardele europene. În acest scop s a și înființat de urgență un Comitet de decizie format din numai 40 de membri și membre care, cel târziu până la sfârșitul lunii de peste șapte luni va supune aprobării două variante de proiecte viabile și unul nu. Comitetul de decizie a și demarat
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
spăl centrifuga, aici Îmi Îngădui un zîmbet reținut, care le Îndeamnă să-mi mărturisească Înfrigurate de cîte ori le-a căzut pruncul din brațe pe covor direct În vertex Într-o singură zi, zilele trecute, cînd m-am gîndit să Înființez un club al mamelor, eu voi fi președinte iar ele membre simple cu drepturi depline și cu toate Îndatoririle ce decurg dintr-o asemenea funcție solicitantă, Însă plină de neașteptate bucurii, de realizări, unele mame poartă de la un timp șorturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
soțului ei, Accesibil și discret. Tratament unic și special. Tulburări și disfuncții sexuale masculine. Rezultate imediate. Din Jurnalul lui Stendhal: „Exceptînd-o pe D, sînt cast ca un drac. Uite-așa mă Îngraș”. Guvernul a instituit taxa pe lăutari, executivul a Înființat fondul de cutremur. Se aruncă copii În fîntîni. Românii dau impresia că vorbesc Într-o limbă asemănătoare cu româna. Virgil Ierunca: „Prima și cea mai constantă manifestare a minciunii a fost limba de lemn”. Șoimii patriei În derivă. Iar primul-ministru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
dud? Apoi e simplu ca bună ziua, dragă ieșene. Cu ele se hrănesc viermii de mătase? Așa spune, vere! Dar ce caută viermii de mătase la mănăstirea Galata? Aici, în niște clădiri din curtea mănăstirii, a existat o școală de sericicultură, înființată în 1865 de Mihail Vitlimescu, dar care a funcționat doar un an de zile. Abia în 1895 se va reînființa, tot în curtea Galatei din Deal, această școală. Timp de 5 ani, elevele (la început doar în număr de 14
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cu înfățișare de palat, este zidirea din 1795 a vornicului Teodor Balș. În 1835, tot așezământul a ajuns în mâinile lui Vasile Beldiman, om cu deschidere către educație și cultură. Așa se face că a hotărât ca aici să se înființeze un Institut de Educație, destinat fiilor de nobili. Institutul a fost pus sub conducerea a trei profesori francezi. Un lucru deosebit este faptul că în prima serie de absolvenți se afla și Mihail Kogălniceanu. Școala care se făcea acolo era
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
monumentului este ocupată de un cenotaf pe care se află un sicriu acoperit cu un giulgiu, prin care se profilează un corp uman. E nevoie să luăm în seamă și faptul că Olga Sturza, ajungând președinta „Societății Ocrotirii Orfanilor”, a înființat aici la Miroslava un orfelinat a cărui școală avea profil agricol, dar... Dar ce ți s-a mai oprit în cale? - mă ia la rost ieșeanul. Nimic. Doar așa mai reușesc să smulg o vorbădouă de la tine. Altfel... Altfel? Vorbesc
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și științifice din elita neamului românesc. Această placă memorială a fost așezată de către foștii elevi în viață, astăzi 24 aug. 1997 cu prilejul aniversării a 140 de ani de la înființare spre aducere aminte generațiilor viitoare”. -“Școala de Cadeți” a fost înființată în 1845, dar a umblat din loc în loc ca țiganul cu cortul... Întâi a fost găzduită în câteva încăperi ale cazărmii aflate în dreapta Curții Domnești. Apoi s-a mutat în casele Casandrei Ghica din strada Palat, de unde a ajuns într-
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
nu duce grija asta. N-ar fi păcat să trecem ca gâsca prin apă pe lângă aceste edificii ce ne pun pe urmele trecutului Iașilor? Din partea mea ai tot sprijinul... moral, vere. Apoi Universitatea de astăzi este demnă urmașă a Academiei înființate de Grigore Ghica voievod în 1766, care s-a aflat lângă Mitropolia Veche, reprezentată pe atunci de biserica Stratenia Domnului, ce se găsea în arealul ocupat de Mitropolia de astăzi. A urmat apoi Academia Mihăileană, operă din 1835 a lui
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Mitropolia Veche, reprezentată pe atunci de biserica Stratenia Domnului, ce se găsea în arealul ocupat de Mitropolia de astăzi. A urmat apoi Academia Mihăileană, operă din 1835 a lui Mihail Sturza voievod, și în cele din urmă a Universității Vechi, înființată de Al.I. Cuza vodă în 1860 în clădirea ce adăpostește astăzi Filiala Academiei Române din Iași. Zidirea pe care o admirăm în acst moment a fost ridicată după planurile arhitectului vienez Luis Blanc și extinsă după proiectul arhitectului român Jean
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de Șorogari viilor de dincolo de Morile de Vânt. Ai să te întrebi de ce Morile de Vânt și nu Moara de Vânt, cum se numește locul astăzi? Am eu copia unui document descoperit de mine în vreme ce umblam după “Casa de citit” înființată de Nicolae Iorga în 1907 pe strada Mutu, actuala Emil Racoviță. Acest document original l-am descoperit la familia preotului Parfene, care locuiește tocmai... în casa Mutulesei! În “Actu de danie” întocmit la 28 iulie 1873 se spune: “Recunoascemu D-
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]