7,098 matches
-
București, 1981; Triptic, vol. I: Oglinzi aburite, vol. II: Portretele au coborât din rame, vol. III: Ultimul vlăstar, București, 1981-1984; Te iubesc, viață!, București, 1984; Plimbare în parcul liniștit, București, 1987. Traduceri: Ivan Bunin, Nuvele, București, 1936; Louis Frédéric Rouquette, Împărăția tăcerii albe, București, 1937; Al. Dumas, Acuzatul, București, 1938; Louis Bromfield, Vin ploile, I-II, București, 1941 (în colaborare cu Vasile Demetrius); Thomas Raucat, Aventură în Japonia, București, 1942; B. Giambattista, Povestea poveștilor, București, 1943; Charles Perrault, Povești, București, 1943
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
tineri cu firi romantice, stângaci disimulate, care, între flash-urile suvenirurilor nostalgice și fantasmele visării, ajung să se descopere pe ei înșiși. Un fel de sosie a Aviatorului din Micul Prinț descinde, în romanul Justițiar din alte lumi (1998), în împărăția forfotitoare a păsărilor, plină de triluri, cârâieli, ciripituri. E o fantezie năstrușnică, surâzătoare, cu sclipet alegoric, promovând printre lumini și umbre, ca și întreaga creație a lui D., valorile sufletești. SCRIERI: Vara cu trei nebuni, Iași, 1970; Cetatea, Iași, 1972
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
cu anul 744. Tot de la origini, din anul 1393, pornește Cronica bisericii Sf. Nicolae și a românilor din Schei (Brașov). Textul cel mai substanțial, și din punct de vedere literar, este Istorie. Din ce pricină au început împăratul turcesc asupra împărățiii moscalilor oaste, care se referă la războiul ruso-turc din 1768-1774. Atribuirea, ca și afirmația că originalele redactate de D. s-au pierdut, păstrându-se numai copii (fragmentare) în miscelaneu, au fost contestate de N. A. Ursu, care demonstrează că aceste cronici
DUMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286897_a_288226]
-
de N. A. Ursu, care demonstrează că aceste cronici aparțin celui considerat copistul culegerii, Simeon Hârs, al cărui nume a fost greșit descifrat de Em. E. Kretzulescu și transcris Simeon Hiară. SCRIERI: Istorie. Din ce pricină au început împăratul turcesc asupra împărățiii moscalilor oaste (publ. Em. Kretzulescu), RIAF, vol. XI, 1910, partea I; Cronica bisericii Sf. Nicolae și a românilor din Schei (Brașov); Relațiuni despre biserica română greco-orientală din Ungaria și Transilvania; Turburări în biserică (publ. Em. Kretzulescu), RIAF, vol. XI, 1910
DUMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286897_a_288226]
-
în limba română, „Fama Lipschii pentru Dația” (1827), a impulsionat efortul lui Heliade și a obținut autorizația pentru „Curierul românesc” (1829), cea dintâi publicație periodică românească apărută în țară. O Adunare de tractaturile ce s-au urmat între prea puternica împărăție a Rusiii și Nalta Poartă era tipărită în 1826, iar „Curierul românesc” îi anunța în 1830 o lucrare statistică și o hartă a Țării Românești. I s-a atribuit și o transpunere, din 1826, după o versiune franceză, a unui
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
o posibilă apropiere de Lucian Blaga sau Nichita Stănescu, nu semnifică atât o influență livrescă, cât o trăire trecută în cuvânt, în ultimele cuvinte înainte de „ceremonia ceremoniilor”: „să mori / așa cum numai vulturii / își îngroapă singurătatea în aripi.” Antologia La marginea împărăției (1983) cuprinde, pe lângă poeziile din cele două volume anterioare, și câteva postume, definitivate pentru tipar de autor, texte care surprind prin grija pentru formă, rima și ritmul, ignorate până acum, fiind riguros respectate. Fără să piardă nimic din profunzime, din
GRIGORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287355_a_288684]
-
surprind prin grija pentru formă, rima și ritmul, ignorate până acum, fiind riguros respectate. Fără să piardă nimic din profunzime, din încărcătura ideatică, poezia devine astfel o incantație plină de dramatism. SCRIERI: Tăgade, București, 1970; Ceremoniile, București, 1978; La marginea împărăției, postfață Mircea Scarlat, București, 1983. Repere bibliografice: Ilie Constantin, „Tăgade”, RL, 1970, 43; Nicolae Baltag, „Tăgade”, „Scânteia tineretului”, 1970, 6671; Dan Laurențiu, „Tăgade”, LCF, 1971, 8; Adrian Popescu, „Tăgade”, TR, 1971, 8; Horia Bădescu, „Tăgade”, ST, 1971, 2; Florența Albu
GRIGORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287355_a_288684]
-
vin să evidențieze destine și să elibereze perspective, toate circumscrise unei experiențe a abisului, deschisă în aceeași măsură sentimentului și conștiinței. Purtătoare de mesajul mântuirii, operele comentate (Mircea Eliade, Arta de a muri, Dumitru Stăniloae, Experiența lui Dumnezeu, Mihail Crama, Împărăția de seară etc.) ilustrează, prin poezia profunzimii lor, o literatură stând sub semnul dăruirii evanghelice („spiritualitate cu rădăcinile în cer”) și a identificării, prin visul de izbăvire, cu esența ei divină. Hermeneutica lui D. are solemnitate liturgică și o deosebită
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
St. Theodore of Studion, Michigan (SUA), 1993; ed. New York, 2002; Lumina Cuvântului, pref. Virginia Carianopol, București, 1995; Roua cărților. O hermeneutică teologică în context literar, București, 1998; Dimineața Învierii, Botoșani, 1999; Rugăciuni în infern, pref. Nicolae Manolescu, Botoșani, 2000; Calea Împărăției - The Door to the Kingdom, ed. bilingvă, Iași, 2000; Ispita rănii, Cluj-Napoca, 2001; Pasiunea textului, București; 2003. Ediții: Mihai Eminescu, Mai am un singur dor, New York, 1995; Eminescu 2000. Aniversări newyorkeze, Botoșani, 2000. Repere bibliografice: Gellu Dorian, Plus. Minus, CL
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
1987, 43-44; Eugen Simion, Ion Caraion. Experiența limitelor, RL, 1990, 5; Dorin Tudoran, Prinț și cerșetor, RL, 1990, 8; Lovinescu, Unde scurte, I, 243-246, 353-356, II, 62-64, III, 303-309; Alex. Ștefănescu, Retorica disperării, RL, 1992, 9; Mircea Zaciu, Exilul și împărăția... cerurilor, F, 1992, 9; Cristea, A scrie, 42-45; Geo Șerban, Ion Caraion - la țărmul eternității, RL, 1993, 4; Gh. Grigurcu, Postumele lui Ion Caraion, VR, 1993, 2-3; Ion Bălu, Coborârea în universul concentraționar, ST, 1993, 5; Ioana Pârvulescu, Ultima încercare
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
Chiru. A publicat volumul de nuvele Carte de dragoste (1935), romanul Logodna (1940), studiul Alexandru Călinescu, poet al tristeții (1937) și, în colaborare cu Virgil Chirnoagă, o cărticică pentru copii ( Poveste c-un pitic, doi oameni din Lună și-o împărăție). De asemenea, a tradus din scriitoarea italiană Antonia Pozzi (Cuvinte, 1941). Stabilindu-se la București în 1942, C. se va dedica exclusiv criticii literare. Invalid de război, se stinge prematur, în urma unui accident. O selecție din critica sa apare postum
CHIRNOAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
cele despre Lucian Blaga sau Stendhal). SCRIERI: Carte de dragoste, Brașov, 1935; Alexandru Călinescu, poet al tristeții, Călărași, 1937; Logodna, București, 1940; Basoreliefuri, îngr. și pref. Gheorghe Perian, Cluj-Napoca, 1977; Poveste c-un pitic, doi oameni din Lună și-o împărăție (în colaborare cu Virgil Chirnoagă), București, f.a. Traduceri: Antonia Pozzi, Cuvinte, București, 1941. Repere bibliografice: Romulus Demetrescu, Mihail Chirnoagă, „Carte de dragoste”, PLI, 1935, 2-3; Octav Șuluțiu, „Carte de dragoste”, FRZ, 1935, 4; Paul Popescu, Cazul Mihail Chirnoagă - Pimen Constantinescu
CHIRNOAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
anilor ’60 își caută o altă matcă, și anume o literatură în marginea preceptelor biblice și a experimentalismului psihoterapeutic. Himera (1996) este un roman captivant despre drama exilatului, însă Radiografii pentru iubire (1992), Radiografii pentru succes (1993), Gabriel vorbește din împărăția spiritului (1996) propun căi de autoameliorare a profilului interior prin meditație, autocunoaștere, supunere la exigențele morale ale creștinismului. Iubirea se încarcă de atributele aventurii spirituale, adevărul erotic elementar fiind opus urii, răului, morții. În 1969 C. semnase și o monografie
CINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286231_a_287560]
-
Journey of Our Magic, Washington DC, 1988; Radiografii pentru iubire, pref. Gabriel Dimisianu și George Astaloș, Washington DC-București, 1992; Oceanul, pref. Mircea Iorgulescu și M.N. Rusu, Washington DC-București, 1993; Radiografii pentru succes, pref. M.N. Rusu, Iași, 1993; Gabriel vorbește din împărăția spiritului, București, 1996; Himera, pref. Ion Țugui, București, 1996; Forest of Angels, Washington DC, 1996; ed. (Pădurea îngerilor), tr. autoarei, București, 1998; Gabriel revine din împărăția spiritului, Iași, 1997; Arșiță texană, București, 1998; Fascinația misterelor (Gabriel 3), București, 1998; Hoot
CINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286231_a_287560]
-
Washington DC-București, 1993; Radiografii pentru succes, pref. M.N. Rusu, Iași, 1993; Gabriel vorbește din împărăția spiritului, București, 1996; Himera, pref. Ion Țugui, București, 1996; Forest of Angels, Washington DC, 1996; ed. (Pădurea îngerilor), tr. autoarei, București, 1998; Gabriel revine din împărăția spiritului, Iași, 1997; Arșiță texană, București, 1998; Fascinația misterelor (Gabriel 3), București, 1998; Hoot of the Owl in Dracula’s Castle, Washington DC, 1998; Schimbarea, pref. Iordan Chimet, București, 2000; Între destin și Dumnezeu. Lovitura, București, 2000; Mesagerul speranței, Washington
CINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286231_a_287560]
-
piramidei prizonierilor din închisoarea Abu Ghraib (2004) Cum este posibil ca oameni obișnuiți, oameni buni să devină monștri, oameni răi? Aceasta este întrebarea fundamentală pe care și-a pus-o Philip Zimbardo, vorbind despre „Efectul Lucifer”, despre îngerul alungat din Împărăția cerurilor, devenit Satana. Este în discuție natura umană: oamenii se nasc răi sau devin răi? Răul vine din interiorul ființei umane sau pătrunde din exteriorul ei? Profesorul de psihologie de la Universitata Stanford construiește cu luciditate răspunsul la aceste întrebări. Mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în armată în timpul primului război mondial, A. devine ofițer de carieră. A debutat cu o povestire în revista școlară „Omnia” (București, 1914), al cărei „director” era. După alte colaborări, ziarul „Steagul” îi premiază și publică în broșură „novela istorică” Din împărăția durerii (1915). Stabilit mai târziu la Sibiu, A. face parte din Gruparea Intelectuală „Thesis” și semnează (folosind și pseudonimul Angel Casianu) proză, cronici teatrale, plastice, muzicale, articole literare în periodicele locale „Sibiul literar”, „Provincia literară”, „Acțiunea”, „România viitoare” (al cărei
ALEXIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285252_a_286581]
-
este o constantă a activității lui A. În afara cronicilor de expoziție din periodice, în bibliografia sa figurează titlurile unor studii mai ample: Un pictor modernist (1924, semnat D. Teodorescu), Influențe străine în sculptura lui Rodin, Luchian, pictorul florilor. SCRIERI: Din împărăția durerii, București, 1915; Băjenie..., Sibiu, 1935; Învinșii, Sibiu, 1939. Traduceri: Alphonse Daudet, Stegarul, Bârlad, 1917, Asediul Berlinului, Bârlad, 1918, Ultima lecție..., București, 1924; Paul Heyse, Clipe de iubire..., Bârlad, 1919. Repere bibliografice: Romulus Demetrescu, Mircea Alexiu, „Băjenie”, PLI, 1935, 8-9
ALEXIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285252_a_286581]
-
fără a avea pretenția de a fi pomenit măcar o parte relevantă din cărțile populare în care figurile animaliere ocupă prim-planul, merită amintite două fragmente copiate de același Costea Dascălul din Brașov în jurul anului 1700: Poveastea țărilor și a împărățiilor câte-s în pământul Asiei și Împărțeala dintâi. Cozmografie, ce să zice împărțeala pământului pre hotară și pre alte seamne ce sânt în cercurile ceriului, editate de Cătălina Velculescu și V. Guruianu 66. Punând laolaltă o traducere prin intermediar polonez
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
La ce ne folosește această teorie? Faptul că tiranul Corb, pasăre din cea de a doua tagmă, ocupă, prin întâmplare, tronul creează o dizarmonie a lumii, o "încălcare a ordinii legice"11; la fel, impunerea grotescului hibrid Struțocamila pe tronul împărăției patrupedelor este percepută ea însăși ca o anomalie cu reverberații cosmice (vezi plângerea Inorgului...) Monarhia Corbului, ca și cea a Strutocamilei sunt împotriva naturii, deci nu au cum să fie legitime. Depășind net desenul pe care planul divin li-l
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care demontează, în spirit științific, toate "miturile" bestiarului, mai puțin unul: cel al inorogului. De ce? Din exact același motiv. Iată: "Principala problemă care trebuie rezolvată este dacă există unicornul. Putem crede că David (în Psalmul 92) ar fi comparat virtutea împărăției sale și puternica salvare a lumii cu un lucru care nu este sigur sau este fantastic?"12 Prin urmare, secole la rând știința s-a închinat în fața autorității Bibliei, ceea ce a și contribuit la succesul simbolic al inorogului. Unicornul în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fie iudeu, fie păgân, care ai haina veche și ochii inimii încețoșați, caută izvorul spiritual al Domnului, care a zis: "Dacă cineva nu se va fi născut din nou, din apă și din Spiritul Sfânt, nu va putea intra în împărăția Dumnezeului cerurilor". Și dacă nu "vei fi botezat în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Spirit" și nu-ți vei ridica ochii inimii către Domnul, care este "soarele dreptății", tinerețea ta nu va înnoită asemenea celei a vulturului"19
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lor nu țintea însă către cercetarea realității obiective, ci către deslușirea unei realități de dincolo de lucruri. Voi reveni asupra acestui aspect. Iată-l, așadar, pe Liliac, nici pasăre, nici animal ori, în funcție de perspectivă, și pasăre, și animal, dezbinând cele două împărății. Nimic mai firesc, căci, în bestiarul lui Cantemir, el ocupă exact locul din interval pe care îl are în mai toate sistemele zoologice antice sau medievale. Doar că el este rapid părăsit în această primă parte, după ce-și îndeplinește
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
importanță, nimicnicia și alteritatea sa, acceptarea lui de către ceilalți ar fi un semn de mare generozitate; se subînțelege că prețul plătit trebuie să fie obediența, păstrarea tăcerii asupra unui lucru care nu trebuie discutat: legitimitatea alegerii Strutocamilei ca epitrop în împărăția animalelor. Doar că, luând cuvântul pentru a se apăra, strania creatură se dovedește a nu fi deloc "scurtă și puțină la voroavă", ci, dimpotrivă, nu doar pricepută, ci chiar cu un verb tăios, care provoacă mari dureri de cap celor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
impune punctul de vedere, câtă vreme se situează de partea adevărului (căci, comentează autorul într-o paranteză, "cuvântul drept din gura proastă ieșind, pre cuvântul cu meșterșug din gura ritorului scos astupă"26). Întrebat, în cele din urmă, de care împărăție socotește că ar aparține, el se declară, în cel mai iluminist mod cu putință, un cetățean al propriei lumi, prețuind mai mult libertatea decât societatea celor lipsiți de libertate. Termenii prin care se detașează de orice apartenență sunt categorici și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]