65,887 matches
-
Corporation. Această firmă de computere încercase din 1968 să-și comercializeze produsele în România, dar nu putuse obține de la Departamentul Comerțului licențele de export pentru aparatele electronice. Întrucît curentul de opinie privind comerțul Est-Vest se îmbunătățise, Control Data a reluat discuțiile cu România privind o serie de proiecte, printre care cîteva fabrici cu predare la cheie și înființarea de societăți mixte, româno-americane. Negocierile au continuat încă doi ani. Echipele tehnice ale Bucureștiului și ale firmei Control Data și-au făcut vizite
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
momentul respectiv în atenția Congresului, ca să poată solicita acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Nici propunerile lui Findley și Mondale-Brooke și nici eforturile susținute ale lui Bogdan n-au putut separa problema României, în cursul dezbaterilor ulterioare din Congres. Aceste discuții s-au axat, în primul rînd, pe dreptul Moscovei de a beneficia de Clauză, dar s-au referit, implicit, și la celelalte țări comuniste. Amendamentul lui Jackson l-a înfuriat pe Nixon. El i s-a confesat lui Ehrlichman, spunîndu-i
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru a-i convinge să scoată amendamentul, pentru că altfel nu putea pune în aplicare acordul comercial sovieto-american și nici nu-și putea îndeplini angajamentul față de România 1600. La cîteva ore după aceea, Comitetul de Mijloace și Resurse a luat în discuție posibilitatea scutirii României de amendamentul de emigrare 1601. Discuția, însă, n-a durat mult. România putea fi scutită doar dacă nu încălca amendamentul, dar în acest caz, scutirea nici n-ar mai fi fost necesară. Congresul era din ce în ce mai interesat de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu putea pune în aplicare acordul comercial sovieto-american și nici nu-și putea îndeplini angajamentul față de România 1600. La cîteva ore după aceea, Comitetul de Mijloace și Resurse a luat în discuție posibilitatea scutirii României de amendamentul de emigrare 1601. Discuția, însă, n-a durat mult. România putea fi scutită doar dacă nu încălca amendamentul, dar în acest caz, scutirea nici n-ar mai fi fost necesară. Congresul era din ce în ce mai interesat de drepturile omului. În 1973, Comisia pentru Organizații și Mișcări
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
favorizate" pentru România. El și-a exprimat, de asemenea, și dorința de a aprofunda posibilitatea unui acord pe termen lung cu Statele Unite. Pe 14 noiembrie, Grupul de Lucru al Comitetului de Politică Comercială Est-Vest al Departamentului de Stat a purtat discuții privind cererea României de încheiere a unui acord pe termen lung. Ceaușescu voia să semneze acorduri de cooperare economică, industrială și tehnologică pe termen lung, similare celor încheiate cu Germania Federală în iunie. Comitetul vedea în aceste acorduri cea mai
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Long deschidea audierile, Eberle îi trimitea lui Kissinger o notă cu privire la problemele pe care le-ar fi putut aborda secretarul de stat și modalitățile prin care ar fi putut ajunge la un compromis cu Jackson. Kissinger dorea să poarte o discuție cu senatorul și credea că s-ar putea ajunge la un compromis acceptabil pentru ambele tabere. În raport, Eberle preciza că deși mai mulți dintre suporterii amendamentului Jackson-Vanik ar fi dispuși să recurgă la un compromis, "nimeni nu sugerează că
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe an și voia ca acestea să fie acordate de preferință evreilor care locuiau în afara zonelor urbane 1662. Pe 28 aprilie, Kissinger s-a întîlnit din nou cu Gromîko, de astă dată la Geneva. În cursul celor două zile de discuții, ministrul de Externe i-a acordat lui Kissinger permisiunea de a asigura Congresul că în Uniunea Sovietică nu există obstacole legale împotriva emigrării, cu excepția cazurilor ce periclitează securitatea națională. În afară de aceasta, Gromîko a fost de acord ca secretarul de Stat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lui Jackson timp să-și mobilizeze forțele 1665, secretarul nu voia să lase pe nimeni altcineva să trateze cu sovieticii în privința emigrării. Conform unui "important reprezentant comercial anonim", Dobrînin și Kissinger au stabilit ca "nici una din părți să nu continue discuțiile și să nu folosească intermediari decît atunci cînd ei înșiși îi desemnează"1666. În consecință, demersurile în vederea compromisului Jackson-Kissinger trebuiau amînate pînă la sfîrșitul primei săptămîni din iunie, cînd secretarul de stat avea să se întoarcă la Washington. Kissinger s-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
stat avea să se întoarcă la Washington. Kissinger s-a întîlnit cu Jackson, Javits și Ribicoff și le-a comunicat propunerea sovietică. Jackson a rămas, însă, ferm pe poziție. Pe 24 iunie, senatorul a anunțat că intenționează să pună în discuție niște "condiții noi, încă neprecizate" privind emigrarea. Își alesese în mod deliberat acest moment. Pe 26 iunie, Nixon pleca la Moscova și anunțul lui Jackson avea să zădărnicească toate eforturile președintelui de a ajunge la un compromis cu sovieticii 1667
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
condiții noi, încă neprecizate" privind emigrarea. Își alesese în mod deliberat acest moment. Pe 26 iunie, Nixon pleca la Moscova și anunțul lui Jackson avea să zădărnicească toate eforturile președintelui de a ajunge la un compromis cu sovieticii 1667. În discuțiile sale particulare cu Brejnev, Nixon a încercat să-l convingă pe liderul sovietic să "schițeze un gest cît de mic în privința emigrării evreilor, chiar și numai pentru a-i tăia lui Jackson craca de sub picioare"1668. Mai tîrziu, Brejnev a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a spus că-i va "lăsa pe toți evreii să plece", fără a-i da, însă, lui Nixon, asigurări speciale 1669. Conștienți de impasul în care se afla comerțul și emigrarea sovietică, Bogdan și Ceaușescu au încercat să readucă în discuție problema "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România. La sfîrșitul lunii mai, ambasadorul luase prînzul cu Mike Dunn, secretarul adjunct al Comerțului pentru Afaceri Internaționale și îi amintise cît de importantă este "Clauza" pentru România 1670. După cîteva zile, Claude
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fost, fără îndoială, și motivul pentru care Ceaușescu a refuzat să răspundă la întrebările reporterilor despre procedurile românești legate de vize și pașapoarte, aducînd ca argument observația că acestea sînt probleme de politică internă și nu constituie un subiect de discuție publică 1673. Președintele Ford și proiectul "Legii reformei comerciale" În cursul verii, afacerea Watergate a pus cu totul stăpînire pe întreaga Americă. Russell Long convocase o a doua sesiune destinată analizei proiectului de lege comercială pe 29 iulie, dar aceasta
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în biroul său pe ambasadorul Barnes. Macovescu voia să știe dacă Statele Unite sînt gata să negocieze un acord privind Clauza care să trateze problema emigrării într-o manieră satisfăcătoare 1698. Barnes a confirmat aceasta și a doua zi au început discuțiile bilaterale, pe de o parte cu Ministerul Comerțului Exterior din România, iar de cealaltă parte, cu biroul lui Macovescu, în vederea rezolvării problemei emigrației 1699. Deși tratativele au mai continuat încă două luni, sfîrșitul era, fără îndoială, pe aproape. Pe 28
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
avea să deschidă calea consumatorilor americani către produsele românești și, după cum spunea Bogdan, "în Statele Unite poți vinde aproape orice, indiferent de valoare, de la vechituri pînă la lucruri de calitate"1733. Întîlnirea a fost succint comentată în presă. Oricum, în cursul discuției, Ford a arătat că dacă vrea ca acordul comercial să fie adoptat, România trebuie să permită unui număr mai mare de evrei să emigreze. Deși tăgăduia orice legătură între Clauză și emigrare, Ceaușescu l-a asigurat pe președintele american că
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din România nu le permitea companiilor americane să trateze cu beneficiarii 1768. La rîndul lor, românii și-au exprimat frustrarea cauzată de întîrzierile și refuzurile privind acordarea licențelor de export care obstrucționau activitatea societăților mixte 1769. După două zile de discuții, delegații au convenit să facă schimb de proiecte pentru un "Acord de cooperare economică, industrială și tehnică, pe termen lung"1770. În timpul șederii lui în Washington, Pățan s-a întîlnit cu președintele Ford. Ceaușescu voia ca România să fie inclusă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Comerț și investiții în România, care sublinia risipa de timp pe care o implicau negocierile cu organizațiile românești de comerț exterior. Dat fiind că în România erau valabile numai contractele scrise, totul trebuia făcut în scris și se ajungea la "discuții ample, adesea obositoare, pe tema detaliilor unor contracte"1777. Noile contracte au făcut să crească importurile românești. Pentru a-și echilibra comerțul, Bucureștiul s-a străduit din greu să-și sporească exporturile, mai ales în domeniile plăcilor de metal și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că investitorii americani au ca motivație profitul și insista asupra unor criterii nerealiste privind costurile. Trecînd apoi la o notă pozitivă, cei doi au remarcat succesul negocierilor dintre cele două țări, privind un acord pe termen lung1805. În intervalul dintre discuțiile cu reprezentanții guvernamentali, Simon a luat parte la deschiderea celei de-a treia sesiuni a Consiliului Economic Româno-American, pe 23 iunie. La această întrunire de două zile, delegații au discutat despre revizuirea Planului cincinal românesc pentru 1976-1980. Spre deosebire de obiectivele aprobate
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un amestec în treburile interne ale României. Dar dat fiind că Bucureștiul dorea să facă comerț cu Statele Unite, acesta a acceptat amendamentul Jackson-Vanik și a consimțit să "ia măsuri în privința "problemelor umanitare", care puteau fi ameliorate prin emigrare"1824. În discuțiile sale cu rabinul Rosen, Bingham a ajuns la concluzia că, totuși, comunitatea evreiască din România beneficiază de o libertate religioasă și culturală considerabilă. Exista învățămînt în limba ebraică, iar în București erau un teatru evreiesc, restaurante Kosher și un ziar
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de la prevederea privind libertatea de emigrare. Pe 15 septembrie, McDonald a înaintat moțiunea 1547 și, la cinci zile după aceea, Jesse Helms, din Carolina de Nord, a prezentat Senatului o moțiune identică, cea cu nr. 555. Deși ambele au stîrnit discuții, nici una nu a fost supusă la vot1829. Dat fiind că pînă pe 15 octombrie nici una din camere nu luase măsuri împotriva cererii președintelui de a face o derogare de la Paragraful 402 al Legii comerciale, "Clauza națiunii celei mai favorizate" și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
român și sovietic 1830. În august, președintele român a condus o delegație de înalți reprezentanți guvernamentali în Crimeea. Ceaușescu s-a întîlnit cu Brejnev, iar delegații lor au discutat despre dezvoltarea comerțului dintre cele două țări, în perioada 1977-1980. Aceste discuții s-au soldat cu încheierea a 14 procese verbale, însă rezultatul major a fost îmbunătățirea atmosferei dintre cele două țări1831. Această notă cordială s-a menținut pînă în noiembrie, cînd Brejnev a făcut o vizită la București, ceea ce nu mai
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
neputința... ponegrindu-i în fel și chip" pe cei ce puteau și voiau să se sacrifice pentru a-și continua lupta pentru comunism 1928. În acest timp, drepturile omului au continuat să constituie unul din cele mai importante subiecte de discuție de la Washington. Administrația Carter se luptase mai mult de un an să pună la punct o politică a drepturilor omului, distinctă de ceea ce era prevăzut în Declarația Drepturilor Omului. În cele din urmă, pe 17 februarie 1978, Carter a semnat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Blair House, Ceaușescu s-a întîlnit cu circa 12 senatori interesați de dezvoltarea relațiilor româno-americane și a avut o întrevedere specială cu Henry Jackson. Apoi a traversat bulevardul Pennsylvania, pentru a discuta în particular cu Carter, timp de o oră, discuție care s-a soldat cu o declarație comună. Cei doi și-au reafirmat conformarea la declarația comună semnată în decembrie 1973. Ei au convenit, de asemenea, să promoveze și să faciliteze atît comerțul, cît și un acord pe termen lung
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aprilie 1979, după șase ani și jumătate. Negocierile comerciale multilaterale, NCM, s-au soldat cu reducerea taxelor vamale pentru produsele finite și s-au stabilit, pentru prima dată, coduri care să reglementeze barierele netarifare 1993. România a participat la aceste discuții și, pentru a arăta că este și ea în favoarea lărgirii comerțului, a anunțat, în mai, inaugurarea unui serviciu regulat de transporturi între Constanța și cîteva porturi situate pe țărmul Statelor Unite 1994. În urma audierilor pentru Legea administrării exporturilor și a rundei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
decît la audierile Camerei Reprezentanților. Dimitrie Apostoliu a informat comisia în legătură cu implicarea autorităților române într-o rețea sovietică de spionaj extinsă în întreaga lume, care avea agenți și în Washington, D.C. și în New York City2008. Cîțiva vorbitori au adus în discuție persecuțiile religioase din România. Pastorul Alexander Havadtoy, care ținea de Biserica Calvinistă Unită a lui Cristos a vorbit despre refuzul României de a repara bisericile reformate deteriorate. Nu numai că guvernul nu aloca fonduri, dar interzicea folosirea fondurilor de proveniență
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Calvinistă Unită a lui Cristos a vorbit despre refuzul României de a repara bisericile reformate deteriorate. Nu numai că guvernul nu aloca fonduri, dar interzicea folosirea fondurilor de proveniență occidentală în scopul reconstruirii bisericilor 2009. Senatorul Dole a adus în discuție hărțuielile la care Bucureștiul îi supunea pe așa-zișii neoprotestanți, printre care și adventiștii, penticostalii și baptiștii reformați. Membrii acestor congregații își pierduseră slujbele, li se reținuseră salariile luni de-a rîndul și se loviseră de mari întîrzieri în obținerea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]