67,638 matches
-
grec din partea romanilor, argument de nesusținut, s-a ajuns la termenul latin persona, de la verbul personare, cuvântul persona având semnificația de „mască”, folosită cu scopul de a amplifica vocea pentru a ajunge la toți spectatorii. Însă raportul dintre persona cu contextul lingvistic grec nu este liniar. La romani, persona este diferită de „chip”, în timp ce în limba greacă ambele semnificații provin din același cuvânt. Termenul de persona este folosit și pentru a traduce termenul grec hypostasis, fapt care indică imposibilitatea de a
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și latină Conceptul de persoană își are începutul în credințele și ritualurile legate de lumea de dincolo. A porni de la masca teatrală presupune a renunța la o parte substanțială și determinantă a originilor. Masca teatrală presupune un teatru pre-literar, adică contextul ritual al dansului și al muzicii, în care cuvintele se referă la anumite invocații religioase, lucru specific pentru lumea greacă și romană. Termenul de persoană, care desemnează masca în limba latină, se suprapune cu un ansamblu de cuvinte vechi care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
care cuvintele se referă la anumite invocații religioase, lucru specific pentru lumea greacă și romană. Termenul de persoană, care desemnează masca în limba latină, se suprapune cu un ansamblu de cuvinte vechi care fac referință și la masca folosită în contextul ritual în teatrul pre-literar, fapt din care rezultă că persona absoarbe această preistorie conceptuală. „Masca teatrală (sau chipul), care, după cum se știe, este semnificația originară a «persoanei» (prosôpon), poartă în sine o ambiguitate de fond, pe care o regăsim prezentă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
să fie cauzată de către o ființă divină. Orice realizare a actului religios este posibilă numai dacă divinul se pleacă spre persoana care operează actul religios. Experiența este posibilă pentru că Dumnezeu este o persoană și nu o ființă oarecare. În acest context, el vorbește despre „sfânt” ca de o „persoană exemplară” care unește persoanele care formează o comunitate religioasă fondată pe actul cel mai fundamental care este iubirea, a cărui viață este împărtășită de către discipoli. El recunoaște că actul religios este actul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Cum rezolvă Scheler problema lui Dumnezeu? Pentru el, știința este o „participare a unei ființe care este așa la o alta” și conceptul de „participare” este cel care mediază raportul dintre subiect și obiect, dintre imagine și semnificat. În acest context se vorbește despre o „epifanie a lui Dumnezeu în om”. Prin eruperea lui Dumnezeu în om, omul este capabil să înțeleagă și să interpreteze limbajul cosmic. Destinul ultim al auto-manifestării lui Dumnezeu este omul. 3.4 Persoana și etica valorilor
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
au întrebat: ce relevanță are această referință la evanghelie și la experiență? După opinia unora, ceea ce interesează nu este procesul genetic al expresiei, ci analiza formulei conciliare și a semnificației pe care ea o posedă în ansamblul ei și în interiorul contextului în care se află. Opinia împărtășită este că, prin expresia „în lumina Evangheliei”, se înțelege „izvorul” divin revelat în cunoașterea morală, iar prin „experiență”, izvorul uman rațional. Vrem să precizăm că scopul documentelor conciliare nu poate fi redus doar la
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
trecut asigură măsura vitalității unei tradiții, și, în același timp, legitimează progresul prin asumarea noilor paradigme. Experiența morală asigură progresul continuu al teologiei morale și, în cadrul acesteia, subiectul moral face experiența propriilor limite și a conflictualității propriei istorii. În acest context amplu, își găsesc locul în domeniul teologiei morale cele două expresii, „lumina evangheliei” și „experiența umană”. 1.2 Legătura dintre „evanghelie” și „experiență” Am subliniat mai sus că există o continuă integrare între „lumina evangheliei” și „experiența umană”. E. Chiavacci
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în mod clar atitudinea cerută de Isus îl putem vedea în tânărul bogat care a împlinit toate preceptele, dar nu este disponibil pentru un salt etic calitativ, pentru a se abandona total chemării lui Dumnezeu (Lc 18, 18-23). În acest context vrem să subliniem câteva elemente fundamentale. Istoria nu mai este un mister de nepătruns. Prin evenimentul întrupării lui Isus Cristos, timpul s-a împlinit (Mc 1, 15), legea este dusă la îndeplinire (Mt 5, 17) și Scriptura la desăvârșire. Dacă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de știință, știința morală este total orientată spre a face, adică este o formă specifică a științei practice. Aceasta înseamnă că ea se naște și se edifică în interiorul acțiunii. Nu se referă la această sau acea acțiune particulară, ci la contextul întregii istorii, a vieții fiecărei persoane și a întregii colectivități umane [...]. Știința morală există numai într-un dialog continuu cu viața și cu funcția vieții”. În acest sens, raportul necesar dintre ortodoxie și ortopraxi ne conduce la stabilirea unor instanțe
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
întregii colectivități umane [...]. Știința morală există numai într-un dialog continuu cu viața și cu funcția vieții”. În acest sens, raportul necesar dintre ortodoxie și ortopraxi ne conduce la stabilirea unor instanțe specifice adevărului: o instanță istorică care erupe din contextul istorico - salvific și are ca centru evenimentul Cristos devenit istorie, o instanță existențială, unită cu sensibilitatea actuală iluminată de valoarea salvifică a adevărului creștin și o instanță personală care privilegiază adevărul - relație, adevărul - subiect. G. Abba lansează o critică acerbă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
spiritului lui Hegel. Acesta este terenul care a favorizat orientarea psihologiei moderne, experiența interioară, introspecția privilegiată de spiritualiști și de fenomenologi. În cadrul analizei termenului „experiență” se poate observa cum semantica atribuită acestui termen este polivalentă, așezată cu dificultate în interiorul unui context unitar. Ne întrebăm, atunci, ce însemnătate are în acest context moral? P. Valori propune câteva accepții ale termenului: experiența ca o obișnuință prelungită de a împlini cu ușurință anumite lucrări (medic, muncitor); experiența ca sinteză inductivă a realității empirice - sensul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
psihologiei moderne, experiența interioară, introspecția privilegiată de spiritualiști și de fenomenologi. În cadrul analizei termenului „experiență” se poate observa cum semantica atribuită acestui termen este polivalentă, așezată cu dificultate în interiorul unui context unitar. Ne întrebăm, atunci, ce însemnătate are în acest context moral? P. Valori propune câteva accepții ale termenului: experiența ca o obișnuință prelungită de a împlini cu ușurință anumite lucrări (medic, muncitor); experiența ca sinteză inductivă a realității empirice - sensul folosit de științele naturale; experiența ca intuiție ezoterică a unei
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în mod direct sensus fidelium, cu referire la problematica dezvoltării dogmei, dar ulterior această preocupare s-a diminuat. Care sunt cauzele care au abătut atenția de la sensus fidelium? Dintre acestea amintim: preocuparea față de imutabilitatea și caracterul istoric al dogmei în contextul polemicii asupra semnificației și interpretării dogmelor, participarea credincioșilor la autoritatea doctrinală a Bisericii și conflictul dintre teologie și Magister. Pe de o parte, revendicarea autonomiei teologiei față de Magister, pe de altă parte, Magisterul intervine pentru a limita fenomenul contestării și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
funcția activă de a păstra și a interpreta depozitul credinței, iar teologia avea doar o funcție auxiliară și subordonată Magisterului. Pentru a depăși acest model ecleziologic, în derularea Conciliului Vatican II era necesară inserarea raportului dintre teologie și Magister, în contextul mai amplu al funcțiilor ecleziale de transmitere a Revelației. Contrar așteptărilor, s-a ajuns nu doar la o amplificare a conflictualității dintre Magister și teologie, ci chiar la o neglijare a semnificației sensus fidelium, care participă la medierea Revelației. Există
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
treia formă de cunoaștere a Revelației. Problema este că nu se revelează legătura dintre experiență și sensus fidelium, fie din cauza mentalității pe care deja am descris-o, fie din cauza conceptului de experiență care are nevoie de o inserare corectă în contextul teologiei. Tocmai categoria experienței ne permite să descriem sensus fidei. Constituția Dei Verbum nr. 8 stabilește o conexiune directă între experiență și sensum fidei: „crește, de fapt, înțelegerea, atât a lucrurilor, cât și a cuvintelor transmise, fie prin contemplarea și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
toate ar trebui să ținem cont de faptul că motivațiile care fac obiectul poziției doctrinale a Magisterului se referă la schimbările din interiorul societății, fapt care determină în mod inevitabil schimbări la nivelul raporturilor dintre persoane și, prin urmare, în contextul destul de complex al familiei. De aceea, problemele care au atras atenția îngrijorătoare a Magisterului par să fie următoarele: teama provocată de creșterea populației într-un ritm mai rapid decât resursele care există, teamă legată și de neliniștea crescândă a atâtor
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
legată și de neliniștea crescândă a atâtor familii și popoare în fază de dezvoltare. La aceste preocupări se adaugă alți factori economici și sociali, precum condițiile de muncă, locuința și educația tineretului. De asemenea, se observă o schimbare evidentă în contextul antropologic, în mod particular, în spațiul vieții conjugale, în considerația persoanei și a locului ei în societate, valoarea atribuită iubirii conjugale în cadrul căsătoriei și semnificația actelor conjugale în conformitate cu această iubire. Aceste situații care vorbesc cu claritate despre consecințele negative care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
naturale și nu se mai poate concepe ca o astfel de noțiune să fie ca o specie de dogmă filosofică în interiorul teologiei morale, ci să se dea spațiul cuvenit și dimensiunii sale istorice care îl așază pe om într-un context concret și într-un timp precis al vieții sale. Motivul antropologic fundamental care sprijină concepția istorică a legii naturale este că „Omul, în unitatea sa psiho-fizică, este într-o continuă schimbare: efortul de a se înțelege este cel care-l
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de erori: după natură, atunci când însăși natura indică ceea ce este conform cu ea și se identifică cu voința creatorului (de ex. procrearea este scopul sexualității umane); după rațiunea umană, atunci când numai prin intervenția rațiunii pot fi găsite valorile și nonvalorile, în contextul diverselor probleme cu caracter matrimonial (de exemplu faptul că uniunea dintre bărbat și femeie presupune căsătoria monogamică și indisolubilă). Ideea pe care Fuchs o subliniază este că „datul naturii” (de exemplu, sexualitatea), de la sine poate să indice doar modul în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
natura sexualității umane nu poate spune dacă un comportament, pentru a fi uman din punct de vedere moral, este acceptabil sau inacceptabil. Din raportul lui Dumnezeu cu creația sa nu putem să ne dăm seama care este datoria omului în contextele amintite mai sus și în globalitatea creației. Soluția de drept natural poate fi găsită mereu prin tentative de către omul rațional, luând în considerare (societate - umanitate) toate valorile și nonvalorile care converg în diferitele moduri de comportament. 2.1.2 A
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
o „supunere” față de ordinea biologică, spre deosebire de mentalitatea tehnologică modernă, în care responsabilitatea se identifică cu „dominarea”. În acest sens, responsabilitatea include respectul prin intermediul categoriilor de ascultare și disponibilitate. 2.1.3 B. Häring - natura ca principiu dinamic Potrivit autorului redemptorist, contextul de bază care unește atât preocuparea teologiei și a filosofiei, cât și aceea a medicinei, este conceptul de natură. În urma analizei etimologice pe care teologul nostru o întreprinde, termenul de natură (nasci-natum) înseamnă „ceea ce a fost dat la naștere, și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
află în raport direct cu dimensiunea existențială a persoanei umane, medicina oferă o atenție deosebită terapiei și experienței corporale a persoanei, și nu în mod necesar conceptelor filosofice care privesc esența omului. După ce a evidențiat problemele care apar frecvent în contextul medicinei, cu un accent deosebit asupra dimensiunii biochimice și psihice, care limitează viziunea omului la o „idee incompletă”, teologul redemptorist încearcă să pună în valoare natura specifică a omului, „a fi în trup” și certitudinea că „în trup și prin
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
trup” și certitudinea că „în trup și prin acesta, omul este deschis spre Altul, spre Noi al comunității și spre lumea care îl înconjoară”. 3. Vocea lui Dumnezeu și legea în intimitatea conștiinței După ce am analizat problemele care izvorăsc din contextul enciclicii, ultimul pas este de a identifica locul - „sanctuarul” (GS 16) unde are loc procesul în care se descoperă legea lui Dumnezeu și vocea sa, într-o atmosferă de ascultare și intimitate. Referindu-ne la GS 16 nu vorbim de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
este de speranță și nonviolență. În spatele (background-ul) acestei teme există o dezbatere reală, care îi vizează în primul rând pe bibliști și pe moraliști, dar și pe sociologi, pe antropologi, care oferă diverse chei de interpretare, ținând cont de contextele lor de lectură sociale și politice. Dintre acestea menționez câteva: un mod de a interpreta care identifică evenimentele contemporane cu situațiile profetizate în Apocalips; un alt mod care inspiră speranțele utopice ale mișcărilor revoluționare și luptele politice pentru dreptate. Scopul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
este învinsă prin reconciliere, setea de plăcere este ținută sub control și iubirea dușmanilor ia locul urii. De aici rezultă că aspectul cel mai important al acestei comunități constă în depășirea violenței prin iubirea dușmanilor. R. Schnackenburg, punând în discuție contextul istoric al timpului, se întreabă dacă Isus nu a cerut renunțarea la violență, ținând cont de istoria care de secole a caracterizat viața acestui popor. Același biblist german afirmă că, de fapt, ceea ce-l interesează în mod exclusiv pe Isus
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]