65,778 matches
-
deschisă, pe 2 mai 1972, o scurtă secțiune de tunel deservita de o singură stație, Diamant. Tunelul, care făcea parte din axa Centura mare, a fost extins spre sud până la stația Boileau și dat în exploatare pe 30 ianuarie 1975. Stația intermediară Montgomery a devenit una în care se putea face transferul către linia de metrou 1B. MIVB-STIB a pus în funcțiune, pe 4 octombrie 1976, ultima linie de premetrou, denumită axa Nord-Sud, între stațiile Gâre du Midi/Zuidstation și Lemonnier
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
în exploatare pe 30 ianuarie 1975. Stația intermediară Montgomery a devenit una în care se putea face transferul către linia de metrou 1B. MIVB-STIB a pus în funcțiune, pe 4 octombrie 1976, ultima linie de premetrou, denumită axa Nord-Sud, între stațiile Gâre du Midi/Zuidstation și Lemonnier. Pe 3 decembrie 1993, tunelul a fost prelungit de la Gâre du Midi/Zuidstation până la Albert. În 1976, tronsonul Schuman-De Brouckère a fost convertit în metrou greu și împărțit în magistralele 1A și 1B. Acestea
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
au început să fie convertite într-o axa nord-sud a unui sistem subteran de tramvaie denumit premetrou. Pe perioada lucrărilor la axa Nord-Sud a premetroului au fost descoperite ruine ale vechiului oraș medieval, precum și pilonii bisericii Saint-Nicolas / Sint-Niklaas în zona stației Bourse / Beurs. Pe amplasament a fost creat un muzeu care este deschis și astăzi. Traseul pe sub marile bulevarde din centru a fost de asemenea luat în calcul în anii 1930 pentru realizarea unei joncțiuni între gările Midi și Nord ale
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
între gările Midi și Nord ale NMBS/SNCB, însă experții au realizat că era prea îngust pentru cele șase linii de cale ferată propuse. De la deschiderea, în 1976, a liniei de premetrou, tramvaiele au început să ruleze în subteran între stațiile Gâre du Nord / Noordstation și Lemonnier. Linia a fost ulterior prelungită până la Gâre du Midi / Zuidstation înainte ca în decembrie 1993, după circa 15 ani de lucrări, un al doilea tunel să fie pus în funcțiune între Gâre du Midi
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
și Lemonnier. Linia a fost ulterior prelungită până la Gâre du Midi / Zuidstation înainte ca în decembrie 1993, după circa 15 ani de lucrări, un al doilea tunel să fie pus în funcțiune între Gâre du Midi / Zuidstation și Albert, via stația Porte de Hal / Hallepoort. Acest ultim tronson le-a permis tramvaielor să parcurgă distanță dintre cele cinci stații în circa 7 minute, în comparație cu cele 30 de minute pe fostul traseul de la suprafață. MIVB-STIB și autoritățile din Bruxelles n-au abandonat
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
circa 15 ani de lucrări, un al doilea tunel să fie pus în funcțiune între Gâre du Midi / Zuidstation și Albert, via stația Porte de Hal / Hallepoort. Acest ultim tronson le-a permis tramvaielor să parcurgă distanță dintre cele cinci stații în circa 7 minute, în comparație cu cele 30 de minute pe fostul traseul de la suprafață. MIVB-STIB și autoritățile din Bruxelles n-au abandonat proiectul de transformare a axei Nord-Sud în metrou greu. Această conversie este prevăzută după anul 2020, implicând și
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
în comparație cu cele 30 de minute pe fostul traseul de la suprafață. MIVB-STIB și autoritățile din Bruxelles n-au abandonat proiectul de transformare a axei Nord-Sud în metrou greu. Această conversie este prevăzută după anul 2020, implicând și modificarea parcursului actual între stațiile Lemonnier și Gâre du Midi / Zuidstation, pe de o parte datorită razei de curbura prea mici a tunelului între aceste stații, iar pe de altă parte din cauza intersecției cu liniile de tramvai , și . Exploatarea în regim de metrou greu se
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
a axei Nord-Sud în metrou greu. Această conversie este prevăzută după anul 2020, implicând și modificarea parcursului actual între stațiile Lemonnier și Gâre du Midi / Zuidstation, pe de o parte datorită razei de curbura prea mici a tunelului între aceste stații, iar pe de altă parte din cauza intersecției cu liniile de tramvai , și . Exploatarea în regim de metrou greu se va face de la început cu material în întregime automatizat. Deoarece această linie era destinată de la inceput transformării în metrou greu, mai
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
pe de altă parte din cauza intersecției cu liniile de tramvai , și . Exploatarea în regim de metrou greu se va face de la început cu material în întregime automatizat. Deoarece această linie era destinată de la inceput transformării în metrou greu, mai multe stații au configurații diferite: În 2004 au debutat lucrările de reamenajare a liniilor în stațiile Gâre du Nord / Noordstation, Rogier, De Brouckère, Bourse / Beurs și Anneessens. Amenajate pentru gabaritul ramelor de metrou, peroanele au fost reduse pentru a putea primi noile
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
de metrou greu se va face de la început cu material în întregime automatizat. Deoarece această linie era destinată de la inceput transformării în metrou greu, mai multe stații au configurații diferite: În 2004 au debutat lucrările de reamenajare a liniilor în stațiile Gâre du Nord / Noordstation, Rogier, De Brouckère, Bourse / Beurs și Anneessens. Amenajate pentru gabaritul ramelor de metrou, peroanele au fost reduse pentru a putea primi noile tramvaie Bombardier FLEXITY Outlook de tipul T3000 (în 2006) și T4000 (în 2007) și
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
T3000 (în 2006) și T4000 (în 2007) și a le permite pasagerilor să coboare din rame pe peroanele exterioare, în timp cei care urcă să o facă de pe peronul central. Axa Nord-Sud se intersectează cu liniile de metrou și în stația De Brouckère și cu liniile și în stațiile Rogier, Porte de Hal / Hallepoort și Gâre du Midi / Zuidstation. Ca urmare a restructurării rețelei de tramvai a orașului între 2006 și 2009, axa Nord-Sud nu mai este parcursă decât de două
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
a le permite pasagerilor să coboare din rame pe peroanele exterioare, în timp cei care urcă să o facă de pe peronul central. Axa Nord-Sud se intersectează cu liniile de metrou și în stația De Brouckère și cu liniile și în stațiile Rogier, Porte de Hal / Hallepoort și Gâre du Midi / Zuidstation. Ca urmare a restructurării rețelei de tramvai a orașului între 2006 și 2009, axa Nord-Sud nu mai este parcursă decât de două linii (față de șase anterior) de tramvaie de mare
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
Gâre du Midi / Zuidstation. Ca urmare a restructurării rețelei de tramvai a orașului între 2006 și 2009, axa Nord-Sud nu mai este parcursă decât de două linii (față de șase anterior) de tramvaie de mare gabarit (T3000 și T4000): linia , între stațiile Churchill și Esplanade (Plăteau du Heysel / Heizel), și linia , de la stația Gâre du Nord / Noordstation la stația Stalle (parcarea de lungă durată Uccle). Viitoarele stații ale axei Nord spre Schaerbeek și Evere vor fi localizate după cum urmează: Șase linii de
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
a orașului între 2006 și 2009, axa Nord-Sud nu mai este parcursă decât de două linii (față de șase anterior) de tramvaie de mare gabarit (T3000 și T4000): linia , între stațiile Churchill și Esplanade (Plăteau du Heysel / Heizel), și linia , de la stația Gâre du Nord / Noordstation la stația Stalle (parcarea de lungă durată Uccle). Viitoarele stații ale axei Nord spre Schaerbeek și Evere vor fi localizate după cum urmează: Șase linii de tramvai parcurg axa Nord-Sud în timpul zilei: Seară, axa Nord-Sud este parcursă
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
axa Nord-Sud nu mai este parcursă decât de două linii (față de șase anterior) de tramvaie de mare gabarit (T3000 și T4000): linia , între stațiile Churchill și Esplanade (Plăteau du Heysel / Heizel), și linia , de la stația Gâre du Nord / Noordstation la stația Stalle (parcarea de lungă durată Uccle). Viitoarele stații ale axei Nord spre Schaerbeek și Evere vor fi localizate după cum urmează: Șase linii de tramvai parcurg axa Nord-Sud în timpul zilei: Seară, axa Nord-Sud este parcursă de o linie suplimentară: Contractul de
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
două linii (față de șase anterior) de tramvaie de mare gabarit (T3000 și T4000): linia , între stațiile Churchill și Esplanade (Plăteau du Heysel / Heizel), și linia , de la stația Gâre du Nord / Noordstation la stația Stalle (parcarea de lungă durată Uccle). Viitoarele stații ale axei Nord spre Schaerbeek și Evere vor fi localizate după cum urmează: Șase linii de tramvai parcurg axa Nord-Sud în timpul zilei: Seară, axa Nord-Sud este parcursă de o linie suplimentară: Contractul de gestiune al STIB pentru perioada 2012-2016 prevede investiții
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
prelungirea axei, după orizontul anului 2020, spre Uccle. O cercetare comandata de Beliris (echipa a statului federal belgian care implementează proiecte în Regiunea Capitalei Bruxelles) a studiat trei scenarii subterane: itinerariul „cartierelor dense” (4,8 km de tunel și 9 stații), itinerariul „Gară Schaerbeek” (5,2 km de tunel și 9 stații) și itinerariul „Bertrand/Haecht” (4,7 km de tunel și 7 stații). Datele studiului sunt favorabile primului itinerar. Mai mult, studiul Beliris a tratat chiar și o prelungire suplimentară
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
de Beliris (echipa a statului federal belgian care implementează proiecte în Regiunea Capitalei Bruxelles) a studiat trei scenarii subterane: itinerariul „cartierelor dense” (4,8 km de tunel și 9 stații), itinerariul „Gară Schaerbeek” (5,2 km de tunel și 9 stații) și itinerariul „Bertrand/Haecht” (4,7 km de tunel și 7 stații). Datele studiului sunt favorabile primului itinerar. Mai mult, studiul Beliris a tratat chiar și o prelungire suplimentară a acestei linii, spre Haren și Depoul Schaerbeek, în lungime de
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
Capitalei Bruxelles) a studiat trei scenarii subterane: itinerariul „cartierelor dense” (4,8 km de tunel și 9 stații), itinerariul „Gară Schaerbeek” (5,2 km de tunel și 9 stații) și itinerariul „Bertrand/Haecht” (4,7 km de tunel și 7 stații). Datele studiului sunt favorabile primului itinerar. Mai mult, studiul Beliris a tratat chiar și o prelungire suplimentară a acestei linii, spre Haren și Depoul Schaerbeek, în lungime de 2,4 km și deservita de două stații noi. În sfârșit, în
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
de tunel și 7 stații). Datele studiului sunt favorabile primului itinerar. Mai mult, studiul Beliris a tratat chiar și o prelungire suplimentară a acestei linii, spre Haren și Depoul Schaerbeek, în lungime de 2,4 km și deservita de două stații noi. În sfârșit, în recomandările sale finale, cercetarea înclină către realizarea directă a unui metrou automatizat, fără a se mai trece prin etapele intermediare de „premetrou” și „metrou clasic”. Stația subterană Diamant a fost deschisă în 1972, iar linia centurii
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
în lungime de 2,4 km și deservita de două stații noi. În sfârșit, în recomandările sale finale, cercetarea înclină către realizarea directă a unui metrou automatizat, fără a se mai trece prin etapele intermediare de „premetrou” și „metrou clasic”. Stația subterană Diamant a fost deschisă în 1972, iar linia centurii mari a fost extinsă până la Boileau în 1975. Această linie de premetrou nu a mai fost modificată de atunci și este parcursă de tramvaiele liniilor și . Axa de premetrou Centura
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
1972, iar linia centurii mari a fost extinsă până la Boileau în 1975. Această linie de premetrou nu a mai fost modificată de atunci și este parcursă de tramvaiele liniilor și . Axa de premetrou Centura mare intersectează magistrală de metrou în stația Montgomery. Pe 14 octombrie 2010, Brigitte Grouwels, Ministrul Mobilității, a anunțat realizarea unui studiu privind construirea unei noi stații „în triunghi” sub Piața Meiser. Această stație ar fi prevăzută cu două rampe de acces, una pe strada Rogier pentru a
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
fost modificată de atunci și este parcursă de tramvaiele liniilor și . Axa de premetrou Centura mare intersectează magistrală de metrou în stația Montgomery. Pe 14 octombrie 2010, Brigitte Grouwels, Ministrul Mobilității, a anunțat realizarea unui studiu privind construirea unei noi stații „în triunghi” sub Piața Meiser. Această stație ar fi prevăzută cu două rampe de acces, una pe strada Rogier pentru a permite dezvoltarea viitoarei linii de metrou spre Gară de Nord, iar cealaltă pe axa Centurii mijlocii, urmând traseul actualei
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
de tramvaiele liniilor și . Axa de premetrou Centura mare intersectează magistrală de metrou în stația Montgomery. Pe 14 octombrie 2010, Brigitte Grouwels, Ministrul Mobilității, a anunțat realizarea unui studiu privind construirea unei noi stații „în triunghi” sub Piața Meiser. Această stație ar fi prevăzută cu două rampe de acces, una pe strada Rogier pentru a permite dezvoltarea viitoarei linii de metrou spre Gară de Nord, iar cealaltă pe axa Centurii mijlocii, urmând traseul actualei linii . Două linii de tramvai parcurg axa
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
Diamant este o stație a premetroului din Bruxelles situată în comuna Schaerbeek din Regiunea Capitalei Bruxelles. Stația se află la intersecția autostrăzii cu străzile "Avenue des Cerisiers/Kerselarenlaan", "Avenue de Roodebeek/Roodebeeklaan" și "Avenue Diamant/Diamantlaan" și poartă numele acesteia din urmă. Diamant a
Diamant (stație de premetrou din Bruxelles) () [Corola-website/Science/335858_a_337187]