7,247 matches
-
utilă. Am primit de la D-na Iordache o adresă, urmând ca odată cu sosirea mea la Suceava să aduc și lista cărților și documentelor Goga. Cu acest prilej voi aduce cu mine la Fălticeni și cele 2 tablouri Băeșu. Aș fi Încântat să țin conferința Neculce și la Inst. Pedagogic Suceava. În caz de se acceptă, să stabilească tov. Rector Ionescu cu tov. președinte Rusșindilar spre a putea rămâne 2-3 zile la Suceava. Vă rog să binevoiți a ruga Comitetul să-mi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
rodnic popas pe frumoasele Dv. meleaguri, atât de scumpe nouă, dar nu m-au mai chemat, nici Comit. de Cultură, nici Inst. Pedagogic, nici secția Cinematografie, nici Corpul didactic. Au uitat - probabil - verbul și ideile frumoase cu care i-am Încântat. Dar, iată, din Suceava, Dv. v-ați gândit la mine și asta răscumpără totul. Eu și soția mea, de asemenea, vă dorim familiei Dv. un rodnic și Îmbelșugat an, plin de sănătate și triumfuri. Pe când cartea ulițelor Fălticeni?359 Ce
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
interesa. V. T. 16 Bft. 15 iunie 1971 Iubite domnule Dimitriu, Sunt bucuros, că vă simțiți mai bine; dar supărat, că n-ați primit Încă „Purinor”-ul de mult comandat. Chiar azi am intervenit din nou pe lângă nepotul meu. Mă Încântă vestea că „Ulița Rădășenilor” a fost distins, fie și cu premiul 3 pe țară. Când Îmi va fi dat s-o văd? A murit d-na Maria Vârnav, prietena și colaboratoarea credincioasă și sinceră. A fost jale la noi În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fost pricina retragerii ei din muzică. Nu știu, cum ar fi remontată. Cred că locuiește la sora ei Veronica, fosta mea bună elevă, care și ea duce o viață tristă de văduvă. Eu, unul, spun drept: nu sunt de loc Încântat de transformarea „Dumbrăvii Minunate” În „Dumbravă hotel și restaurant”. Își pierde cu totul poezia și devine - practică. Mă bucur, că Îmbunătățești relațiile cu d. Havriș. Socotește-l 548 Aluzie la prof. Vasile Ciurea, socotit atotștiutor În ce privește viața culturală a Fălticenilor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
e și faptul, că am trimis-o și d-nei Ungureanu, care mia Înapoiat-o, mirându-se de așa activitate prodigioasă. și acum să răspund pe puncte, spre a nu răpi din timpul matale (la mine e altceva, scrisorile matale mă Încântă, cu cât sunt mai lungi). 1) Cu Simion Kirileanu am fost prieten și ori de câte ori mă duceam la Munte (când era plasa Muntelui trup din jud. nostru) trăgeam la el. Minunată idee, să faceți la Holda un mic muzeu. Kirilenii merită
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
formulă, iar eu aici la Centru voi fi reprezentantul Dstră și voi face tot ce va trebui ca această lucrare să apară. În privința tezei de doctorat a Romildei Persiani despre Nicu Gane, nu văd nici o piedică. Dl. Balaci va fi Încântat să mai găsească o relație româno italiană. E vorba să vină În București. Eu mă voi interesa exact, pentru a-i scrie. Dacă mai aveți ceva date relative la această chestiune, Vă rog să-mi trimiteți, pentru a-i pune
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cum tancuri (buldozere) intră în casele oamenilor, ale poporului, și le dărâmă și le distrug fără niciun pic de milă sau remușcare! Sunt distruse vile frumoase și rezistente în interiorul cărora se pot vedea scări de marmură, diverse ornamente care-ți încântau ochii. O cetățeană care se găsea prin locurile acelea îmi spunea că nu poate concepe să se demoleze astfel de locuințe, că nu pot să le înlocuiască niciodată. Îmi arăta unele în care încă nu intraseră tancurile, spunând că, dacă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
oamenilor și nici să facă inventarul balcoanelor închise, care nu știm de ce o deranjează, când se știe foarte bine că cetățenii au închis balcoanele pentru a mai opri frigul să pătrundă în apartamente. Toți străinii care ne vizitează țara sunt încântați de frumusețile ei, dar în același timp ne compătimesc pentru nivelul de trai scăzut la care am ajuns și curios este că toți știu ce belșug a fost în țara noastră. Domnule Ceaușescu, Dvs. trebuie să știți mai bine ca
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
deocamdată, nu sunt nici un fel de semne Încurajatoare În sensul acesta. Dragă Nicki, am unele vești - aș spune nu lipsite de interes- În ceea ce te privește; am tratat cu doamna Bedrosian chestiunea unei noi ediții din Plicul negru. Este absolut Încântată de perspectivă! În altă ordine de idei, regretă că nu a putut să-ți răspundă la cele două misive ale tale; justificarea (oarecum copilărească, dar perfect plauzibilă, să zicem, În cazul unei cucoane) ar fi că ți-a rătăcit adresa
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Clujului este totuși tardivă. Rămâne Însă În picioare- iată și vestea bună! - Întregul aranjament pentru anul viitor. Îmi promite, de altminteri, să-mi trimită o prezentare detaliată a programului lor, În lunile ce vor urma. În ce mă privește, sunt Încântat de această perspectivă și Îți mulțumesc Încă o dată, Nicki, pentru gândul tău atât de generos! Dragii mei, Îmi lipsiți enorm! Deși pe voi vă simt cu mult mai aproape - chiar și spațial! - decât pe oricare dintre prietenii mei de aici
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a rugat-o să-mi transmită urările sale de bine. Un soi de Împăcare finală, dinaintea finalului. * Comunismul lui Paul, În anii ’80? Mi se părea o aiureală. Veneam iritat de la Întâlnirile cu el, repetatele tâmpenii revoluționare mă plictiseau. Mă Încântau Însă glumele, bârfele sale. Nu mai puțin, desigur, extraordinarele lecturi, rezumate irezistibil, cărțile sale, despre care și scrisesem elogios. Admiram eroismul cu care Își scria Îndârjit opera, În pofida bolilor din el și din jur. Ideile comuniste țineau de zona paradoxurilor
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de pace tăcută a ceaiului, fericiții soți simt nevoia să-și vorbească. Ei revin la un subiect deja atins, anume personajul unei cărți citite recent: un bolnav psihic, se pare, corupe copii, ispitește femeile spre depravare și rămâne, mereu, zâmbitor, Încântat de erotismul care licărește, pentru el, ca scurte iluminări Înalte ale verii. Deși nu este decât o inofensivă dezbatere despre o carte care pare a-și ascunde adevărata față („de parcă și-ar fi ascuns fața”), ei sunt preocupați de altceva
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
răspunde tranșant partenera... Înșelatului („adevăratul” Înșelat, crede protagonista) i se oferă, totuși, cu eleganță, o prea puțin elegantă explicație: „La fel de bine, m-aș putea afla printre eschimoși, cu sânii lăsați și purtând pantaloni din piei de animale. Și să fiu Încântată de asta. La urma urmei, oare nu pot exista și alte feluri de oameni?”. Reîntoarsă din exotica expediție În terenurile lunecoase și mișcătoare ale propriei individualități, marcată și nu prea de abundența de ezitări, confuzii, mistificări și malițioase mutații, pribeaga
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
insistat, Însă, În dialogul nostru din Vermont, asupra subiectului Bard. Eram interesat, mai curând, de ceea ce gândește romancierul despre actualitate. Epoca modernă i se părea a fi confirmat măcar una dintre proorocirile marxiste: victoria omului asupra naturii. Nu părea deloc Încântat de această constatare. Enorme progrese În conservarea sănătății, desigur, procurarea hranei, comunicarea instantanee, deplasarea dintr-un loc În altul. Se pierd valori, firește, se schimbă, apar noi valori și criterii. Lipsește, Însă, tot mai acut, ceva esențial. Esențialul, de fapt
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
lui Sammler, Aventurile lui Augie March și Ravelstein. Cursul era gândit nu doar ca obișnuita trecere În revistă a unei importante opere de proză contemporană, ci și ca o confruntare directă cu autorul, participant la discutarea cărților sale. Bellow fusese Încântat de perspectiva de a revedea Bardul, casa În care locuise În Tivoli, orășelul-satelit al colegiului, să evoce noii sale soții o perioadă complicată și productivă a tinereții sale. Răspunsese entuziast scrisorii de invitație, comunicându-i, În ianuarie 2000, lui Leon
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
din New York. Vedeta newyorkeză și mondială Saul Steinberg avea, de altfel, ceva dintr-o felină la pândă, Înceată și, dintr-o dată, instantanee În reacții. Un bătrân ciufut care fusese, cu siguranță, un tânăr ciufut. Toți Îl cunoșteau, s-ar zice, Încântați să-i fie contemporani și mirați de prelungitul privilegiu al companiei sale, dispuși să se lase agresați și chiar cuceriți de bizareriile celebrității care Își trăia propria legendă. Saul Își locuia celebritatea și legenda cu un soi de scârbă neglijentă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
am fost îngrijorat din pricina ta. De aceea am venit să te iau. N-ar avea voie să ajungă până aici, dar se mai întâmplă. Îmi dau mari bătăi de cap în asemenea situații. — Întunegri? — Nu cred că te-ar fi încântat să dai peste ei aici, spuse bărbatul râzând cu poftă. — Da, nu cred că mi-ar fi plăcut să dau peste Întunegri sau orice alți negri într-o beznă ca asta, am zis eu amuzat. Doar nu aveam întâlnire cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
om... Mor de rușine! Mi-a făcut-o, ce mai! — Cele mai multe dintre sistemele de calcul folosite de către Computatori sunt realizările lui proprii. Nu exagerez! Voi sunteți doar albinele muncitoare care se hrănesc cu mierea Bătrânului. Nu cred că te prea încântă metafora, nu? Nici nu mă deranjează. — Cum a plecat Profesorul, cum au venit Simbolatorii în recunoaștere. De obicei, când un Computator pleacă din Sistem, trece de partea Simbolatorilor. Dar Profesorul le-a refuzat categoric invitația. Le-a zis că voia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de condiții de lucru excepționale. Bani aveam, de nici nu știam ce să fac cu ei. Nu m-am dat niciodată în vânt după bani și nici nu mi-a plăcut să mi se comande. Dar mărturisesc că eram deosebit de încântat de materialele pe care mi le oferea Sistemul și mai cu seamă de faptul că-mi puteam pune cercetările în practică. Chiar în vremea aceea, Sistemul trecea printr-o criză. Adică Simbolatorii reușiseră să pună mâna pe toate metodele lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Pădurea e absolut îngrozitoare. Tot n-ai înțeles atâta lucru? Era puțin înnorat. Am luat-o spre est de-a lungul râului. Era o dimineață plăcută, încât aveai impresia că a venit primăvara. Când nu bătea vântul, susurul râului te încânta pur și simplu. După zece sau cincisprezece minute de mers, mi-am scos mănușile și fularul. — Parcă-i primăvară, am zis. — Da, e adevărat, dar nu ține mai mult de o zi și vine iarna din nou. După ce-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cuprins/ și fără dare/ cu dinadins/ hoață de soare/ încă și iar/ adună cheamă/ sâmbur de jar/ zborul din vamă.” Volumul Miraria (1977) aduce în lirica lui G. o maturizare de ordin stilistic, poemele dobândind o pregnanță a imaginii care încântă spiritul prin noutate și putere sugestivă; acest efect este obținut în principal prin inovație verbală, prin „siluirea” cuvintelor și a sintaxei, proces la capătul căruia se ivesc sonorități stranii, neașteptate. Iată, de pildă, „culoarea” spaimei care bântuie spiritul poetului ajuns
GAFTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
decât celelalte naționalități. „Călătoria ce am făcut-o la Cluj, până la fruntariile Transilvaniei - mărturisește scriitoarea - a fost pentru mine o încântare necurmată. Lăsând la o parte Alpii și Pirineii, eu n-am văzut nimic mai frumos decât această țară.” O încântă deopotrivă frumusețea oamenilor, distincția moravurilor, arta lor originală, forța de rezistență în fața vitregiilor istoriei. Nu face o călătorie de agrement și nu rămâne neutră la ceea ce vede și aude. Dimpotrivă, la Cluj („localitate cu totul latină”, precizează ea), participă la
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
sensul În care nu este adeptul unei revoluții contrare, ci a contrariului revoluției. Același, Într-un reproș la adresa umanismului lui Rousseau, declară că a Întîlnit francezi, englezi, persani, dar n-a văzut niciodată omul (Heidegger ar fi fost neîndoios extrem de Încîntat de această formulare). Flaubert, Baudelaire și Renan sînt Împotriva sufragiului universal, convinși că „nu domesticești sufragiul univeral prin el Însuși” (Renan) - să nu uităm că societatea franceză a secolului al XIX-lea era pe jumătate analfabetă. Dar culmea dialecticii este
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
CÎt despre cealaltă, iat-o: HYPERLINK http://www.houellebecq.info www.houellebecq.info). Tot el este se pare cel mai citit romancier francez contemporan, de la opincă, pînă la vlădică (Lionel Jospin declara În timpul campaniei electorale din 2002 că a fost Încîntat să-l descopere). El rămîne cel mai “scandalagiu” personaj al literaturii franceze de Început de mileniu. De multe ori gratuite, declarațille lui stupefiante sunt făcute În primul rînd pentru zgomotul care, Într-un Occident de cîteva decenii tot mai tăcut
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
-l numea pe Vian scriitorul liceenilor - numai că Martin Page s-a hotărît să nu-și amintească de teoreticianul francez. Scriitorul francez Își face un titlu de onoare din a nu cunoaște bine literatura contemporană. El scrie pe cont propriu, Încîntat la ideea dialogului cu publicul, dar indiferent la cel cu colegii de meserie. În felul acesta, el Încearcă să scape de nomoreea (de la rheo, rhein, a curge) criticilor, niște oameni cum nu se poate mai disprețuiți astăzi În Franța, pentru
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]