65,778 matches
-
conceput de o echipă de arhitecți formată din Ileana Papina (șef proiect), Ioan Novițchi și tehnician Marcela Oreste. Construcția, realizată prin săpătură deschisă, din beton armat cu compartimentări din cărămidă, are o suprafață de aproximativ și 3 zone principale: zona stației de întreținere, zona atelierelor și spațiile administrative. Zona de întreținere este formată dintr-o zonă de macaze care asigură distribuirea vagoanelor către diversele posturi de lucru și din liniile de întreținere, dotate cu peroane realizate astfel încât să permită accesul angajaților
Depourile Metrorex () [Corola-website/Science/337381_a_338710]
-
plasat în partea de sud a orașului, fiind legat de centura feroviară a Bucureștiului, ceea ce permite introducerea noilor trenuri în rețea prin acest depou. Are două nivele, unul subteran și unul la suprafață, accesul la nivelul inferior făcându-se între stațiile și . Depoul Industriilor este aflat la suprafață, în partea de vest a orașului, la capătul fostei Platforme Industriale Militari și în imediata apropiere a depoului RATB Militari. A fost dat în exploatare pe 19 august 1983 împreună cu racordul Eroilor—Industriilor
Depourile Metrorex () [Corola-website/Science/337381_a_338710]
-
Piața Bolivar (în ) este o piață cu trafic auto redus situată în cartierul Zuid-Museum din orașul belgian Antwerpen. Principalul edificiu care străjuiește piața este Palatul de Justiție, sub ale cărui trepte monumentale se află cele două peroane ale stației terminus pentru tramvaiele liniilor și în direcția Hoboken. Împrejurul pieței sunt poziționate mai multe cafenele cu terase, iar fost discotecă „Zillion” și un campus al liceului „Karel de Grote” se găsesc în apropiere de piață. Bulevardul Amerikalei traversează piața prin
Piața Bolivar (Antwerpen) () [Corola-website/Science/337388_a_338717]
-
Ocna, sarea a fost transportată de la gura de extracție la gara Târgu Ocna cu carele. După deschiderea funicularului ("Teledinamicul") la 1 februarie 1885 și până la 30 octombrie 1896, sarea a fost transportată la magazia Salinei până la rampă de sare din stația CFR Târgu Ocna cu funicularul. În toamna anului 1896 se prelungește calea ferată din stația Târgu Ocna - halta Salina până la magaziile de sare din salină, unde sarea se încarca direct în vagoane de cale ferată. Anghel Saligny a fost proiectantul
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
După deschiderea funicularului ("Teledinamicul") la 1 februarie 1885 și până la 30 octombrie 1896, sarea a fost transportată la magazia Salinei până la rampă de sare din stația CFR Târgu Ocna cu funicularul. În toamna anului 1896 se prelungește calea ferată din stația Târgu Ocna - halta Salina până la magaziile de sare din salină, unde sarea se încarca direct în vagoane de cale ferată. Anghel Saligny a fost proiectantul și executantul "Teledinamicului de la Târgu Ocna" - primului funicular din România. A fost o realizare de
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
unul dintre numele de referință ale presei locale din județul Bihor, a ultimilor ani]. semnează articole în presa locală (știri, interviuri, reportaje, recenzii, cronici, comentarii, editoriale), organizează și moderează dezbateri electorale și colaborează de-a lungul anilor cu televiziuni și stații radio locale și naționale, în calitate de invitat. În 2011, își înființează propriul său site - www.calincorpas.ro - unde scrie într-o manieră ușor diferită, un efort publicistic ce vine să completeze activitatea sa jurnalistică de zi cu zi. În 2012, se
Călin Corpaș () [Corola-website/Science/337410_a_338739]
-
Janin și Kolceak s-a întrăutățit după ce Janin nu a reușit să-i asigure lui Kolceak suport la Irkutsk în luna decembrie a anului 1919, iar relațiile dintre amiral și trupele cehoslovace care aveau în stăpânire calea ferată transsiberiană și stațiile de pe traseu, au devenit execrabile. Evacuarea pe calea ferată spre vest s-a făcut în ceea ce-l privește pe Kolceak cu dificultate, încadrându-se cu greu în programul conceput dinainte de cehi. Suplimentar,sosit la 27 decembrie 1919 la Nijneudinsk, Kolceak
Maurice Janin () [Corola-website/Science/337408_a_338737]
-
Haren și Evere. este situată în municipalitatea Evere, în vecinătatea graniței administrative cu Orașul Bruxelles, la intersecția șoselelor Chaussée de Haecht/Haachtsesteenweg și Avenue Jules Bordet/Jules Bordetlaan. Gara este construită sub nivelul străzii. La nivelul străzii se găsesc ultimele stații ale liniei de tramvai și liniei de autobuz , operate de MIVB-STIB, care oferă o conexiune cu transportul regional. Autobuzele liniilor 45 și 69 opresc și ele la Gara Bordet. În dreptul gării există și o stație a operatorului flamand de transport
Gara Bordet () [Corola-website/Science/335827_a_337156]
-
nivelul străzii se găsesc ultimele stații ale liniei de tramvai și liniei de autobuz , operate de MIVB-STIB, care oferă o conexiune cu transportul regional. Autobuzele liniilor 45 și 69 opresc și ele la Gara Bordet. În dreptul gării există și o stație a operatorului flamand de transport De Lijn. În această stație opresc autobuzele liniilor 270, 271 și 272, precum și serviciul de maxi-taxi la comandă 471. Haltă a SNCB-NMBS, Bordet este un punct de oprire nedeservit de personal (PANG), cu acces liber
Gara Bordet () [Corola-website/Science/335827_a_337156]
-
și liniei de autobuz , operate de MIVB-STIB, care oferă o conexiune cu transportul regional. Autobuzele liniilor 45 și 69 opresc și ele la Gara Bordet. În dreptul gării există și o stație a operatorului flamand de transport De Lijn. În această stație opresc autobuzele liniilor 270, 271 și 272, precum și serviciul de maxi-taxi la comandă 471. Haltă a SNCB-NMBS, Bordet este un punct de oprire nedeservit de personal (PANG), cu acces liber. Construită în debleu la 48 de metri față de nivelul mării
Gara Bordet () [Corola-website/Science/335827_a_337156]
-
de metri față de nivelul mării, gara este situată la kilometrul feroviar (PK) 3,90 al liniei 26 de la Schaerbeek la Halle, între gările Haren și Evere. Accesul la peroane se face pe scările sau pe rampele construite pentru a conecta stația cu căile rutiere învecinate. Prin Gara Bordet circulă doar trenuri preorășenești ale liniilor S4, S5, S7 și S9, și doar în zilele lucrătoare. În contextul Rețelei Expres Regionale a Regiunii Capitalei Bruxelles (RER), numărul trenurilor care vor circula în și
Gara Bordet () [Corola-website/Science/335827_a_337156]
-
în 1926, a fost în principal folosită pentru traficul de mărfuri din jurul Bruxelles-ului. Abia în 1976 Societatea Națională a Căilor Ferate Belgiene (SNCB) a deschis traficului de pasageri tronsonul cuprins între Etterbeek și Vilvorde și a pus în serviciu stațiile de pe acest tronson, printre care și Bordet. La începutul lui 2005 au fost inaugurate noile amenajări ale Gării Bordet, configurată pentru a deveni haltă a Rețelei Expres Regionale (RER), încă în lucru, dar intrată în vigoare pe 13 decembrie 2015
Gara Bordet () [Corola-website/Science/335827_a_337156]
-
IC 27. Cursele de călători sunt efectuate doar în zilele lucrătoare. Gara este deservită de următoarele trenuri preorășenești: "Începând din 4 aprilie 2016:" Parcarea automobilelor în apropierea gării este dificilă. Gara nu are parcare proprie și nici facilități pentru biciclete. Stația Bordet a Tramvaiului din Bruxelles este situată la câteva zeci de metri și este accesibilă prin intermediul unor pasaje pietonale; stația este deservită de liniile , și . Rețeaua de autobuze din Bruxelles dispune și ea de o stație în apropiere, deservită de
Gara Bordet () [Corola-website/Science/335827_a_337156]
-
4 aprilie 2016:" Parcarea automobilelor în apropierea gării este dificilă. Gara nu are parcare proprie și nici facilități pentru biciclete. Stația Bordet a Tramvaiului din Bruxelles este situată la câteva zeci de metri și este accesibilă prin intermediul unor pasaje pietonale; stația este deservită de liniile , și . Rețeaua de autobuze din Bruxelles dispune și ea de o stație în apropiere, deservită de liniile 21, 45, 59, 65, 69 și 80. Există și o stație a rețelei De Lijn pentru autobuzele liniilor 270
Gara Bordet () [Corola-website/Science/335827_a_337156]
-
nici facilități pentru biciclete. Stația Bordet a Tramvaiului din Bruxelles este situată la câteva zeci de metri și este accesibilă prin intermediul unor pasaje pietonale; stația este deservită de liniile , și . Rețeaua de autobuze din Bruxelles dispune și ea de o stație în apropiere, deservită de liniile 21, 45, 59, 65, 69 și 80. Există și o stație a rețelei De Lijn pentru autobuzele liniilor 270, 271, 272 și 471.
Gara Bordet () [Corola-website/Science/335827_a_337156]
-
metri și este accesibilă prin intermediul unor pasaje pietonale; stația este deservită de liniile , și . Rețeaua de autobuze din Bruxelles dispune și ea de o stație în apropiere, deservită de liniile 21, 45, 59, 65, 69 și 80. Există și o stație a rețelei De Lijn pentru autobuzele liniilor 270, 271, 272 și 471.
Gara Bordet () [Corola-website/Science/335827_a_337156]
-
ulterior să fie convertit în metrou greu. Toate liniile metroului din Bruxelles au fost la început linii de premetrou. Prima linie, în lungime de 3,6 km, a fost inaugurată pe 17 decembrie 1969, în prezența Regelui Baudoin, si conecta stațiile Schuman și De Brouckère. În anii 1970 au fost create alte trei linii: Centura mică (Louise / Louiza - Rogier, în 1970), Centura mare (Boileau-Diamant, în 1972) și axa Nord-Sud (Gâre du Midi / Zuidstation - Gâre du Nord / Noordstation, în 1976). După cel
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
tot unde era posibil, liniile de tramvai separat de restul traficului, iar în zona centrală a orașului să le coboare în tuneluri. În 1957 a fost deschis primul tunel, în apropierea congestionatei Piețe a Constituției, între Gară Bruxelles-Sud și actuala stație Lemonnier. Tunelul a fost construit simultan cu alte lucrări executate în legătură cu Expoziția Mondială din 1958. Tunelul Constituției este acum parte a axei de premetrou Nord-Sud. În 1963, guvernul Belgiei a constituit grupuri de lucru care să se ocupe de problemele
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
aceea, s-a decis ca tunelurile să fie deservite de tramvaie, însă acestea vor fi construite de la început la dimensiunile necesare transformării lor ulterioare în tuneluri de metrou. Primul tunel al premetroului a fost deschis pe 20 decembrie 1969, între stația De Brouckère din centrul orașului și stația Schuman din districtul instituțiilor europene. Această linie a fost ulterior convertita în metrou greu și, din 20 septembrie 1976, este parte a liniei 1A/B. În decembrie 1970 a fost pus în exploatare
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
fie deservite de tramvaie, însă acestea vor fi construite de la început la dimensiunile necesare transformării lor ulterioare în tuneluri de metrou. Primul tunel al premetroului a fost deschis pe 20 decembrie 1969, între stația De Brouckère din centrul orașului și stația Schuman din districtul instituțiilor europene. Această linie a fost ulterior convertita în metrou greu și, din 20 septembrie 1976, este parte a liniei 1A/B. În decembrie 1970 a fost pus în exploatare și tunelul de premetrou de sub centură interioară
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
instituțiilor europene. Această linie a fost ulterior convertita în metrou greu și, din 20 septembrie 1976, este parte a liniei 1A/B. În decembrie 1970 a fost pus în exploatare și tunelul de premetrou de sub centură interioară a orașului, între stațiile Madou și Porte de Namur / Naamsepoort. Această linie a fost extinsă spre nord până la Rogier, pe 18 august 1974, și spre sud până la Louise/Louiza, pe 19 august 1985. Înainte de prelungirea spre stația Louise/Louiza, tramvaiele liniei 2 ieșeau din
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
premetrou de sub centură interioară a orașului, între stațiile Madou și Porte de Namur / Naamsepoort. Această linie a fost extinsă spre nord până la Rogier, pe 18 august 1974, și spre sud până la Louise/Louiza, pe 19 august 1985. Înainte de prelungirea spre stația Louise/Louiza, tramvaiele liniei 2 ieșeau din premetrou printr-o rampă provizorie din vecinătatea stației Porte de Namur/Naamsepoort și continuau apoi să circule la suprafață. Centura mică a fost convertita ulterior și ea în metrou greu și, după lucrări
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
linie a fost extinsă spre nord până la Rogier, pe 18 august 1974, și spre sud până la Louise/Louiza, pe 19 august 1985. Înainte de prelungirea spre stația Louise/Louiza, tramvaiele liniei 2 ieșeau din premetrou printr-o rampă provizorie din vecinătatea stației Porte de Namur/Naamsepoort și continuau apoi să circule la suprafață. Centura mică a fost convertita ulterior și ea în metrou greu și, după lucrări de renovare, a fost redeschisă, pe 2 octombrie 1988, că linia de metrou 2. În
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
ea în metrou greu și, după lucrări de renovare, a fost redeschisă, pe 2 octombrie 1988, că linia de metrou 2. În estul orașului a fost deschisă, pe 2 mai 1972, o scurtă secțiune de tunel deservita de o singură stație, Diamant. Tunelul, care făcea parte din axa Centura mare, a fost extins spre sud până la stația Boileau și dat în exploatare pe 30 ianuarie 1975. Stația intermediară Montgomery a devenit una în care se putea face transferul către linia de
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
că linia de metrou 2. În estul orașului a fost deschisă, pe 2 mai 1972, o scurtă secțiune de tunel deservita de o singură stație, Diamant. Tunelul, care făcea parte din axa Centura mare, a fost extins spre sud până la stația Boileau și dat în exploatare pe 30 ianuarie 1975. Stația intermediară Montgomery a devenit una în care se putea face transferul către linia de metrou 1B. MIVB-STIB a pus în funcțiune, pe 4 octombrie 1976, ultima linie de premetrou, denumită
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]