65,887 matches
-
cu privire la data și destinația deplasării. Britanicii și americanii aveau, în sfîrșit, dreptul de a hotărî mărimea și structura delegațiilor lor255. Noua directivă era promițătoare. Era, totuși, o diferență considerabilă între modificările anunțate de Comisia Maghiară și cele ale Comisiei Românești. Discuțiile tripartite erau cu totul altceva decît un acord tripartit și, în consecință, presupunerea că această nouă ofertă sovietică avea să schimbe cu ceva situația din România era lipsită de temei. Schuyler le aminti celor din Departamentul de Război că această
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
implicit, a încheierii tratatelor de pace. La un moment dat, cînd Churchill a atras atenția asupra îngrădirilor impuse reprezentanților britanici de la București ca o consecință a lipsei de libertate din România, Stalin a ripostat: "Toate acestea sînt basme!"262 Întrucît discuțiile ajunseseră într-un punct mort, secretarul de stat american James Byrnes a găsit un subiect de interes comun. Pe 24 iulie, acesta le-a sugerat omologilor săi ca, după încheierea tratatelor de pace cu "guvernele democratice recunoscute" din România, Bulgaria
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de interes comun. Pe 24 iulie, acesta le-a sugerat omologilor săi ca, după încheierea tratatelor de pace cu "guvernele democratice recunoscute" din România, Bulgaria, Ungaria și Finlanda, Cei Trei să "sprijine cererea lor de aderare la Națiunile Unite"263. Discuțiile au continuat, mai ales în ceea ce privește definirea termenului "democratic", pe care Byrnes îl lăsase în mod deliberat ambiguu. În cele din urmă, Molotov sugeră ca miniștrii să trimită propunerea lui Byrnes Celor Trei, de vreme ce aceștia sînt "niște oameni mai rezonabili decît
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România. Cei Trei au lăsat în seama Consiliului Miniștrilor de Externe problema graniței Transilvaniei, ca o prevedere a tratatului, precum și cea a ocupării României de către sovietici și a duratei Armistițiului. Ultima chestiune pe care voiau americanii s-o pună în discuție era cea a egalității membrilor Comisiei Aliate de Control în ceea ce privește procesul de luare a deciziilor. Fără îndoială, decizia luată de sovietici pe 16 iulie de a permite o mai mare participare anglo-americană în cadrul comisiilor de control a avut efect. Aliații
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a avut efect. Aliații occidentali au primit rezoluția ungurilor cu brațele deschise și, cu excepția generalului Schuyler, majoritatea delegaților americani au acceptat oferta românilor ca pe o îmbunătățire reală 268. Ca urmare, Cei Trei au aprobat propunerea sovietică privind susținerea unor discuții tripartite înainte ca cei din Comisie să trimită directive autorităților românești 269. Comunicatul final nu includea, însă, clauza sovietică inițială privind "întrunirile regulate și frecvente" ale reprezentanților Aliaților. Molotov comentase atît de mult pe tema ambiguității cuvintelor "regulate" și "frecvente
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1944. Întrucît sovieticii considerau toate utilajele ca fiind proprietate germană, partea cea mai dificilă, aceea de a justifica dreptul de proprietate revenea Companiei Româno-Americane. Aceasta însemna că sovieticii nu trebuiau să prezinte nici un fel de documentație. La următoarele patru ședințe, discuțiile s-au axat pe eforturile întreprinse de americani pentru a-i determina pe sovietici să întocmească liste cu acele articole pe care le considerau proprietate germană. Sovieticii au refuzat, argumentînd prin aceea că luarea unei decizii privind o "parte" a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
inutile. CME s-a întrunit pe 11 octombrie 1945, la Lancaster House, în parcul St. James, din Londra. Delegațiile Statelor Unite, Marii Britanii, Uniunii Sovietice, Franței și Chinei 285 s-au hotărît imediat, de comun acord, asupra procedurii ce trebuia urmată. La discuțiile preliminare pentru fiecare tratat puteau lua parte toți cei cinci miniștri de Externe, dar la votarea anumitor clauze nu aveau voie să participe și statele care nu semnaseră armistițiul 286. Acest acord s-a dovedit a fi, însă, punctul culminant
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prinsese pe Molotov descoperit și îl determinase să facă tot posibilul pentru a menține controlul sovietic asupra Balcanilor. Byrnes arătă clar că America nu va începe negocierile pentru un tratat de pace cu România înainte ca Washingtonul să pună în discuție reprezentativitatea guvernului de la București. Molotov ripostă, menționînd că America s-a grăbit să susțină guvernul Rădescu, ce fusese ostil față de Uniunea Sovietică, dar și-a retras sprijinul acordat regimului Groza, care întreținea relații de prietenie cu Moscova. Byrnes îi răspunse
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Molotov ripostă imediat: Se pare că în Grecia corespondenții sînt mulțumiți, dar nu și oamenii; pe cînd în România, oamenii sînt mulțumiți, dar nu și corespondenții. Guvernul sovietic prețuiește mai mult ceea ce simt oamenii"287. Zarurile erau aruncate și cu toate că discuțiile dintre Molotov și Byrnes au continuat, nu au adus nici o îmbunătățire în privința României. Întrunirile de la Londra au continuat pînă pe 2 octombrie și divergențele păreau să se înmulțească de la o zi la alta. Pînă și hotărîrea de pe 11 septembrie privind
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
2 octombrie și divergențele păreau să se înmulțească de la o zi la alta. Pînă și hotărîrea de pe 11 septembrie privind procedura urmată de Consiliu a fost anulată. Pe 22 septembrie, Molotov a vrut să înlăture Franța și China de la majoritatea discuțiilor, motivînd prin faptul că aceste țări sînt marionete ale Occidentului. Cea mai mare concesie pe care o accepta era aceea de a permite ca Franța să fie consultată în privința problemelor Occidentale, iar China, pentru cele ale Orientului Îndepărtat. Cum Bevin
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Japonia era sub bastion american sau tripartit? Americanii erau și ei preocupați de controlul Aliaților asupra Europei de Est, Iranului și Coreei 299. Byrnes voia, de asemenea, să detensioneze relațiile sovieto-americane, căci Națiunile Unite urmau să se întrunească în ianuarie. Discuțiile purtate în noiembrie de către Truman cu Clement Attlee, privind controlul asupra energiei atomice i-au oferit lui Byrnes ocazia de a relua negocierile cu Molotov. Pe 15 noiembrie, Truman a acceptat ca secretele energiei atomice să fie împărtășite, treptat, Marii Britanii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și dintr-un sentiment de mînie, era sincer dezamăgit de prestația lui Byrnes de la Moscova 312. HarrimanError! Bookmark not defined., Kerr și Vîșinski sosiră la București de Anul Nou, în 1946. Ei avură o întrevedere cu regele Mihai și, în urma discuțiilor purtate, acesta acceptă să-i includă în guvernul Groza pe Emil Hațieganu, un național-țărănist și pe Mihail Romniceanu, național-liberal, în calitate de miniștri fără portofoliu 313. Pe 8 ianuarie, Groza a anunțat desfășurarea unor alegeri generale, în "cel mai scurt timp posibil
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Legațiile din Budapesta, București și Sofia, a consilierilor economici de la Misiunile din Belgrad, Trieste, Varșovia, Praga și Berna și a oficialităților de la Washington. Cei 31 de reprezentanți s-au întîlnit la Roma, pe 14 iunie 1948425. După o săptămînă de discuții, Conferința a hotărît că "implementarea Tratatului nu este și în condițiile existente nici nu poate fi un element major pentru atingerea obiectivelor politice ale Statelor Unite pentru Europa de Est". Implementarea Tratatului avea să fie privită mai curînd ca o problemă morală, ca
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
bilaterale reciproce cu țările comuniste, privind aviația comercială 462 . În august, CSN a început revizuirea acestui document. Iugoslavia a fost scutită de restricțiile impuse de CSN 15/1463, dată fiind ruptura acesteia față de Moscova. În cele din urmă, după îndelungi discuții, pe 28 decembrie CSN a emis un alt document, CSN 15/2. Fiind aprobat de președintele american ca strategie politică, acesta interzicea în continuare vînzarea de componente ale aparatelor de zbor Uniunii Sovietice și țărilor aflate sub dominația acesteia și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
anuleze tratatul, Statele Unite urmau să accepte această alternativă, pentru o serie de țări, printre care și România 528. Reprezentanții Departamentului de Stat s-au întrunit la Roma, în iunie, pentru Conferința privind implementarea Tratatelor de Pace și au luat în discuție, printre altele, ultima recomandare a Departamentului 529. După o săptămînă de dezbateri, Comitetul pentru Tratate a convenit asupra următoarelor lucruri: Statele Unite nu trebuiau să abroge Tratatele de Pace est-europene; în eventualitatea unor critici comuniste la adresa politicii de export americane, Washingtonul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să mai facă alte concesii. În listele A-F erau incluse 121 din cele 163 de categorii interzise de către americani, iar Londra și Parisul au convenit să monitorizeze și celelalte articole 543. Pe 3 mai 1949, CSN a luat în discuție raportul lui Hoffman. După o scurtă dezbatere, Consiliul a ajuns la concluzia că era mai bine ca țările Programului de Reconstrucție Europeană (PRE) să folosească listele de exporturi A-F și nu pe cele americane 544. Acest anunț nu a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
reprezentanții Marii Britanii, ai Franței, Italiei, Belgiei și Olandei s-au întîlnit la Paris, pentru a discuta în secret despre lista anglo-franceză. După o lună, aceștia au invitat atît reprezentanți americani, cît și observatori danezi și norvegieni să participe la aceste discuții multilaterale. În urma dezbaterilor secrete, delegații Marii Britanii, Franței, Italiei, Belgiei și Olandei au acceptat să adopte listele anglo-franceze. Apoi, pe 22 noiembrie 1949, aceștia au desemnat un Grup Consultativ (GC) care să pună la punct clasificările și să lămurească deosebirile dintre
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
presiunilor sovietice, dar hărțuielile erau și o reacție directă la o serie de aspecte ale politicii americane vizavi de Europa de Est. Guvernul român era ofensat mai cu seamă de protestele susținute ale Washingtonului cu privire la încălcările drepturilor omului și de punerea în discuție a acestei probleme în cadrul unor foruri internaționale. România obiecta chiar împotriva refuzului Americii de a-i exporta României produsele industriale necesare și a eforturilor susținute ale SUA de a restrînge comerțul dintre țările vest-europene, pe de o parte și România
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să se retragă din COCOM 624. În primăvară, COCOM a înlocuit lista anglo-franceză cu una internațională (LI), care reflecta participarea majorității statelor europene. Ca și predecesoarea sa, aceasta nu oglindea listele americane 1-A și 1-B. Această neconcordanță a stîrnit discuții aprinse în rîndul autorităților de la Washington, discuții care au devenit incendiare după 25 iunie 1950, cînd trupele nord-coreene au trecut de paralela 38 și au atacat Coreea de Sud. Înainte de a fi izbucnit războiul, Departamentul de Stat și cel de Comerț s-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
primăvară, COCOM a înlocuit lista anglo-franceză cu una internațională (LI), care reflecta participarea majorității statelor europene. Ca și predecesoarea sa, aceasta nu oglindea listele americane 1-A și 1-B. Această neconcordanță a stîrnit discuții aprinse în rîndul autorităților de la Washington, discuții care au devenit incendiare după 25 iunie 1950, cînd trupele nord-coreene au trecut de paralela 38 și au atacat Coreea de Sud. Înainte de a fi izbucnit războiul, Departamentul de Stat și cel de Comerț s-au ridicat unul împotriva celuilalt, din cauza problemei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Securității Naționale să adopte o politică mai dură, pentru a sili Marea Britanie, Franța și celelalte țări din COCOM să nu mai exporte către Blocul Sovietic articole care ar fi putut constitui o amenințare pentru securitatea americană 634. CSN a purtat discuții pe tema recomandărilor Departamentului de Stat și pe data de 24 noiembrie, președintele a aprobat hotărîrea CSN 91/1, menită a-i convinge pe aliații SUA să adopte deciziile luate de către Washington, pe 24 august. Conform acestei hotărîri, Statele Unite refuzau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în ianuarie 1980, senatorul George Malone, din Nevada, înaintase o moțiune prin care agențiilor americane li se interzicea să acorde ajutor financiar tuturor țărilor străine care făceau comerț cu lumea comunistă 637. Moțiunea a fost, însă, respinsă, fără prea multe discuții. Dar ca urmare a Războiului din Coreea și a unei mai acute conștientizări a faptului că Europa Occidentală nu sprijinea eforturile SUA în direcția îngrădirii exportului, senatorul Kenneth Wherry, din Nebraska, a reluat moțiunea lui Malone. Pe 12 septembrie, acesta
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
restricțiilor de export din partea Europei de Vest. Ca urmare, susținătorii amendamentului Wherry au adus imediat probe statistice, prin care arătau că în 1950, volumul comerțului Est-Vest scăzuse cu 50% față de anul 1948639. În consecință, la finele lunii septembrie, în cursul discuțiilor pentru Legea alocațiilor suplimentare, Clarence Cannon, din Missouri, membru al Camerei Reprezentanților, a propus un amendament. Acesta stipula necesitatea ca atîta vreme cît Forțele Armate ale SUA sînt implicate în Războiul din Coreea, America să nu acorde ajutor economic sau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Deși Consiliul Securității Naționale căpăta suficientă putere de decizie prin Amendamentul Cannon, acesta nu dorea să facă uz de ea. CSN nu voia să meargă mai departe de hotărîrea 91/1 în politica de constrîngere adoptată vizavi de Europa. În urma discuțiilor despre implicațiile Amendamentului Cannon, din decembrie 1950, CSN a hotărît că simplul fapt că o țară face comerț cu Blocul Sovietic nu este un motiv să fie privată de asistență. De fapt, Consiliul a subliniat chiar necesitatea ca înainte de a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în unanimitate Legea cu privire la îngrădirea asistenței mutuale pentru apărare, care a devenit ulterior cunoscută sub numele de Legea Battle. Pe 16 august, Comitetul Senatului pentru Relații Externe a înaintat legea Senatului, spre a fi aprobată. Susținătorii lui Kem au purtat discuții aprinse, însă fără succes. În final, s-au înregistrat 55 de voturi în favoarea Legii Battle, 16 împotrivă și 25 de abțineri. Pe 26 octombrie, Truman a semnat legea 658. Legea Battle înlocuia acum prevederile paragrafului 117d al Legii întrajutorării țărilor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]