65,670 matches
-
poate să placă sau nu, dar cu siguranță spectatorii au apreciat, la unison sunetul său calitativ, suplețea, finețea și performanța tehnică, privind tentația de a „reciti” partitura ca pe un joc al experimentului și al căutării unor noi forme de expresie, ceea ce s-a confirmat și în Dansul de Ysaye oferit ca bis. Pentru Orchestra de cameră a Filarmonicii a fost, cu adevărat, o provocare, testând din plin maleabilitatea formației, capacitatea de a se plia și a răspunde celor mai neașteptate
"Anotimpurile", mai altfel by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83556_a_84881]
-
nu se ridică la înălțimea olandezilor din Amsterdam, au strălucit sub bagheta aceluiași Jansons, demonstrând o tehnică de ansamblu de invidiat. De la prima parte a simfoniei beethoveniene, orchestra a urmărit discursul sonor cu o mare bogăție de nuanțe, pauze de expresie, suspensii în atacarea temelor (cu predilecție pe cele lirice), reușind să confirme calitatea remarcabilă a coardelor. După superbul debut al părții secunde (Alegretto) s-a pătruns în scriitura polifonică tipic beethoveniană, pe care Jansons a modelat-o cu o gestică
Bavarezii lui Jansons ne-au tranSportat "?n paradis" by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83546_a_84871]
-
cu un plus de emoție, purtând probabil amprenta lucrului direct cu Copland, iar bisul acordat i-a permis muzicianului nostru să prezinte o adaptare pentru clarinet a unei secvențe dintr-o simfonie enesciană, în care elevația sunetului, frazarea și căldura expresiei în cantilena plină de nostalgie au atras din nou aplauzele spectatorilor. Așteptat a fost și debutul tânărului pianist Teo Gheorghiu (român născut la Zurich, format la școala londoneză) pe scena Ateneului, abordând Concertul nr. 12 în la major KV 414
Poate mai mult? str?lucire by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83563_a_84888]
-
la crearea unui moment frumos, intim și rafinat ca o muzică de cameră de esență pură. Tema părții finale a fost expusă de pianul solist cu amabilitate și a apărut în înfățișările ulterioare pe același ton aproape frivol. În realitate, expresia muzicii e senină, grațioasă, însă nicidecum frivolă. Orchestra a dat replicile cuvenite în limitele unui dialog pașnic. Nicio culminație nu s-a conturat cu destulă vigoare, niciun accent titanic n-a tulburat genul de „bună stare” muzicală pe care pare
A?tept?ri, frustr?ri, nostalgii... by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83597_a_84922]
-
al ei husar, Mătușa mea Faustina, Plutașul de pe Bistrița. Melodiile se schimbă, înfățișările eroilor întruchipați de Dorin la fel. Dar, după spectacol, ieșea din teatru purtând încă pe chip clipa abia trecută, revedeai întotdeauna aceiași figură senină, plăcută, de o expresie caldă, plină de simțire. Se poate oare să vorbim la trecut despre Dorin Teodorescu, după anii care au trecut de la despărțirea sa de scenă ? Ultimul său proiect, Victoria și-al ei husar îl aștepta în teatru, la repetițiile de cabină
Dorin Teodorescu by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-other/Journalistic/83686_a_85011]
-
în viitor voi încerca să combin dirijatul cu vioara. D. N.: După experiența ca dirijor cântați la vioară diferit? M. V.: Bineînțeles, tot ce am învățat în viață, pe lângă vioară, m-a format ca muzician. Vioara nu este decât o singură expresie a muzicii. De exemplu, după ce am început să cânt la violă, am descoperit un sunet mult mai profund la vioară; când am început să predau am fost din nou influențat iar această profesie m-a făcut să descopăr o altă
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]
-
instrumentul zeilor Când am ales această temă (justificată prin vocația și preocupările mele didactice și științifice), nu am știut că deschid infinit posibilitatea unor dezbateri și aprofundări, ce țin în mod evident de existența omului pe acest pământ, de formele expresiilor sale în creațiile și stările sale diurne și de perspectivă. Poate că este incorect spus „nu am știut”; mă refer la cât de vastă, cât de sublimă și inovatoare poate fi forma de exprimare prin vocea umană, fapt ce ar
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
întreba de ce am ales modelul grecesc al artei, al civilizației, de ce prezint obsesiv trăsăturile și arhitecturile estetice ale acestei copleșitoare civilizații: nu mă frânează nici o obiecție, având în logica firii continuitatea ideii că artele sonore, muzica și formele ei de expresie pleacă din edificiul civilizației grecești, sub formă de arcade, de altare, de vestale, de lire și de incantații. Citesc și mă conving de fiecare dată că niciunde cuvintele nu au fost mai bine orânduite și niciunde “cântecul” lor, asemeni ademenirii
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
asculte, lăsând mâinile să meargă fără controlul auzului conștient. M-a necăjit nepăsarea manifestată uneori față de textul compozitorului și față de indicațiile acestuia. Alteori a lipsit voința de construcție a pieselor, fiind neclare contururile formei, a lipsit voința de stil și expresie. Am întâlnit și cazuri de supradimensionare a eului personal în dauna adevărului muzical, suficiență, emfază, manierism, rutină, oboseală sufletească sau mulțumirea cu o miză artistică minoră. Aroganța și limitarea intelectuală nu sunt atribute care să împodobească personalitatea unui tânăr aflat
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]
-
12.2. CONDIȚII Acest demers se realizează atunci când există o aprobare a schimbării numelui și / sau a prenumelui, emisă de către Serviciul public județean sau al Municiului București. 12.3. PROCEDURĂ Cetățenii români pot obține pentru motive temeinice (nume formate din expresii indecente sau ridicole, transformate prin traducere, etc.) schimbarea pe cale administrativă a numelui de familie și a prenumelui sau numai a unuia din acestea. Persoana care solicită schimbarea numelui pe cale administrativă va depune o cerere la serviciul public comunitar de evidență
GHIDUL CET??EANULUI DESPRE STAREA CIVIL? by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Valentina BI??, Nicoleta Adela BOBOC, Bogdan SERBINA () [Corola-other/Administrative/83484_a_84809]
-
pe zona așteptărilor lor cele mai apropiate. Pe de altă parte, ceea ce presa așteaptă continuu, un deus ex machina, un miracol pe care să-l facă, să spune, ori Traian Băsescu, ori altcineva în ultimul moment, este mai mult o expresie a lipsei de soluții pe care o văd, mai ales în zona de dreapta, și așteaptă ca în dreapta să vină marele candidat, un fel de Alba ca Zăpada, să spunem, în variantă masculină, de data asta, pentru că soluțiile feminine au
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
o văd, mai ales în zona de dreapta, și așteaptă ca în dreapta să vină marele candidat, un fel de Alba ca Zăpada, să spunem, în variantă masculină, de data asta, pentru că soluțiile feminine au venit, dar este mai degrabă o expresie a bătăliei și a lipsei de unitate din partea dreptei. Dreapta avea nevoie în acest moment să vină cu un proiect, un proiect cât se poate de comun, ca să spunem așa, și un candidat unic. Dintr-un candidat unic avem un
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
Corina Crețu. Suntem acum în legătură directă cu reporterul nostru Cătălin Purcaru care a asistat la audierile de la Bruxelles. Bună ziua, Cătălin. Care sunt obiectivele Corinei Crețu? Bun găsit. Obiectivul principal îl reprezintă creșterea locurilor de muncă. Politica regională este o expresie a solidarității și va aduce o strategie esențială în acest sens a afirmat Corina Crețu. Comisarul desemnat pentru politica regională a vorbit despre importanța acestul portofoliu pentru economia europeană post-recesiune. Totodata investițiile în regiunile europei în economia reală și în
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
acești "alții". FMI-ul, Bruxelles-ul - acolo se fac politicile și conducătorii noștri, nu mai e nicio noutate, de fiecare dată când se exprimă, încep cu a spune: FMI-ul ne-a cerut, trebuie să îndeplinim condițiile impuse de. Și expresiile de genul acesta continuă. În privința aderării la Spațiul Schengen, când credeți că se va întâmpla acest lucru. Aderarea la Spațiul Schengen este o chestiune care ține foarte mult de MCV, de monitorizarea pe justiție a României și eu cred că
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
permiteți un drept la replică. Doamna a spus că liberalii nu au aplicat întotdeauna deviza prin noi înșine. Eu cred că România Mare și modernă, înființată în, mă refer la liberalii postdecembriști, la dânșii m-am referit, a fost exact expresia sloganului prin noi înșine, iar în prezent liberalismul în România este reprezentat de Tăriceanu și partidul domniei sale, Partidul Liberal Reformator. Din păcate Partidul Național Liberal, condus de domnul Klaus Werner Iohannis nu mai reprezintă deviza prin noi înșine, din păcate
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
partea guvernamentală, considerând că această aceste rezultate sunt justifi justifică intervenția și dincolo. Eu cred însă, deocamdată dau crezare primului scenariu, cel al unei dezvoltări normale, în cuvântul normalitate sau cuvântul preș președinte normal, țară normală, mandat normal, toate aceste expresii mi se pare că au fost subliniate puternic de noul președinte ales, încă nu este președinte în exercițiu, președinte ales. Deci, ce urmează domnule profesor Raiu? Eu aș opta tot pentru această variantă ca să avem la Cotroceni un președinte cu
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
toți consumatorii care ar fi interesați de o astfel de sitiație - la o clarificare a tuturor acestor aspecte de care vorbem puțin mai devreme, în beneficiul, până la urmă, al fiecăruia dintre noi și ca simplii consumatori, dacă îmi permiteți această expresie, domnule profesor? Evident, piața energiei este un caz foarte important pentru România, atât ca miză, având în vedere faptul că există companii legate de această piață a energiei care au început să activeze, mă refer la Petrom, care a intrat
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
de dreapta. Asta le-ați transmite reprezentanțielor ambasadelor. Asta le-aș transmite reprezentanților ambasadelor. Să fim corecți, că atunci când vorbești cu reprezentanții ambasadelor în calitate de candidat, le semnalezi de chestiuni care țin de caracterul liber și corect al alegerilor. Există o expresie, "free and fair" care este folosită pentru a aprecia corectitudinea unor alegeri. În această privință, până acum nu avem obiecții de fond de făcut, cu excepția, poate, a refuzului Biroului Electoral de a inetrzice punerea în circulație a unor afișe defăimătoare
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
economia este salvată, ajutată de agricultură, că și turismul ar putea fi, turismul intern, turismul internațional, ar putea fi unul dintre domeniile care vor putea salva, dacă îmi permiteți acest termen, economia românească an de an, dacă îmi permiteți această expresie? Sigur că da. Turismul este foarte important, mai ales la noi în județ și de cinci ani suntem într-un trend de creștere unde, în fiecare an, am crescut cel puțin cu double digit, cel puțin între cincisprezece la sută
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
se facă din ce în ce mai mult apel la cabinete, care sunt specializate și care pot să le ajute și sunt experte în această activitate. În felul acesta ele nu au aceste probleme. Pe când, în România încercăm tot timpul un pic, scuzați-mi expresia, să ne peticim noi, pentru că un șef de societate nu este neapărat un expert contabil, nu este neapărat un expert juridic. Corect. Și, atunci, în Franța eu întotdeauna am avut aceste lucruri, care m-au ajutat zi cu zi. Și
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]