6,950 matches
-
geamurile blocate... nici aerisire, curgea apa pe noi acolo... Și știu că, la Ploiești, vagonul nostru s-a oprit tocmai În fața unei pompe care alimenta locomotiva cu apă... Și se auzea cum curgea apă, și noi eram morți de sete Înăuntru..., și cred că o durere mai mare nu poți să simți, numai când știi că-i acolo și nu poți... La Târgșor, când am ajuns, era un director foarte de treabă... și gardienii de acolo erau cumsecade. Venea ăsta, directorul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Albă și de acolo am plecat la Peninsula. S-a făcut două brigăzi de studenți, brigăzile 13 și 14, care erau izolate de restul deținuților. Cum era colonia de muncă cu barăci, Înconjurată de sârmă ghimpată, cu turnuri de control, Înăuntru era un alt țarc, În care eram aceste două brigăzi de studenți... Deci, noi nu aveam voie să luăm legătura cu ceilalți. Dumneavoastră În care brigadă erați? În brigada 13 am fost. Și am stat la Peninsula patru ani... din
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Am văzut toată intrarea rușilor În București, cum erau aplaudați de unii inconștienți... Și Într-o zi, eram eu cu cel mai mare În grad de acolo de la atelier, și oprește o mașină mică urmată de o cisternă. Și vine Înăuntru un maior sovietic, tânăr, prietenos, amabil cu toți. După ce a stat un timp de vorbă, cere o căldare și se duce cu ea și o aduce plină de samahoancă, o băutură tare, foarte puturoasă, făcută din sfeclă. Și ăla a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
m-a chinuit..., că am făcut de mai multe ori carceră. Era o secție acolo unde nu mai erau deținuți, dar erau mai multe carcere, și erau și unele foarte strâmte și cu cuie bătute În pereții lor, de pătrundeau Înăuntru. Și dacă stăteai În celula aia nu puteai să stai rezemat, că te Înțepau cuiele... Și am făcut-o și În pielea goală, iarna... Eram scos câte 24 de ore și dus... V-am spus că eu, În general, eram
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de la ferestre tare: „Ne omoară! Ne omoară! Ne omoară!”. Și unde am putut, am aruncat obloanele, că erau gratiile și, În oblic, erau niște obloane din lemn, ca nu cumva să vedem afară, sau din stradă să ne vadă cineva Înăuntru... pentru că exista riscul ca din stradă să se uite cineva cu binoclu, peste zidul Închisorii... Noi eram cu fața spre orașul Gherla și vizavi, peste zidul Închisorii, era cimitirul catolic, după aceea era șoseaua și orașul. Și dacă cineva s-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
singură acțiune a fost făcută, la care am participat eu și cu Încă două persoane din organizație... În centrul Alexandriei, În parc, era pusă o statuie cu un cap al lui Stalin. Am spart căpățâna și am pus materii fecale Înăuntru... Dar asta n-a știut-o nici Securitatea, că nu era scrisă În dosar. Știind doar trei persoane de asta, n-a mai ajuns să se afle. Și altceva... De răspândit manifeste n-am mai apucat să răspândim... Am conceput
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am dus la Întreprinderea de unde m-au arestat, că știam că n-am făcut nimic, și n-avea motive să nu mă angajeze. Bine, Între timp era altă conducere și am cerut să fiu primit la director. M-am dus Înăuntru, am spus cine sunt, că am fost arestat politic, mi-am executat pedeapsa, am lucrat aicea Înainte de arestare și aș dori să lucrez În continuare tot aicea. Și mi-o spus să las o cerere și să vin după două
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mașini În fața casei, și ne-a dus la Securitate... Cum a decurs ancheta la Securitate? Domnule, știți ce-i interesant? Mie mi s-a părut groaznic. Pe mine, când m-au arestat cu tata Împreună, pe tata l-au dus Înăuntru, pe mine m-au lăsat vreo zece minute În mașină, acolo, da’ singur-singurel, În curtea Securității, după care m-au scos și m-au băgat Într-o gheretă cât dulapul ăla, cu niște aerisitoare sus. Și-am stat acolo Închis
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Încălzire nu exista În dubă. Și-am stat În dubă, domnule, până când la un moment dat a Început să plouă, da’ să plouă ca vara, să plouă ca lumea... Și s-a făcut condensu’ acela, că afară era rece și Înăuntru căldura noastră... Optzeci de inși, dom’le, și nu știai cum să te ferești de ploaie, că curgea pe pereți, și totu’ a devenit umed. Și-apăi dimineața În zori am plecat. Ne-o tractat o locomotivă până-n Gara de Nord. Și când
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care au avut talent au scris poezii, și pe urmă au organizat o scenetă... Dar vreau să spun ceva despre trei băieți care au fost băgați odată În cameră. Asta a fost În luna iunie. Țurcanu a deschis ușa: „Intrați Înăuntru!”. Au intrat trei băieți: Dragoș Hoinic, Aurel Pandurescu și Oprișan. No, Juberian le-a spus: „Prezentați-vă!”. „Sunt Pandurescu Aurel, am condamnarea de 20 de ani. Am fost șef al legionarilor din Banat”. „Hoinic Dragoș, am fost curierul lui Horia
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
spaima județului Satu Mare. Era un om crud, Îi bătea, Îi nenorocea pe săracii deținuți politici, Îi ținea În pivnițe, dintre ei au și murit acolo... Chiar și din Apa a murit un tânăr național țărănist... Și dup-aia o intrat Înăuntru toți, cu puști mitraliere, o mulțime... Au căutat pe sub paturi, prin dulap, prin camere, În magazii, peste tot. L-o dus pe soțul meu și În pod... Eu eram ca moartă, fetița cea mare, care deja pricepea ceva săraca, stătea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dacă nu lucram și nu făceam normele, Însemna că ei pierdeau și erau sancționați pentru asta... Bineînțeles c-o fost anunțat maiorul, o venit imediat și ne-o amenințat că să aruncăm mămăliga... „Nu! Ne lăsați să intrăm cu mămăliga-năuntru, la ateliere? Mergem. Nu ne lăsați, nu mergem!” Și el s-o ținut tare: „Nu mergeți! Cine are mămăligă nu intră”. Și-așa o-nceput greva, care o ținut două săptămâni... pentru o bucată de mămăligă. Și cum s-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o ajuns, c-o venit ceva căpitani de la Ministerul de Interne din București și ne-o tot luat pe rând la anchetă, să afle cine o fost inițiatorul... „Nimeni! Nimeni! Ofițerul de servici! El ne-o spus să nu intrăm Înăuntru dacă avem mămăligă, noi am avut mămăligă și ne-am Întors În dormitor.” Ei vroiau să pedepsească pe câteva dintre noi, dar noi am ținut-o sus și tare că nimeni, numai ofițerul de servici. Dar a fost cineva anume
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
luat locul până s-o Întors Îndărăt. Dar ce ne-o putut urî omul ăla după aceea... Odată venea și ne pândea..., v-am spus că erau niște castani mari, și se-ascunde după ei și ne prive’ când intram Înăuntru. Și după ce luam dejunul, ne Încolonam În fața porții de la ateliere și o milițiancă ne făcea controlul, că no, să nu ducem ceva lingură cu noi, sau ce știu eu ce. Și el ne pândea de-acolo după castan... Și-odată
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cum a zis el? Da, ne-o condamnat Regiunea a III-a Militară Cluj... Și imediat după proces ne-o dus În Gherla. Și când am ajuns, ne-o făcut primire comandantul Goiciu și cu garda lui. Când se intra Înăuntru, toți cu mâinile sus și cu fața la perete. „Lăsați mâinile jos și vă Întoarceți. Tu de ce ești condamnat? Tu de ce ești? Tu de ce?” Am avut unu’ Ion Nicoară, și zice cătră el: „Mă, da’ tu de ce aia a mă-tii ești
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dacă ai noroc. Dacă n-ai...” Dar zic cătră el, ca omul cinstit: „Că oți găsi cu ce să mă tratați”. „No, așa facem. O săptămână nu ieși afară pe poartă la lucru.” „Vai de capul meu, eu nu rămân Înăuntru pentru nimic În lume.” „Ăsta-i ordinul meu.” „Domnule doctor, după ce că Îs bolnav, ăștia rup tot În mine... așa mă bat, de nu-s bun de nimic. Eu mă duc la lucru, nu rămân.” „Domnu’ Pop, eu garantez de asta
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
putut băga. Pă urmă, locotenentul-major Istrate o deschis vizeta și o tras cu automatul În cameră și-atunci i-o demoralizat... Și-apoi gardienii o Împins ușa și paturile alea de le-or pus ei la ușă și o intrat Înăuntru. Dup-aia i-o scos afară, i-o pus pe toți În lanțuri, și-n fiecare zi-i ducea la baie jos, și acolo Îi bătea până Îi lăsa lați. Turna apă pă ei și Îi ducea... și iar Îi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Am fost duși la Pitești. Acolo imediat coborâți din mașină, ne-a păstrat ochelari la ochi și duși la sediul nou al Securității, În celula numărul 13... S-a deschis ușa, ne-a luat ochelarii și ne-a Împins acolo. Înăuntru mai erau Încă vreo 14-15 persoane, Între care Anescu, secretarul nostru, un căpitan de infanterie, pensionar, și inginerul Radu Rosetti, băiatu’ fostului ministru al Instrucțiunii Publice din timpul cabinetului Antonescu... Întrebau: „Ce e cu mine? Ce e cu noi p-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
distingi permanent... Și trebuia să stăm aplecați, numai În indispensabili și cămașă. După aceea, trebuia dus costreiul la marginea bazinului, unde te verifica, și dacă găsea boabe de orez, de cele mai multe ori te bătea... „Cum mă”, zice, „și afară și Înăuntru sabotezi!?” Mi-aduc aminte că era un preot slab de tot și bolnav... domne, ce l-a bătut un tânăr d-ăsta securist, care făcea armata la Securitate... Asta deoarece În fața acestor tineri noi eram prezentați ca cei mai mari
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
direcție... Cum era izolarea? Cum? Tot așa. Un metru lățime, pe doi metri lungime. Apă pe jos... Ca să nu poți sta jos ziua, era un pat de lemn, pe care Îl ridica pe perete și-l punea cu lacăt. Hârdău’ Înăuntru... Regimu’ era o sută de grame de pâine la două zile și-o cană de apă, 250 de grame, tot la două zile. Și În restu’ pușcăriilor ăsta era regimu’ de hrană pe timpu’ izolării. Relația dumneavoastră cu gardienii a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aicea, bă, parcă sunteți În cavernă?”. În loc de tavernă... „Ce, mă, aicea sunteți În Texai?” Auzisă probabil și el de Texas, da’ nu reținusă complet... Și Într-o duminică, tot ăsta..., Zăgan, ne scoate afar’. Nu ne-a lăsat să mâncăm Înăuntru. Mămăliga-aia care era și cu zeamă de varză sau ce era... Și partea proastă era că tot nisipu’ venea În gamele..., Și io atuncea n-am vrut să mănânc, și n-au vrut după mine toată brigada noastră, 50
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Eu aflasăm de ordin, că mi-a spus și mie un brigadier. Așa mai aflam și noi câte ceva... Sau mai furam câte-un ziar de la tractoriști și așa mai aflam câte-o veste... Și făcusăm un brâu, și-l băgam Înăuntru... Dar dacă te prindea, 14 zile de izolare. Atunci au venit, pare-se, doi colonei de Securitate, ne-a adunat În curte și, foarte mirați, ne Întreba: „Cine ne-a bătut? Cine ne-a forțat la muncă?”. Parcă erau străini
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la fiecare colț de etaj stăteau cu ghioaga și dă-i... Trebuia să fugi tare să scapi. Și aveam bătrâni care nu mai puteau să fugă... Nu puteai să faci nici o mișcare, nimic, atât doar: șters, w.c., tinetă. Era tinetă Înăuntru, nu te scotea la w.c. decât o dată pe zi, dimineața... Foamea!? Nu mai zic de foame... că era zi de zi. Dacă 20 de inși mâncam dintr-o pâine de două kile... Deci nu-ți venea nici o sută, că o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
te spălai oleacă așa, te Înviorai... Făceai dup-aia adunarea afară și te ținea o oră, până venea ăla la 7... O oră afară nu conta... Gardianul Își făcea meseria, tu te aliniai, stăteai acolo pe platou, și, dacă intrai Înăuntru de frig, luai bătaie cu ghioaga. Adunarea era la rând, ne număra, ne lua În primire, seara veneau alții, altă tură adică, și la opt ore te băgau iar pe platou... Iarna te băga și trebuia să stai așa... Te
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fost foarte greu și acolo și să accidenta mulți... Și a fost multe zile că ne-au bătut la carceră. Aia era cât o sobă de mică, doar cât Încăpea omu’... și un nenorocit de milițian a băgat sârmă ghimpată Înăuntru, că mai adormeai și te rezemai de perete... Și nu puteai să te mai rezemi, că te Înțepa sârmele alea ghimpate și trebuia să stai numa’ așa... Nu era ușor... Care făcea câte o greșeală ce nu le convenea lor
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]