9,186 matches
-
din New York care au fost realizate vreodată. (Stallman și Hagemann, New York City Sketches 91). Reportajul despre oamenii străzii în plin viscol în New York City apare prima oară în Arena în 1894 și este republicat în Philistine în 1897, ceea ce arată actualitatea continuă din acei ani. Chiar dacă rămâne neclar sursa acestui comentariu anonim din Commercial Advertiser nu este deloc surprinzător ce a apărut tocmai în gazeta lui Steffens. Așa cum observă Connery, Steffens, împreună cu Hapgood și alți reporteri ai ziarului, "au intuit potențialul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
neclare dintre ceea ce considerăm în mod convențional ficțiune și nonficțiune, iar în acest sens Defoe este cu adevărat un pionier. După cum notează Dobrée despre Defoe, în ceea ce seamănă cu testul Litmus al jurnalistului literar, "imaginația sa era creativă în mediul actualității... [Defoe a scris] mereu ca un jurnalist care scrie reportaje, dar interesul său față de fapte era arzător, iar imaginația sa era ca o lupă care scotea în evidență obscurul" (34). Pentru era sa, el a fost cu adevărat un jurnalist
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Hemingway pentru că, în mod ironic, și-a dezvăluit atitudinea ambivalentă față de jurnalism în/prin jurnalismul său literar. Dar mai întâi ar trebui precizat faptul că, spre deosebire de portretul social ce abordează teme variate - greu de împărțit pe subiecte - alte genuri de actualitate, delimitate mai clar, cum ar fi narațiunile din domeniul sportului sau al criminalității aveau succes în continuare. Într-un fel, acestea au contribuit la continuitatea genului, deși se aflau, în opinia lui Kerrane și a lui Yagoda, "de cealaltă parte
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
singur, fie cu fratele său Alceu Urechia, sau cu alte mari nume ale culturii noastre, a parcurs de nenumărate ori potecile acestuia. Ca și În perioada În care gândurile sale au luat lumina tiparului și acum ele sunt de mare actualitate și pline de Învățăminte. - Iosif Sangeorzan (un nume de care se leaga Peștera Ialomiței, Casa Omului din Bucegi și numeroase alte realizări ale societăților de turism). Astfel, În 1898 Iosif Sângeorzan, Împreună cu Popovici V. Hateg, publică În “Buletinul inginerilor și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de la cele simple pînă la cele mai complexe. În acest context, problema „amenajării și pregătirii teritoriului pentru primirea turiștilor” nu numai prin amplasarea unor elemente de bază materială sau culturală (muzee, case de cultură, etc.) prezintă o mare importanță și actualitate. Exigențele actuale, dar și cele ce se prefigurează În viitor, solicită un turism „informatizat și culturalizat”, care să aibă la bază o concepție și un scop clar, de a satisface cerințele turiștilor. Acesta nu este o opinie personală a noastră
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
înscrierea unui element fundamental al structurii românești personajul în problematică reprezentării. Reprezentarea Parizienei tinde spre o osmoza între ideologie și poezie, oscilând între un real permeabil la istorie, care este ideologizat, si un real implicit și ireductibil, care este poetizat. Actualitatea temei rezidă în analiza specificului subiectului uman generat de un timp și un spațiu. Problemă identității femeii pariziene ține de gramatică "modernității" occidentale, marcată de definirea identităților naționale și genuriale. Femeia pariziana reproduce un cod al epocii privitor la modernitate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
despre parizieni și pariziene 1. Paradoxul legat de femeia pariziana constă în faptul că, fiind printre cele mai "portretizate" figuri ale modernității, omniprezentă în literatura timpului, ea nu a devenit subiect de cercetare nici în Franța, nici în altă parte. Actualitatea și necesitatea studiului este determinată, astfel, de absență în literatura critică a cercetărilor privind identificarea femeii pariziene ca subiect istoric, social, identitar, estetic și a studiilor speciale, care ar elucida la nivel teoretic specificul Parizienei ca personaj literar. Am putea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
teritoriu incert, care se descifrează cu greu în spatele aparentelor înșelătoare și a imaginii reducționiste stereotipate pe care o înregistrează mentalul colectiv. Puținele lucrări dedicate integral Parizienei reprezintă genul fiziologiilor din secolul al XIX-lea2. Scopul și obiectivele lucrării sunt determinate de actualitatea și oportunitatea temei și constau în investigarea și teoretizarea fenomenului femeii pariziene în proza franceză din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Sfidând ambiguitatea personajului Parizienei, am dorit să ordonam un material haotic și rebel, să
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
dat-o termenului modernitate, Baudelaire a creat o contradicție care duce și astăzi la definirea modernității că o aporie [v. Meschonnic, p.71]. Această ambiguitate a conceptului baudelairian se poate comenta că "un raport de forțe care constituie modernitatea: o actualitate ce căuta să se exprime în prezentul sau (evanescentul) și, în același timp, o tendință care o face să se autodepășească sau să se epuizeze (eternul)" [Nouss, p.45]. Acest raport generează o stare de tensiune și de criză, percepută
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
mirent à la mode, au premier rang, et leș femmes leș plus titrées de France se firent présenter chez elle" [Maupassant, Notre coeur, p.185]. De aceea, ea este imitata cu disperare și invidie. Revistele specializate în difuzare largă a actualității mondene fac că Pariziana și cititoarea să intre într-un raport de confidenta, care nu se bazează deseori decât pe aproximări sau pe falsuri mituri în sensul comun al termenului. Pariziana este un personaj-reper, care funcționează asemeni unui simbol însărcinat
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
să râdă fără a reflecta prea mult (de aici proliferarea vodevilului, operetei, bufonadei ș.a.)173. Critică actuala îi reproșează teatrului acestui timp varietatea mică a subiectelor, lipsa de nuanțe și demonstrația moralizanta, dar apreciază că temele gravitează în jurul problemelor de actualitate 174. Sursă unei noi teatralități este în mare parte căutată în literatura: teatrul burghez se inspiră din românul foileton sau monden, opțiunile teatrului naturalist urmează opțiunile românului naturalist, iar teatrul parnasian și simbolist caută surse noi în poezie. Meritul dramaturgilor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
fanteziei, indeterminarea, spontaneitatea, triumful esteticii asupra eticii, accelerarea stilului de viață și al activității etc. Cu veleități de independență și de alegere liberă, voluntară și doritoare de dominație, femeia pariziana o prefigurează pe urmașa să de astăzi. Vom constata în actualitatea imediată a contemporaneității că iarăși sunt în vogă calitățile feminine franceze: - feminitatea, seducția și ambiguitatea; - independență, curajul și energia; - creativitatea, improvizația și originalitatea; - primatul esteticului asupra eticului etc. Constatăm prin această un impact al lucrării prin faptul, că investigația ne
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de enunțare, de afirmare a sensibilității" [p.44]. Michel Foucault enunța și el o idee asemănătoare "mă întreb dacă modernitatea nu poate fi privită mai curând că o atitudine decât că o perioadă a istoriei; (...) un mod de relatie cu actualitatea; o alegere voluntară (...); în sfârșit, un mod de a gândi și de a simți, un mod de a acționa și de a te comportă" [p. 67]. 13 O înțelegere similară găsim la J.Habermas: "De acum înainte este considerat modern
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în sfârșit, un mod de a gândi și de a simți, un mod de a acționa și de a te comportă" [p. 67]. 13 O înțelegere similară găsim la J.Habermas: "De acum înainte este considerat modern ceea ce permite unei actualități care se reînnoiește spontan să exprime spiritul timpului sub forma obiectivă" [p.952]. 14 "Modernitatea a marcat o ruptură în dinamică mentalului european, fiind caracterizată de o mutație calitativa, care produce, prin mecanismul secularizării și prin accelerarea fără precedent a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
conceptele de unitate și de "națiune", de la o cultură creștină comună, de la acceptarea, chiar dacă dificilă și contradictorie, a progresului. Și în Apus și în Răsărit se pot vedea relațiile dintre împărați și conducătorii Bisericii patriarhii și respectiv papa. "De fapt, actualitatea demersului autorului rezidă tocmai în sublinierea unor rădăcini ale ideii europene care merg mult dincolo de ultimele decenii, în care a început construcția propriu-zisă a Uniunii Europene. Arătând că Europa a existat, ca unitate de civilizație, chiar dacă în forme foarte diferite
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
2000; 40:69-73. 40. Chi Jung Wu, Hsin-Chsun Lee, Ting-Tsung Chang: Aeromonas spontaneous bacteriae Peritonitis: A Highly fatal infections diseases in patients with advanced liver cirrhosis. Formos Med Assoc,2009;108(4):293-299. 41. Chiotan M, Arama S: Patogenia sepsis-ului. Actualități în boli infecțioase. București, 2000;105-122. 42. Chiotan M, Matusz P, Florescu I: Chirurgia supurațiilor mâinii. Ed. Mirton, Timișoara,1995. 43. Chiotan N, Setlacec D: Patogenia infecțiilor chirurgicale. În: Probleme actuale ale infecțiilor chirurgicale, Ed. Național, 2000; 354-401. 44. Chou
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
Iași, 2005; pp.93-108. 203. Pleșa Alina: Peritonitele acute difuze. În: Patologia peritoneului, Ed. Junimea Iași, 2005; 34-36. 204. Popescu C, Popescu G: Concepții actuale în definirea infecțiilor sistemice. U. Med., 1996;19:333-337. 205. Popescu C, Popescu G: Sepsis- actualități și controverse. București, Ed.Agerpress Typo, 2002; 5-10. 206. Popescu I, Vasilescu C: Peritonitele. Ed.Celsius București 1998, 32-42. 207. Powell LL, Wilson SE: The role of beta-lactam antimicrobials as single agents in treatment of intra-abdominal infection. Surg Infect
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
farmacocinetică diferită (13). Farmacodinamica insulinelor Este o mândrie să menționăm că prima descriere a farmacodinamicii insulinei a fost făcută de Paulescu în lucrarea sa din anul 1921 („Archives Int. Physiologie”, 31 august), descriere care rămâne și azi de o perfectă actualitate: „Efectele extractului pancreatic asupra glicemiei și glicozuriei variază cu intervalul scurs după injectare, începând imediat după administrare, atingând maximum la 2 ore și durând circa 12 ore” (12, 14). Farmacocinetica insulinelor permite împărțirea diferitelor preparate în patru mari categorii: Insulina
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
09/ 11. Jurnal ad-hoc" pentru a semnala oarecum faptul că, după nine enleven lumea (post) modernă în care trăim și-a pierdut inocența, iar discursul tăios și implacabil al Real Politik-ului, depasionalizat, a căpătat din nou o consistentă și apăsătoare actualitate. Dar, odată cu lărgirea orizontului tematic și cu renunțarea voluntară la comentariul politic, felia de real surprinsă în această carte, cu mijloace mai mult mai sau mai puțin literare, cu accente stilistice mai fruste câteodată, dar autentice, netrucate, nu va da
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
se poate de reale. Vezicant de autentice și contemporane! Iar pentru că, din fericire, "epoca Băsescu" tocmai s-a încheiat cred că felia de timp surprinsă aici este suficient de reprezentativă ca să merite un jurnal. Cum erau, pe vremuri, jurnalele de actualități proiectate înaintea începerii filmelor! Iar dacă, la capătul drumului, veți spune și Dumneavoastră că "acesta nu este un jurnal", mă voi simți mai aproape de Magritte în efortul de a descifra ce se ascunde sub aparența realului în lumea suprarealistă în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
nu este. E un exemplu de profesionalism și de patriotism responsabil care lipsește multora dintre cei care se exprimă în spațiul public în zilele noastre și pentru care lecția eminesciană trebuie încă asimilată. Jurnalismul moral. O altă lecție de cumplită actualitate este cea a păstrării demnității, a bunei cuviințe și a moralității atunci când exerciți fascinanta și periculoasa meserie de ziarist. Fostul prim redactor al oficiosului conservator Timpul a arătat, cu 130 de ani în urmă, că poți fi integru, necruțător și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Iași (vezi "Afacerea Conta- Panu"). Oricât de controversate ar putea părea astăzi temele politice ale gazetarului Eminescu, integritatea sa morală și profesionalismul vor rămâne repere ale meseriei în spațiul nostru, iar lecția onestității și expresivității stilului său își va păstra actualitatea. Și exemplele ar mai putea continua. Model complex și fascinant, "omul deplin al culturii românești", va rămâne viu și disputat și în următorii 120 de ani, când, sper, festivismul stupid și lacrimogen care îl înconjoară astăzi, împuținându-l și banalizându-l
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
puterile europene. S-ar cuveni, deci, să urmeze o constituție adevărată, împăcarea cu ieșenii care l-au contestat și pentru care aduce cel mai important arhitect din Europa să le restaureze Biserica Trei Ierarhi (proiect și azi de o dureroasă actualitate!), apropierea de adevărații cărturari și artiști (astfel încât să-i dea ceea ce merită, adică un șut în posterior!, impostorului obraznic care oferea, ultima dată, la BCU, "tratatele" sale de economie), și, bineînțeles, să țină în echilibru (și la respect!) venala clasă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Pantheonul artistic și științific al lumii. E o constantă declarație de iubire cu solide rădăcini istorice (eu însumi scriu aceste rânduri în biroul meu din Casa Gane, primul sediu al Consulatului Francez la Iasi, în 1850) și cu o consistentă actualitate, dar, din nefericire, cu un viitor incert, dată fiind invazia nivelatoare a postmodernismului kitsch american și dominația plebee a distracției web și a consumismului decerebrant, aflate, toate, în perfectă contradicție cu esența rafinată, aristocratică, a gustului francez autentic. Nu voi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Demetru Demetrescu - Buzău, un memorabil autor de microromane dadaiste și avangardiste (vezi „Pâlnia și Stamate”) MODERNISMUL Modernismul nu trebuie socotit a fi un curent literar, ci mai curând o mișcare literară, dacă sunt privite acțiunile din unghiul de vedere al actualității. Modern Înseamnă actual, iar modernismul poate fi privit din perspectiva exagărării unei atitudini actualizante. Mișcarea propriu zisă cuprinde creații literare În care Își face prezența expresia artistică a unui spirit cu idei și concepții socotite a fi noi. De cele mai multe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]