12,426 matches
-
codați, mă rog, Îi treceau prin cap toate lucrurile firești pentru orice bărbat. Și din nou o idee măreață ce avea, și ea, să schimbe destinele omenirii, s-a ivit pe aste meleaguri. „Băi, băieți”, le-a zis el cu Înțelepciune și diplomație celorlalte căpetenii cu care făcea troc, „uitați cum stă socoteala: și la noi, și la voi, la toată lumea se nasc copii prost Întocmiți. Trebuie să schimbăm sângele, ce să ne mai ascundem după deget...” „Hă-hă!” se bucurase unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
doar de o chestiune de principiu pe care o supunem reflecției tânărului, dreptului și democratului nostru Primar, În nădejdea unei cât mai obiective rezolvări. Semnat: X, Y, Z”. Paginile de viață spirituală, cultură, civilizație, istorie s-au bucurat de cunoștințele, Înțelepciunea și talentul celui mai de seamă om de spirit pe care l-au dat aceste locuri și din ale cărui calități ați putea trage și voi foloase, neisprăviților. Citez, În continuare, din articolul Ședință extraordinară la primărie. „De multă vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mâinile peste pântecul cel rotund, și-a mișcat - pentru cei care o puteau vedea - a nehotărâre coada care se freca fâșâind de dușumeaua de scânduri date cu motorină și În cele din urmă a grăit liniștit și senin, cu o Înțelepciune pe care nu i-o bănuia nimeni: „Dumnezeu, fiilor, a făcut și face tot ce este. De la El ne vine totul. Așa că se cuvine să fim Încredințați că tot el ni l-a trimis și pe Cel ce Doarme, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
acesta s-au Înmulțit peste măsură. Nimeni n-ar putea rezista otrăvurilor, mai ales cineva al cărui trup este, după cum se zice, ușor și fărâmicios de parcă ar fi făcut din cenușă udată și apoi Întărită. Părintele, parcă nemulțumit că arătase Înțelepciune ceva mai devreme, s-a făcut și Sfinția Sa de râsul curcilor, propunând ca soluție a problemei o slujbă specială de afurisire, Însoțită de afumare cu tămâie sfințită adusă de la vestite mănăstiri grecești. Singurul care a privit În mod corect lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
să râdă În sinea lor de strădaniile lui Nicu Fieraru de a le arăta cât de bărbătește se purta el cu femeia lui fără să recurgă prea des la bătaie, deși toți erau de acord cu proverbul care legiuia cu Înțelepciune că femeia nebătută e ca moara neferecată. Nicu Fieraru, făcând pe niznaiul și uitându-se În altă parte, chiar părând că numără rândunicile ce urmăreau gâze deasupra curții sale, lovea Într-un anume fel cu ciocanul pe nicovala goală ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
câteva ori, apoi răspunse cu un glas vesel și din care se Înțelegea și un soi de Încântare, pe jumătate sinceră, pe jumătate ironică: „Cu admirație vă spun, tovarășe director, și cu neprefăcut respect: dacă În partidul comunist care cu Înțelepciune ne conduce ar fi fost măcar un sfert din oameni ca Domnia Voastră, țărișoara asta de multă vreme ar fi ajuns În raiul În care se va pretinde de la fiecare după capacități și se va distribui fiecăruia după nevoi!”. „Vorbește, dracului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
îi sugeam țâța cea dulce și mă alintam la sânu‐i, gângurind și uitându‐ mă în ochi‐i cu drag! și sânge din sângele ei și carne din carnea ei am împrumutat, și a vorbi de la dânsa am învățat. Iar înțelepciunea de la Dumnezeu, când vine vremea de a pricepe omul ce‐ i bine și ce‐i rău. ION CREANGĂ (1837‐1889) * Tudor Arghezi (1880‐1967) Pare un funcționar de bancă sau un negustor aju ns rotofei, cu fața rotundă și privirea
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
și cel mai ades luceafărul de dimineață. Împărătesele nu‐și plângeau soții și feciorii când se petreceau într‐o veșnică veșnicie, dar plângeau cu ură și răzbunare când le‐ ncălca și fura cineva din glie. Zâmbetul îl dăruiau cu multă înțelepciune, pentru prunci erau într‐una zâmbitoare și de se nimerea să râdă și ele câteodată se îmbrăcau toți pomii din livezi în floare. Mamele noastre sunt și astăzi împărătese. Eusebiu Camilar (n. 7 octombrie 1910, în comuna Udești, județul Suceava
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
2002), „Parfum de spini”, cu aceeași tematică, (2003), „Educator adevărat” - proză scurtă (2004), „Toamna la Copou” - proză (2005), „Lumina educației” - micro‐antologie de texte psihopedagogice (2005), „Vâslaș în luntrea vieții” (2006),„Acorduri pe strune de vioară” (2007), proză ”Stropi de înțelepciune” - aforisme (2006), „Trompeta cu surdină” - poeme în proză” (2008),” Cântecul lebedei”‐ poeme, Editura Cronica, Iași, 2009. 165 MAMA Aveau o casă plină de copii frumoși, sănătoși, harnici și poznași. Grijile, animația necontenită, bucuriile și necazurile constituiau viața familială care se
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
chiar după aceea. Chipului îndrăgit al mamei i se alătură cel, la fel de îndrăgit, al tatei, care era un bărbat înalt, cu trup atletic, uscățiv, muncitor până la epuizare, cinstit, îngăduitor și blând. În preajma lui te simțeai liniștit și ocrotit. Calmul, răbdarea, înțelepciunea și căldura lui sufletească imprimau vieții noastre de familie tonusul necesar muncii unite și creau atmosfera prielnică educației și creșterii puzderiei de 170 copii. Îmi amintesc și atmosfera care domnea în familia noastră. Nici în cele mai tensionate situații nu
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
nu vor trăi în pace și armonie, nu se va înființa o nouă cultură, nici nu va fi pusă piatra de temelie a prosperității pentru generațiile viitoare. Hanbei părea să fi reflectat profund la toate aceste lucruri, trăgând concluziile din înțelepciunea clasicilor chinezi antici. Comparase tranzițiile din timpurile moderne cu evenimentele istorice și analizase complecșii curenți submarini ai situației prezente. În anii cât servise în statul major de campanie al lui Hideyoshi, în mintea lui se conturase o vedere generală asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
terminară de scris, cei doi schimbară între ei foile de hârtie. Hideyoshi scrisese un singur cuvânt, „apă“, câtă vreme Kanbei scrisese două: „atac cu apă“. Râzând sonor, Hideyoshi și Kanbei ghemotociră hârtiile și le vârâră în mâneci. — E clar că înțelepciunea omenească nu depășește anumite limite, spuse Hideyoshi. — Într-adevăr, fu și Kanbei de acord. Castelul Takamatsu se înalță pe o câmpie înconjurată, în mod convenabil, de munți. Nu numai atât, dar pe câmpie curg Ashimori și alte câteva râuri. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
sufletul lui se strecurase un coșmar, umplându-i cu otravă tot trupul. Își pierduse deja puterea de a judeca rațional. În toți cei cincizeci și patru de ani ai săi de viață, Mitsuhide nu se bazase niciodată pe propria lui înțelepciune așa cum făcea acum. Deși, obiectiv vorbind, ar fi avut toate motivele să-și pună propria judecată la îndoială, pe plan subiectiv, simțea tocmai contrariul. „N-am făcut nici cea mai mică greșeală,“ își spunea el. „Nimeni nu poate bănui ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cărțile înțelepților din vechime, care să încuviințeze uciderea propriului senior? — Mitsuharu, vorbește mai încet. — Cine-o să m-audă? Cei care sunt aici sunt asasini ascunși după uși secrete, așteptându-ți ordinul. Stăpâne... Nu ți-am pus niciodată la îndoială înțelepciunea. Însă pari să te fi schimbat atât de mult din omul pe care l-am cunoscut cândva. — E prea târziu, Mitsuharu. — Trebuie să vorbesc. N-are nici un rost. — Trebuie, chiar dacă nu are rost. Pe mâinile lui Mitsuharu picurau lacrimi amare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
lui s-au lăsat așteptate. Atât de circumspect era. Mintea lui, însă, alerga spre Kyoto ca o vijelie. Era cel mai sus-pus vasal al clanului Oda și guvernatorul militar al provinciilor din miazănoapte. Acum, echipat cu o viață întreagă de înțelepciune și de putere, își miza întreaga carieră pe o singură mișcare. Abandonând câmpul de luptă din nord, se grăbi spre capitală. Deși s-ar fi putut spune că se grăbea, avu, de fapt, nevoie de mai multe zile pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Hideyoshi. Merge să mâncați repede în zilele când urmează să aibă loc o luptă, dar altceva e când sunteți asediați într-un castel și aveți provizii limitate, care trebuie să vă ajungă toată ziua. Cu acea ocazie, veți putea înțelege înțelepciunea de a mânca încet, atât pentru binele castelului, cât și pentru propria voastră sănătate. De asemenea, când vă aflați în adâncul munților și plănuiți să rezistați mult timp fără provizii, s-ar putea să trebuiască să roadeți orice - rădăcini sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
față de Seniorul Katsuie. Nu vorbi prostii. Crezi că sunt capabil să-mi trădez cuvântul de războinic, odată ce mi l-am dat? — Ei, atunci, pe care dintre ei ai să-l susții? — O las în voia cerului. Altceva, nu știu ce pot face. Înțelepciunea omenească e prea limitată pentru așa ceva. Plini de sânge, oamenii lui Sakuma fugeau urlând spre locul unde era Maeda. — Nu intrați în panică! Nu vă faceți de râs! Genba, care fugea și el în aceeași direcție, însoțit de un grup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
emblema sa aurie, fluturase în apropiere de Yaganase, însă acum nu se mai vedea decât drapelul lui Hideyoshi. Strălucea viu în lumina puternică a soarelui, impresionându-i pe toți cei ce-l vedeau, ca simbol al unei realități ce transcendea înțelepciunea și puterea obișnuită. Steagurile și flamurile armatei lui Hideyoshi - care se întindeau de-a lungul drumurilor și acopereau câmpiile - ofereau un măreț spectacol al victoriei. Stăteau strânse atât de dens unele în altele, încât semăneau cu o ceață aurie. Soldații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
secret, cu Hideyoshi, făcând ca îndreptățita voastră indignare și furie loială să nu mai aibă nici un sens, nu s-a întâmplat în nici un caz din vina lui. Mai degrabă, a fost din cauza propriilor mele scăpări și a lipsei mele de înțelepciune. Cu toții ați fost de o sinceritate desăvârșită și altruistă și, în calitate de stăpân al vostru, nu-mi pot găsi cuvintele pentru a vă prezenta scuzele mele așa cum se cuvine. Vă rog să mă iertați. La un moment dat, toți cei prezenți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
dus în patria Lui. Ucenicii Lui au mers după El. 2. Cînd a venit ziua Sabatului, a început să învețe pe norod în sinagogă. Mulți, cînd Îl auzeau, se mirau și ziceau: "De unde are El aceste lucruri? Ce fel de înțelepciune este aceasta, care I-a fost dată? Și cum se fac astfel de minuni prin mîinile Lui? 3. Nu este acesta tîmplarul, feciorul Mariei, fratele lui Iacov, al lui Iose, al lui Iuda și al lui Simon? Și nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
Cei doisprezece au adunat mulțimea ucenicilor, și au zis: Nu este potrivit pentru noi să lăsăm Cuvîntul lui Dumnezeu ca să slujim la mese. 3. De aceea, fraților, alegeți dintre voi șapte bărbați, vorbiți de bine, plini de Duhul Sfînt și înțelepciune, pe care îi vom pune la slujba aceasta. 4. Iar noi vom stărui necurmat în rugăciune și în propovăduirea Cuvîntului." 5. Vorbirea aceasta a plăcut întregii adunări. Au ales pe ștefan, bărbat plin de credință și de Duhul Sfînt, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
și semne mari în norod. 9. Unii din sinagoga numită a Izbăviților, a Cirinenilor, și a Alexandrinilor, împreună cu niște Iudei din Cilicia și din Asia, au început o ceartă de vorbe cu ștefan, 10. dar nu puteau să stea împotriva înțelepciunii și Duhului cu care vorbea el. 11. Atunci au pus la cale pe niște oameni să zică: "Noi l-am auzit rostind cuvinte de hulă împotriva lui Moise și împotriva lui Dumnezeu." 12. Au întărîtat norodul, pe bătrîni și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
Iacov și Iacov pe cei doisprezece patriarhi. 9. Iar patriarhii, care pizmuiau pe Iosif, l-au vîndut, ca să fie dus în Egipt. Dar Dumnezeu a fost cu el, 10. și l-a izbăvit din toate necazurile lui, i-a dat înțelepciune și trecere înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului, care l-a pus dregător peste Egipt și peste toată casa lui. 11. A venit o foamete în tot Egiptul și Canaanul. Nevoia era mare, și părinții noștri nu găseau merinde. 12. Iacov
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
era frumos înaintea lui Dumnezeu. El a fost hrănit trei luni în casa tatălui său. 21. și cînd a fost lepădat, l-a luat fiica lui Faraon, și l-a crescut ca pe copilul ei. 22. Moise a învățat toată înțelepciunea Egiptenilor, și era puternic în cuvinte și în fapte. 23. El avea patruzeci de ani, cînd i-a venit în inimă dorința să cerceteze pe frații săi, pe fiii lui Israel. 24. A văzut pe unul din ei suferind nedreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
vieții active, dovadă că pensionarul înțelege să rămână activ, dar mai ales prezent în viața familiei și a breslei (prin continuarea tradiției întâlnirilor de promoție, găzduite, subliniez, de organizator!). Din zile luminoase, dar și din zile negre e făcută vârsta înțelepciunii: împliniri (prin copii, nepoți, strănepoți), dar și pierderi de neconsolat (20 august 1983 cea mai neagră, amarul și disperarea despărțirii de soție). Et la vie continue... «Mariana, draga mea! Mergi cu bine! Îndrăznește! Viața este a acelora ce îndrăznesc!» Tata
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]