65,710 matches
-
Ungaria. La 26 februarie, atât ca urmare a presiunilor românești cât și din dorința de a sprijini planurile comandanților militari francezi în ceea ce privește intervenția împotriva Rusiei Sovietice, Conferința a trasat o nouă linie de demarcație ungară-română, aflată mai la vest. Autorizarea ocupării teritoriului transilvănean de către români, urma să favorizeze astfel acordarea de pe teritoriul românesc de sprijin trupelor învinse de Armata Roșie, aflate în dificultate în Ucraina. Generalul Franchet d'Esperey, a fost conștient de scopul final al românilor de a ocupa întreg
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
un moment în care Armata Roșie avansa spre Basarabia. Retragerea trupelor ungare la vest de limita zonei neutre ar fi trebuit sa debuteze pe 23 martie și să fie finalizată în 10 zile. Supravegherea retragerii acestora, precum și conducerea operațiunii de ocupare a zonei neutre de către unități ale trupelor aliate, ar fi urmat să fie conduse de către generalul de Gondrecourt. Armata Română ar fi urmat să ocupe noile poziții numai după retragerea soldaților maghiari, decizia Conferinței de Pace părând să legitimizeze ocupația
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
Marilor Puteri se dovedise lipsită de fermitate față de Republica Sovietică Ungară, s-a convins de necesitatea unui nou efort militar pentru a pune capăt stării de fapt existente. Dorind să asigure atât succesul solicitărilor sale teritoriale prin maximalizarea gradului de ocupare militară cât și să prevină o conexiune între republicile sovietice ungară și rusă precum și răspândirea comunismului în bazinul dunărean, prin Consiliul de Miniștri de la 28 martie/10 aprilie 1919 din București, Regatul României a decis să declanșeze ostilitățile împotriva Republicii
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
După ce au mobilizat trupe și mari cantități de armament, comandanții germani au reușit să asigure pe Linia Siegfried o defensivă cu o adâncime de aproximativ 4,8 km. SHAEF de sub comanda generalului Dwight D. Eisenhower își fixase ca obiectiv imediat ocuparea inimii industriale a Germaniei, regiunea Ruhr. Armata a 3-a comandată de generalul George S. Patton a primit sarcina să ocupe regiunea franceză Lorena, în vreme ce Armata I a generalului Courtney Hodges a primit ordinul să spargă frontul german în apropiere
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
mai mare de militari. Prin intervenția viitorului său socru, avocatul Comșa este mobilizat la un birou statistic din cadrul Ministerului de Interne, adică la partea sedentară aflată în spatele frontului. El se refugiază la Iași, împreună cu familia Vardaru, în decembrie 1916, după ocuparea Bucureștiului, continuându-și activitatea de ambuscat. Disprețuind comportamentul lipsit de griji al cunoștințelor sale din înalta societate și nemulțumit de propria sa lașitate, Radu Comșa solicită să fie trimis pe front în primăvara anului 1917, încrezător în faptul că lupta
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
explicate prin motive strategice (apărarea mai ușoară a orașelor Ungvár și Munkács). Ambasadorul german din Budapesta, a înmânat la 11 martie răspunsul favorabil al guvernului german. La 14 martie, garnizoanele maghiare la Ungvár și Munkács au pornit o ofensivă pentru ocuparea unor localități strategice, aflate în împrejurimea celor două orașe. În urma atacului, șapte sate au fost ocupate, care mai târziu au devenit capete de pod pentru armata maghiară în ofensiva pentru cucerirea Transcarpatiei. La data de 14 martie 1939 o grupare
Invazia Transcarpatiei în 1939 () [Corola-website/Science/336579_a_337908]
-
grupuri de armate au fost înființate, cu sediile la Munkács, Ungvár și Beregszász, iar cu supravegherea ofensivei a fost însărcinat generalul-maior Ferenc Szombathelyi (el mai târziu, între 1941-1944 a devenit șef de stat major). Obiectivul grupului din Munkács a fost ocuparea orașului Svaleava ("Szolyva"), grupul din Ungvár a atacat în direcția orașului Perecin ("Perecseny"), iar cel din Beregszász a pornit ofensiva în direcția orașului Seleușu Mare ("Nagyszőlős"), iar după atingerea obiectivului a trebuit să continuă ofensiva în valea Tisei, până la Frasin
Invazia Transcarpatiei în 1939 () [Corola-website/Science/336579_a_337908]
-
să acționeze în mod independent de Imperiul Otoman si a anexat portul Massawa și Sudanul de astăzi. Visul khedivului Ismail Pașa al Egiptului era fondarea unui imperiu egiptean care să cuprindă tot nord-estul Africii, inclusiv Etiopia și izvoarele Nilului. După ocuparea Massawei, egiptenii au început o campanie de cuceriri spre sud în zona Tigray și spre est spre Sultanatul Awsa al afarilor. Etiopienii au încercat fără succes să pună capăt ostilităților pe căi diplomatice și apoi, la 3 octombrie 1875 s-
Ras Alula () [Corola-website/Science/336578_a_337907]
-
la 3 august 1890 italienii au intrat în Asmara. Așa numitul Acord de la Wuchale din 2 mai1889 a stabilit frontierele coloniei Eritreea înființate de italieni de-a lungul Coastei Mării Roșii. Prin acest acord Menelik a fost nevoit să accepte ocuparea de către italieni a districtelor Begos, Hamasien, Akele Guzay, Seraya și părți din provincia Tigray. Acordul prevedea recunoașterea lui Menelik al II-lea ca împărat și înzestrarea lui cu puști. Italienii au indus în eroare partea etiopiană incluzând, între altele, o
Ras Alula () [Corola-website/Science/336578_a_337907]
-
chiar dacă se cunoștea că el obișnuia să treacă cu vederea corupția miniștrilor proveniți din cadrul CUP. Talaat Pașa avea o reputație de om curajos și patriot, părând tipul de individ care ar fi dispus să suporte consecințele acțiunilor sale. În momentul ocupării Constantinopolului Izzet Pașa a demisionat. Tevfik Pașa a preluat poziția de Mare Vizir în aceeași zi în care navele britanice au intrat în Cornul de Aur. Tevfik Pașa a condus guvernul otoman până la 4 martie 1919, când a fost înlocuit
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
în aceeași zi în care navele britanice au intrat în Cornul de Aur. Tevfik Pașa a condus guvernul otoman până la 4 martie 1919, când a fost înlocuit de Ferid Pașa, ce a dispus arestarea membrilor de frunte ai CUP. După ocuparea Constantinopolului de către Puterile Aliate, britanicii au exercitat presiuni asupra Porții Otomane pentru a-i aduce la judecată pe conducătorii otomani care au deținut funcții de răspundere între 1914 și 1918, acuzându-i, printre altele, de Genocidul Armean. Cei care au
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
iar batalioanele s-au format rapid și în ordine, fiind gata în jurul orei 14:45 să înceapă luptele. În timp ce Brigada I aeropurtată ocupa poziții defensive în jurul zonelor de aterizare, Brigada I parașutiști se pregătea să se deplaseze spre est, pentru ocuparea podurilor. Lathbury și cartierul său general se deplasa în spatele soldaților lui Frost pe ruta „Lion”. Deși în timpul aterizării planoarelor, unele dintre mașinile de teren Willys MB ale companiei de recunoaștere au fost distruse, militarii acesteia au reușit să își concentreze
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
cele mai multe țări sunt membre a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) care a creat acorduri comerciale multilaterale. Cu toate acestea, cele mai multe guverne încă impun politici protecționiste ce presupun tarife de import sau subvenții de export, care sunt destinate pentru a sprijini ocuparea forței de muncă locale. De asemenea, guvernele de multe ori limitează schimbul liber pentru exporturile de resurse naturale. Alte bariere ce pot împiedica comerțul liber includ taxele și cotele de import sau reglementările legislației. Comerțul liber are, în general, următoarele
Comerț liber () [Corola-website/Science/336741_a_338070]
-
Într-un sondaj al economiștilor de top, toți au fost de acord cu ideea că "comerțul liber îmbunătățește eficiența productivă și oferă consumatorilor produse mai bune, iar pe termen lung aceste câștiguri sunt mult mai mari decât orice efecte privind ocuparea forței de muncă." De la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial, partial din cauza dimensiunilor industriale și debutului Războiului Rece, Statele Unite ale Americii a fost de multe ori un susținător al reducerii tarifelor și barierelor de import și export. SUA a
Comerț liber () [Corola-website/Science/336741_a_338070]
-
1939, după ce Germania a declarat război Poloniei. Scopul invaziei a fost recuperarea teritoriilor contestate de slovaci care au fost acordate Poloniei în 1922 și în 1938. De asemenea, slovacii displăceau Polonia din cauza apropierii Poloniei de politica maghiară care a vizat ocuparea unor teritorii slovace. Grupu de armată Bernolák era condus de prim-ministrul slovac al apărării Ferdinand Čatloš. Acesta era compus din: prima divizie de infanterie "Jánošík" condusa de Anton Pulanich în sectorul Spišská Nová Ves - Prešov; a doua divizie de
Invadarea slovacă a Poloniei () [Corola-website/Science/336779_a_338108]
-
care luptau să ocupe din nou Cernăuțiul (reocupat la 26 noiembrie 1914). Armata rusă a recurs la ambuscade în care multi dintre legionarii români au fost uciși. O parte din aceștia au reușit să se refugieze în Regatul României. După ocuparea Sucevei, la 18 decembrie/1 ianuarie 1915 o companie de legionari români împreună cu un pluton de jandarmi au ocupat poziții de apărare în ariergarda armatei care se retrăgea spre Iacobeni și Vatra Dornei, în localitățile Gura Humorului, Capu Codrului și
Corpul de Legionari români din Editura Bucovina () [Corola-website/Science/336863_a_338192]
-
a avut loc în timpul celui de-al doilea conflict mondial, fiind parte a Bătăliei Olandei. Germanii au conceput un plan pentru ocuparea rapidă a orașului, iar luptele s-au desfășurat în perioada 10 -14 mai 1940. La final, germanii au reușit să ocupe orașul doar după declanșarea unui puternic bombardament aerian. În Rotterdam nu fuseseră făcute lucrări defensive și orașul nu fusese
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
înfrângă a fost aceea a unor polițiști olandezi. Oberstleutnant Dietrich von Choltitz, comandantul Batalionului al 3-lea din cadrul Regimentului al 16-lea aeropurtat, a început organizarea trupelor după aterizare la baza aeriană de la Waalhaven. El i-a trimis să asigure ocuparea podurilor din Rotterdam. Olandezii nu aveau staționate efective importante în partea de sud a orașului. În zonă se afla o subunitate de măcelari și brutari, la care s-au adăugat de pușcașii care s-au retras de la aeroport. Soldații olandezi
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
încât primele planuri pentru organizarea unor contraatacuri împotriva capului de pod german au fost schițate doar pe 11 mai. La ora 04:00 au fost reluate schimburile de focuri în jurul capului de pod. Sigurul punct forte al germanilor îl reprezenta ocuparea de către 40-50 de militari a clădirii societății de asigurare de la capul de nord al podului rutier. Această clădire fusese izolată în timpul luptelor de cu o zi mai înainte de grosul trupelor germane. Toate atacurile olandezilor pentru cucerirea clădirii au fost respinse
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
cu efective complete de infanteriști marini a înaintat din partea de nord-vest de-a lungul Nieuwe Maas și a ajuns la promotoriul de nord fără să întâmpine vreo opoziție din partea germanilor. Pe de altă parte, membrii plutonului nu aveau cunoștință de ocuparea clădirii asigurărilor de către germani. Când olandezii au început traversarea podului, au fost reperați de germani, care au deschis focul împotriva lor de pe ambele flancuri. Mulți infanteriști au fost răniți și unii dintre ei uciși. La rândul lor, olandezii au răspuns
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
a reluat, în 1917, lupta de partea Antantei , în cadrul Legiunii Cehoslovace, distingându-se ca unul dintre cei mai proeminenți ofițeri ai ei. În această calitate, a intervenit decisiv în câteva dintre momentele critice ale acesteia, precum Bătălia de la Bahmaci sau Ocuparea stației Mariinsk de către Legiunea Cehoslovacă. De asemenea, în cadrul cooperării româno-cehoslovace a reorganizat și condus, cu succes, Legiunea Română din Siberia (noiembrie 1918 - mai 1920). Revenit în Cehoslovacia a suit treptele ierarhiei militare până la gradul de general de armată, fiind, însă
Eduard Kadlec () [Corola-website/Science/336888_a_338217]
-
un simț foarte dezvoltat al datoriei, dar fiind, din punctul de vedere al acestora, prea integru, prea corect și prea direct, precum și cu un puternic grad de independență, "„nu mergea întotdeauna în direcția dorită”". Ca efect, a fost omis la ocuparea locului de comandant militar regional după moartea prematură a generalului Václav Kopal și a fost numit, la 15 noiembrie 1935, comandant al armatei terestre din districtul militar Brno, funcție pe care a deținut-o până în 1937 și în care s-
Eduard Kadlec () [Corola-website/Science/336888_a_338217]
-
Dar reporterul agenției Reuters a estimat că a văzut cu propriii ochi 12 oameni murind în timp ce așteptau să fie salvați. Elicopterele nu puteau zbura decât pe lumină, iar când cerul s-a întunecat, oamenii s-au luptat cu disperare pentru ocuparea ultimelor câtorva locuri. În total, cel puțin 25.000 de persoane, inclusiv trei sferturi dintre locuitorii orașului Armero, au fost ucise. Noroiul fierbinte a jucat rolul unui incubator gigantic pentru microbi, așa că mulți dintre cei care supraviețuiseră valului inițial de
Tragedia de la Armero () [Corola-website/Science/336903_a_338232]
-
numit în funcția de eclesiarh al Episcopiei Râmnicului Noul Severin. Episcopul i-a prețuit talentul de caligraf și cunoștințele de slavonă, turcă și rusă, însărcinându-l să scrie condica episcopiei și a metocurilor ei. După începerea Războiului Ruso-Austro-Turc (1787-1792) și ocuparea Țării Românești de către austrieci (1788), îl însoțește în pribegie, împreună cu Naum Râmniceanu, pe episcopul Filaret, călătorind în Banat, Transilvania și Ungaria, consemnând în cronica sa periplul său prin orașele Orșova, Mehadia, Lugoj, Caransebeș și Timișoara, menționând că a văzut cetatea
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
române de la origini până în prezent” i-ar fi plăcut modul gordianic prin care Goci rezolvă unele, aparent insurmontabile, probleme ale analizei și sintezei. Ca și imaginația sa critică. El s-a născut cu „harul”, noi îi transmitem „darul”. (recomandare pentru ocuparea postului de muzeograf la Muzeul Literaturii Române, apărut ulterior ca referință critică).Dumitru Radu Popescu: Aureliu Goci are un ideal - profesorul Piru consideră că, în afară de a trăi ca orice familist, istoria și critica literară formează temeiul existenței sale. Precum d.
Aureliu Goci () [Corola-website/Science/337155_a_338484]