65,887 matches
-
credibile și certe, iar un număr mai mare ar fi prea solicitant pentru participanți. -Intervenția de încheiere este importantă în analiza datelor și se poate aborda în cel puțin două modalități diferite: unui participant i se cere un sumar cu privire la discuție și se întreabă dacă este potrivit cursului dezbaterilor sau moderatorul însuși realizează un asemenea rezumat și adresează aceeași întrebare cu privire la fidelitatea relatării. Intervențiile de încheiere permit tuturor să reflecteze asupra dezbaterilor sau să-și revizuiască opinia. Sînt acceptate toate punctele
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
fără s. se emită aprecieri (pozitive sau negative). Realizarea propriu-zisă a interviului cu focus grup Această etapă presupune un efort deosebit din partea moderatorului, dar și din partea asistentului de focus-grup. Fiecare dintre ei are un rol bine stabilit: în timp ce moderatorul conduce discuția, asigură buna desfășurare a acesteia și întreține o atmosferă confortabilă și securizantă, asistentul de focus-grup este cel care înregistrează cu rigurozitate aspectele nonverbale și paraverbale (dacă interviul se înregistrează doar cu mijloace audio). Nici moderatorul, nici asistentul de focus-grup nu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
desfășurare a acesteia și întreține o atmosferă confortabilă și securizantă, asistentul de focus-grup este cel care înregistrează cu rigurozitate aspectele nonverbale și paraverbale (dacă interviul se înregistrează doar cu mijloace audio). Nici moderatorul, nici asistentul de focus-grup nu intervin în discuție, decît dacă este absolut necesar sau dacă este considerată oportună o redirecționare a dezbaterii. Nu se va permite monopolizarea discuțiilor de către participanții volubili și vor fi evitate divagațiile de la subiect. Codarea și analiza datelor Avînd în vedere volumul și diversitatea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
nonverbale și paraverbale (dacă interviul se înregistrează doar cu mijloace audio). Nici moderatorul, nici asistentul de focus-grup nu intervin în discuție, decît dacă este absolut necesar sau dacă este considerată oportună o redirecționare a dezbaterii. Nu se va permite monopolizarea discuțiilor de către participanții volubili și vor fi evitate divagațiile de la subiect. Codarea și analiza datelor Avînd în vedere volumul și diversitatea informațiilor obținute printr-un interviu cu focus-grup, codarea și analiza acestora pot constitui o adevărată provocare. Înainte de codarea și analiza
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
itemi care să surprindă fenomenul sau trăsătura investigată (Stan, 2002). Deși se consideră că acest tip de validitate nu se poate estima pe baza unor procedee statistice care să crească obiectivitatea judecăților, lucrările recente (Stan, 2002, pp. 162-163) readuc în discuție formule de calcul al unui coeficient de validitate de conținut: În cazul în care se cere mai multor experți să construiască seturi de itemi care s. măsoare același fenomen sau trăsătură, se pot utiliza pentru verificări statistice coeficientul Kendall, indicele
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
legătură teoretică între ele și să obținem un set de factori valizi. C12: Îmi este destul de ușor să-mi expun punctele de vedere într-o conversație. C13: Cînd comunic îmi accentuez ideile prin voce, mimică sau gestică. C14: Intru în discuțiile cu ceilalți relativ ușor. Deschideți fișierul Analiza factoriala. Calea de obținere a analizei factoriale în SPSS este: Trecem itemii C1-C14 din partea stîngă în cîmpul din dreapta, Variables. Activăm butonul Descriptives. Opțiunile prezente aici ne permit verificarea condițiilor de aplicare ale analizei factoriale
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
și 2000, la 93,4% între 2000 și 2006. Începând cu anul 2004 mortalitatea perioperatorie a fost de 5% (fig. 6.116). Comentarii ȚEP este potențial curativa pentru HPCTE. Peste 3000 de ȚEP s-au efectuat pe plan mondial. Fără discuții boală este subdiagnosticată și chiar printre chirurgii toracici ȚEP este considerată foarte riscantă și asociată cu beneficii discutabile pe termen lung. Experiența noastră nu este concordanță cu această viziune. Bolnavii neoperați nu au rezultate satisfăcătoare în urmă tratamentului medical. Singură
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]
-
rutiniere, familiare de comunicare. În timp, conversațiile rutiniere se reduc și lasă locul interacțiunilor spontane, generative de comunicare. Folosirea casetelor video: aceasta poate fi o strategie foarte eficientă adresată dificultăților de comunicare socială. Copilul poate viziona casete cu parteneri de discuție implicați În interacțiuni de comunicare socială adecvate, și de asemenea casete cu ei Înșiși În situații similare. Acestea ajută la creșterea conștiinței de sine a copilului și a deprinderilor de autoobservare ale acestuia. D) Dezvoltarea/Îmbogățirea comunicării despre evenimentele trecute
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
Casete video cu diferite filme sau emisiuni TV pot fi de asemenea folosite cu succes În Învățarea acestor deprinderi de către copil. Exemplu: un filmuleț Încărcat emoțional de 3-5 minute Îi este dat spre vizionare copilului. Apoi, poate fi provocată o discuție privind emoțiile exprimate de către personaje și motivele pentru care acele emoții au apărut. Povestirile cu caracter social, ca și cele comice, s au dovedit de asemenea eficiente În Învățarea acestor deprinderi de către copiii verbali cu autism. A-l Învăța pe
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
să identifice aceste situații problemă, cauze și soluții posibile. Exemplu: o situație problemă este reprezentată printr-o imagine cu bicicleta unui băiețel care are o roată dezumflată și este Întinsă pe trotuar, iar lânga ea o bucată mare de sticlă; discuția ce urmează se va centra pe identificarea problemei - roata dezumflată, cauza problemei - bucata de sticlă, și soluții posibile. Casetele video: casetele video cu diferite filmulețe sau emisiuni TV pot fi folosite cu succes În Învățarea deprinderilor de raționament verbal. Exemplu
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
soluții posibile. Casetele video: casetele video cu diferite filmulețe sau emisiuni TV pot fi folosite cu succes În Învățarea deprinderilor de raționament verbal. Exemplu: o secvență de 3-5 minute dintr-un film Îi este arătată copilului; apoi se Începe o discuție privind ce situații problemă au apărut, cauze posibile ale problemelor și eventuale soluții. G) Deprinderi de discurs narativ: utilizarea strategiilor de suport vizual, cum este reprezentarea prin imagini a poveștilor, pot fi folosite pentru creșterea deprinderilor de discurs narativ ale
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
de informare 9 trimise pe bătrînul continent și în România 10 Hugh Gibson, A.C. Coolidge, Halstead, H.H. Bandholtz s-a familiarizat cu problemele și revendicările românilor. În 1917, o misiune diplomatică britanică, condusă de A. J. Balfour, a abordat, în discuțiile cu oficialitățile americane, chestiunea teritoriilor românești aflate atunci sub dominația unor imperii vecine 11 din delegație au mai făcut parte generalul Bridges, colonelul Goodwin, Eric Drummond. Britanicii i-au văzut atunci pe fostul președinte Th. Roosevelt, W. Wilson, R. Lansing
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Stat față de afacerile europene. România, aflată în blocul statelor antirevizioniste, a reținut tot mai des atenția diplomației americane. Îndeosebi, numele lui Titulescu, cel mai european dintre diplomații români, a fost vehiculat în corespondența politică americană și în presa de peste Ocean. Discuțiile diplomatului român cu oamenii politici americani au relevat speranța lui Titulescu în capacitatea SUA de a apăra pacea mondială. Atunci cînd își încheia al doilea mandat de președinte al Adunării generale a Societății Națiunilor, la 29 septembrie 1931, Titulescu mulțumea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
suveranității României. Călătoriile ministrului de externe Grigore Gafencu, din aprilie-mai 1939, nu au scăpat atenției Departamentului de Stat. În periplul său european, Gafencu s-a întîlnit și cu mai mulți diplomați americani: W. Bullitt, J. Davies și J. Kennedy. Din discuția sa cu Gafencu, Bullitt a concluzionat că se poate conta pe România în "politica ei de rezistență". Șeful diplomației Bucureștilor, circumspect în ceea ce privește onoarea angajamentelor politice și militare ale Angliei și Franței față de țara sa, a propus o creștere a schimburilor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
oficialităților de la București în problema Comisiei Aliate de Control. La începutul anului 1945 ofițerii americani se declarau nemulțumiți că nu erau ținuți la curent cu activitatea acesteia 118. Politica față de România a celor trei mari puteri constituia un subiect de discuție și de dispută între Uniunea Sovietică, Anglia și SUA Dacă pentru Churchill ea era conformă cu acordul de la Moscova, din octombrie 1944119, și cu recomandările cabinetului său către reprezentanții britanici din Comisia Aliată de Control, cărora li se cerea să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de multe ori arbitrare, care au influențat într-un sens nedorit evoluția raporturilor internaționale de atunci și din perioada ulterioară 124. Situația grea în care s-a găsit România la forumul păcii de la Paris din 1946 a reieșit și din discuția pe care ministrul de externe Gh. Tătărescu a purtat-o, la 29 august 1946, cu secretarul de stat Byrnes 125. Tătărescu, nefiind de acord cu unele opinii formulate de omologul său american asupra politicii interne românești, a relevat dorința Bucureștilor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
între Berlin și Moscova, 1939-1941 Privind în urmă, acum putem spune că Pactul germano-sovietic din 23 august 1939 a pecetluit soarta României ca satelit sovietic. Prin tratatul din august, germanii au dat sovieticilor mînă liberă în ceea ce privește România. Ribbentrop își amintea discuțiile confidențiale cu Molotov din cursul tratativelor pentru Pactul de neagresiune. Führerul îl însărcinase să declare "dezinteresul politic total" al Germaniei cu privire la regiunea Basarabiei și sud-estul Europei. Ribbentrop a insistat, totuși, ca Germania să-și rezerve un interes economic în această
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Românii nu-și dădeau seama, însă, că războiul făcuse din Washington, Londra și Moscova niște asociați, fie și temporar. Prin urmare, ofertele României de capitulare trebuiau aprobate, în final, de toate cele trei puteri. Aliații puseseră pentru prima dată în discuție problema capitulării unei țări inamice la Casablanca. La această întrevedere din ianuarie 1943, Roosevelt și Churchill au hotărît că nu se poate negocia cu un stat inamic decît pe baza unei capitulări necondiționate. La opt luni după aceea, la Consiliul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de interes postbelic înainte de încetarea ostilităților, Churchill s-a hotărît să recurgă la negocieri bilaterale cu Stalin, pentru a pune stavilă controlului sovietic asupra Balcanilor. Într-o convorbire cu ambasadorul sovietic Gusev, pe 5 mai 1944, Eden a adus în discuție problema delimitării teritoriilor postbelice în Balcani 158. Ministrul de Externe a propus ca sovieticii să preia controlul asupra problemelor românești, iar Marea Britanie, asupra celor din Grecia. Pe 18 mai, sovieticii au acceptat propunerea lui Eden de delimitare a zonelor, insistînd
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sub comanda Aliaților, a generalului Wilson, în zona Mediteranei". Churchill a precizat, de asemenea, că acest acord este valabil numai "în condiții de război", fără a afecta înțelegerile ulterioare 159. Secretarul de Stat american, Cordell Hull, a aflat de aceste discuții prin intermediul ambasadorului britanic în SUA, Lordul Halifax. Furios la culme, acesta s-a opus cu tărie propunerii. Ascultîndu-l pe Hull, Roosevelt i-a comunicat lui Churchill, pe 10 iunie, că Departamentul de Stat nu poate aproba planul atîta vreme cît
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
anglo-americani din Comisia de Control înainte de a lua hotărîri, mai ales în legătură cu despăgubiri și modificări teritoriale 200. În februarie 1945, Roosevelt a avut ocazia de a trata direct cu sovieticii, la Yalta. S-a hotărît, totuși, să nu pună în discuție problema României. Convorbirile de la Yalta au avut ca subiecte Statele Unite, Germania postbelică, participarea sovieticilor la războiul împotriva Japoniei, precum și granițele și guvernul Poloniei. Problemele din Polonia s-au aflat în centrul atenției, căci de rezolvarea lor depindea controlul pe care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Uniunii Sovietice 240. Potsdam și România Încercînd să consolideze dominația sovietică asupra României, Stalin le cerea Aliaților săi să colaboreze în vederea reluării relațiilor diplomatice atît cu România, cît și cu Bulgaria și Finlanda 241. Oferta de pe 27 mai a iscat discuții aprinse la Washington. La șase zile după aceea, Truman a acceptat să reia relațiile diplomatice cu Finlanda, întrucît aceasta nu luptase împotriva Statelor Unite și adoptase principii și metode democratice. Acest din urmă fapt nu era valabil și în cazul României
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
guvernele existente, ceea ce însemna, implicit, recunoașterea lor; a treia era să se insiste pentru reorganizarea guvernelor aflate la putere, prin alegeri libere, ca o condiție a instituirii relațiilor diplomatice și ulterior, a păcii. Departamentul de Stat a scos imediat din discuție prima alternativă. Cît despre a doua, Washingtonul nu împărtășea părerea celor de la Londra, care credeau că printr-un tratat de pace se putea pune capăt dominației sovietice. Ba dimpotrivă, un tratat de pace nu ar fi făcut decît să dea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de lei. Pentru a înrăutăți și mai mult situația, Moscova nu apucase, încă, să fixeze data retragerii trupelor sovietice din România 246. Cu toate că era o problemă presantă pentru delegația americană din România, Washingtonul a hotărît să nu o pună în discuție la Potsdam. Departamentul de Stat era mult mai preocupat de încheierea unui acord cu sovieticii privind stabilirea prăzii de război decît de protejarea Bucureștiului împotriva altor plăți către Moscova. Departamentul dorea să se facă o diferențiere clară între bunurile considerate
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
patru zile mai tîrziu, pe 16 iulie, vicepreședintele Comisiei Aliate de Control, generalul Susaikov a anunțat modificări similare. Comisia avea să se întrunească în mod regulat, la cel puțin zece zile și să emită directive către autoritățile românești, în urma unor "discuții" tripartite. Sovieticii au garantat dreptul reprezentanților americani și britanici de a călători liber prin țară, cu condiția să informeze Comisia din timp cu privire la data și destinația deplasării. Britanicii și americanii aveau, în sfîrșit, dreptul de a hotărî mărimea și structura
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]