7,946 matches
-
ticălos (Gheorghe Dinică), dar pe macara. Are loc o scenă violentă Între frați, În care se văd sînii ei. Mama lor (Luminița Gheorghiu) plînge, freacă dușumeaua, gătește, se dă cu ruj ca să-l farmece pe director, nu-l farmecă și țipă. Fane reușește În cele din urmă să participe la o manifestație muncitorească, ia cuvîntul, strigă ca Vasile Roaită cu sirena-n mînă și acuză lumea Întreagă de pe acoperiș. Vine bîzÎind elicopterul, simbol. El cade și moare. Privește Înainte cu mînie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Se mai ivește și o băștinașă cu nume biblic suprapus, Eva Adam, care-nfige ca-n Vechiul Testament un gigantic cuțit de bucătărie În sexul micuț al păpușii ce-o Întruchipează magic pe Vanessa, rivala, aceasta simte o durere acolo și țipă lipită de stîncă. În concluzie, deși femeile se dezbracă, gîfÎie și gînguresc bezmetic, impresia dominantă este de alb spitalicesc, albe sînt coapsele, albi sînii, lumînările, fesele, portretul lui Budha (?), albă cicatricea unei operații de apendicită anterioară filmărilor, sexul este și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pot abține să nu-i mîngîi din cînd În cînd. Mă simt mai puțin singură”. Valeria nu poate să-și creadă ochilor, e convinsă că actul pe care-l flutură Tina e fals, dar scorpia o dă afară cu forța țipînd că n-are ce căuta acolo. Valeria, distrusă, nu-și mai poate opri lacrimile, iar Tina o privește cu o ură nesfîrșită. Inima ei e sfîșiată Între durerea pe care vede că i-o provoacă Marianei și setea de răzbunare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
la el și plecăm din sală, din fața plutonului de execuție, ieșim vîjÎind În aerul din spatele cinematografului Gloria cu iubita perturbată de dramă pe brațe. Era În 1980. Patru ani mai tîrziu, crezîndu-ne recuperați, ne-am dus la Ciuleandra și-am țipat de fericire și la Rebreanu, țăranii dansau ciuleandra-n noroi din start cu lanțuri printre degetele de la picioare dîrji, cu boneta de oaie așezată pe-un ochi, eram stagiari, era tragic, un pensionar ne-a somat să părăsim cinematograful, și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
radiațiilor terapeutice pentru a se studia efectele bombelor atomice În Pacific, pentru binele generațiilor viitoare, au murit astfel, de-a lungul a cîțiva ani, cei zece mii, de bătrînețe, provocată de diverse neoplasme intransmisibile, ceea ce nu Împiedică același guvern stelar să țipe ca lovit de meteorit din pricina a trei mocofani În tunică americană prinși cu creieru-n rucsac În vreme ce culegeau ciuperci. SÎrbești. Și, prin ciupercă, această Încîlcită Încrengătură de talofite heterotrofe care au ca aparat digestiv un tal, ajungem la intelectualii românești de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
datoriile externe?” Aici vederea mi se năclăiește. Chiar, oare de ce. „Pentru că vedea că se construiește mult și bine. Pentru că vedea că țara devine din ce În ce mai frumoasă, mai demnă, că nu tolerează amestecul brutal al altora În viața sa.” Îmi vine să țip de bucurie, ca o fată mare. Noroc că nu mă poate auzi cineva, nu mai e nimeni pe cîmp. „Acest popor se urcase pe spirala vieții interne și internaționale cu prestigiul binecunoscut.” Și era atît de mare prestigiul, demnă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Stalin. Stalin e copilul lui. Făcut cu Troțki. Un incest profund revoluționar.) Și l-au mai și Împăiat. Mai bine-l plastinau. Ca să vadă lumea mușchii, tendoanele, nervii și arterele alcătuite din sute și sute de mii de cadavre minuscule țipînd cu gura pînă la urechi. Ăștia, umaniștii, se Încadrează cel mai bine la categoria treaba mare. SÎnt singurii care se izolează, au probleme, studii care nu le folosesc la nimic, eșuează, se Îmbolnăvesc, Altzheimer, osteoporoză, cad În șold, mănîncă rahat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
zi, seara, ajunge În Damasc. Marea Moschee. Descriere dans derviși. Se ivește femeia de marți, nespus de frumoasă (toate femeile sînt la fel și-i provoacă, metafizic, frică lui Don Juan). În Damasc Începe o furtună de nisip. Uguiesc curcanii, țipă păunii, sirianca are un copil, valetul se duce undeva cu o femeie cu cicatrici de la coșuri, vărsat sau lepră. În drum spre enclava din Ceüta, DJ cască. Femeia de aici e gravidă. Nu se Înțelege de ce, vine și fosta regină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
arămiu, și părea oarecum tristă, pentru că murise demult. Bunica următoare a fost cea mai neplauzibilă femeie pe care-am cunoscut-o. Uluitor de generoasă, iubea pe toată lumea, chiar și pe mine. Poate din pricina pianului de familie, poate din pricina iubirii a țipat și și-a sfîșiat bluza de spital două nopți la rînd, la 76 de ani, tot la Vitan BÎrzești, a ajuns acolo odată cu gîndacul vișiniu migrator, cu un an Înaintea bunicului. Se pare că au omorît-o colegele de salon, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
În spatele lăzii de la pat, și trăgea de acolo. Se aruncă la podea, lovi cu piciorul, rată. Individul trase un glonț... cît pe ce. Meeks scoase cuțitul, sări și Începu să Împungă cu lama la Întîmplare: În ceafă, În față... tipul țipa și trăgea, gloanțele ricoșau puternic... Meeks Îi tăie beregata, se tîrÎ spre ușă, o Închise cu vîrful pantofului, Își luă pistoalele și respiră pur și simplu. Incendiul se răspîndea: cadavre care se prăjeau, brazi cuprinși de flăcări. Ușa din față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de verandă dintr-o parte, cu pistolul În mînă. Toate ferestrele casei erau complet acoperite cu draperii. Bud prinse o reclamă la radio: Chevrolet Felix Motanul. Dick deschise ușa, lovind-o cu piciorul. Urlete. Un bărbat și o femeie - mexicani - țipară. Stens ținti la nivelul capului. Bud Îl opri. Bud Înaintă pe coridor, urmat de Stens, care sufla greu și se lovea de mobile. Bucătăria. Mexicanii opriți la fereastră. Se Întoarseră, cu mîinile ridicate: un șmecheraș mexican și o fată drăguță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
mă suni, bine? Kathy smulse un Panda de pe pat. — Duke era dezordonat și nepriceput, dar nu-mi păsa. Avea un zîmbet drăguț și o cicatrice simpatică pe piept și nu urla niciodată la mine. Tăticu’ și cu unchiu’ Arthur mereu țipau la mine, dar Duke n-a țipat niciodată. Nu-i așa că era drăguț? Bud o strînse ușor de mînă și plecă. Abia ieșit În stradă, o auzi suspinînd. *** Înapoi la mașină. GÎnduri intense pe tema Cathcart. „Noua afacere“ a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de pe pat. — Duke era dezordonat și nepriceput, dar nu-mi păsa. Avea un zîmbet drăguț și o cicatrice simpatică pe piept și nu urla niciodată la mine. Tăticu’ și cu unchiu’ Arthur mereu țipau la mine, dar Duke n-a țipat niciodată. Nu-i așa că era drăguț? Bud o strînse ușor de mînă și plecă. Abia ieșit În stradă, o auzi suspinînd. *** Înapoi la mașină. GÎnduri intense pe tema Cathcart. „Noua afacere“ a lui Duke și intrigile dintre proxeneți intrau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Bud se apropie și se uită Înăuntru. Cindy și un grăsan cu ciorapi În carouri, În patul gata-gata să se prăvălească. Pantalonii grăsanului agățați de clanța ușii. Bud șterpeli din ei un portmoneu, Îl goli și apoi fluieră tare. Cindy țipă, dar grăsanul continuă să pompeze. Bud: — NENOROCITULE, CE FACI CU MUIEREA MEA?!!! Lucrurile se precipitară. Grăsanul ieși În goană, ținîndu-se de socoteală. Cindy plonjă sub așternuturi. Bud văzu o poșetă, o goli și Înhăță banii. Cindy nu se putu abține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
grăsanul continuă să pompeze. Bud: — NENOROCITULE, CE FACI CU MUIEREA MEA?!!! Lucrurile se precipitară. Grăsanul ieși În goană, ținîndu-se de socoteală. Cindy plonjă sub așternuturi. Bud văzu o poșetă, o goli și Înhăță banii. Cindy nu se putu abține și țipă din nou. Bud se apropie de pat. — Dușmanii lui Duke. Dă-i pe goarnă și nu te arestez. Cindy Își iți capul afară. — N-nu știu nimic... Nu știi nimic pe dracu’! Hai să o luăm altfel. Cineva a intrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Acum, vezi pantoful de pe podea? — Da. — Ei bine, din studiu reiese că Lefferts se căznea să ajungă la Cathcart, aflat la masa Învecinată, deși stăteau În locuri diferite. Era prostită de panică, fiindcă, evident, nu-l cunoștea. A Început să țipe și unul dintre bandiți i-a Îndesat În gură un pachet cu șervețele luat din containerul de colo. La autopsie doctorul Layman i-a găsit În gît un ghemotoc mare de hîrtie și crede că s-ar putea să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
din cărămizi de zgură compactă. O femeie cu Înfățișare de bunicuță uda gazonul. Jack parcă mașina și uni la loc paginile rupte din Whisper. Bătrîna Îl văzu și se sperie, apoi o zbughi spre ușă. O ajunse din urmă. Ea țipă: — Lăsați-o pe Susie să se odihnească În pace! Jack Îi puse În față numărul din Whisper. — Un polițist din L.A. a vorbit cu dumneavoastră, corect? Tip solid, la vreo patruzeci de ani...? I-ați spus că fiica dumneavoastră avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
se joacă de ascunde cîrnatul cu ele. Ca tine și ca mine. — Unde este? — Omule, io nu mi-s turnător. Dos de palmă cu pistolul În mînă. Perkins chelălăi și scuipă cîțiva dinți. Televizorul se trezi brusc la viață: copii țipînd că vor fulgi de porumb Kellogg’s. Bud Închise aparatul. Dublu Îi șuieră: — Cercetează speluncile de opiu din Chinatown și lasă-mă, te rog, dracului În pace! Kathy Îi spunea „OMOARĂ-L“! Bud se gîndi la mama lui pentru prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
nu știi de unde vine și te umple de nervi. Dar așa începeau întotdeauna, până în clipa în care mai multe cuțite o sfâșiau pur și simplu, transpira de durere, gemea ușor, mușcându-și buza de jos și stăpânindu-se să nu țipe. S-a învârtit un timp fără rost, neștiind ce să facă și nevrând să facă nimic. Prea devreme pentru culcare. Și n-are chef de citit! Poate niște muzică? Radioul matusalemic transmitea un concert. Cam bănuia ce este, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
era mult prea îmbrobodit, a încercat o singură dată și s-a ales doar cu niște vorbe scârboase despre cât de nu știu cum e cealaltă în nu știu care clipe. Ca și cum mai era nevoie să-i spună, din moment ce o auzea noaptea gâfâind și țipând de plăcere, încât îi era ei de-a dreptul rușine de ce vor gândi și crede copiii. Sunt mari și știu ce înseamnă toate astea, totuși nu-i prea nimerit să audă chiar din camera tatălui lor gemetele și vorbele care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
în pas iute spre piață, cu coșuri cu legume proaspete pe umeri, s-a dus în apropierea mării adulmecând boarea sărată și ascultând valurile sparte în dig. Pe plaja pustie, câțiva îngrijitori greblau nisipul umed, speriind pescărușii care se ridicau țipând, în fâlfâit leneș, pluteau un timp și se reașezau, îngrămădiți unii într-alții, ca o turmă îmblânzită. Până în 2 Mai a mers pe jos, erau câteva sute de metri, peste podul glisant, în urma unei căruțe cu coșuri mari de nuiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
fier înroșit a fost, i-a cuprins pânteceele, stomacul, a urcat spre piept, în lungul esofagului, ca un tăvălug gata s-o zdrobească, abia reușea să respire, era ca o gheară nevăzută ce scormonea sub pielea ei, îi venea să țipe de durere, dar n-avea glas, s-a străduit să țipe și atunci durerea a pierit și era ca și cum ar fi căzut de foarte sus, epuizată, leșinată aproape, transpirând și tremurând, fără glas; iar o clipă mai târziu - poate o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
spre piept, în lungul esofagului, ca un tăvălug gata s-o zdrobească, abia reușea să respire, era ca o gheară nevăzută ce scormonea sub pielea ei, îi venea să țipe de durere, dar n-avea glas, s-a străduit să țipe și atunci durerea a pierit și era ca și cum ar fi căzut de foarte sus, epuizată, leșinată aproape, transpirând și tremurând, fără glas; iar o clipă mai târziu - poate o fi fost după multă vreme, dar ei i se părea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
și tremurând, fără glas; iar o clipă mai târziu - poate o fi fost după multă vreme, dar ei i se părea că se întâmplă exact în clipa următoare - gheara invizibilă a scormonit din nou și iarăși nu avea glas să țipe din cauza durerilor prea mari, care îi puneau un nod în gât, semăna cu cel ce o împiedica în timpul zilei să înghită, chiar și supele; a simțit că se sufocă, a reușit să scoată un urlet, un șir de urlete de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
crenguțele firave ale tufei înghețate trosneau ca niște oase rupte. Își strângea buza de jos între dinți, să-și stăpânească lacrimile pe care le simțea apropiindu-se, asta mi-ar mai trebui - se gândea -, să încep să bocesc și să țipe la mine, continuând să-și strângă buzele, cu mâinile vârâte în buzunare, cu privirea mijită, nemaivăzând nimic din jur, nici cum el își îndreaptă spatele, tăcut, încruntat, refuzând să gândească. Deși știa că îi va fi imposibil și atunci privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]