41,263 matches
-
experiențe și de gândire produse de „datele naturale” ale tranziției de la o generație la alta, ceea ce nu reprezintă decât unul dintre determinanții conduitei, structura socială neputând fi ignorată În nici o analiză asupra problemei generațiilor. Aceste potențialități pot fi sau nu actualizate Într-o participare la procesul istoric, la fel cum și poziția de clasă poate da sau nu naștere conștiinței de clasă. În consecință, spune Mannheim, nu se poate vorbi despre o „generație efectivă” decât În măsura În care se creează o legătură Între
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
modernității târzii se autoerodează prin generarea acelor norme de viață care sunt opuse sau în contradicție cu regulile necesare funcționării pieței economice. Premisele unei astfel de abordări au fost de fapt formulate cu mult înainte ca D. Bell să le actualizeze. K. Marx a fost primul care, în secolul al XIX-lea, a lansat ideea că, în capitalism, contradicția dintre forțele de producție, care devin tot mai socializate, și relațiile de producție, bazate pe proprietate privată și inegalitate socio-economică, generează lupta
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
își construiesc propria viață, și prin aceasta generează reguli, organizații sau comunități ale lor. Odată cu identificarea noilor instituții, este inevitabilă și referirea la cele ce corespund unor experiențe și practici sociale a căror relevanță se distanțează de așteptările noi și actualizează un trecut instituțional. Asupra acestei abordări, se cuvine să mai insistăm. Se consideră adesea că sociologii s-ar referi la așa-numitele „fenomene sociale totale” sau la „totalitățile” în care actorul individual ar fi atât de integrat, încât și-ar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
apără, dar și sancționează „dosarele” individuale ce cuprind adevărurile implicărilor și cooperărilor mai vechi (de exemplu, cu Securitatea sau cu Partidul Comunist) și fixează limitele imaginației reconstitutive. Biografia trecută este mereu refăcută pentru a servi interesele prezentului, identitatea biografică este actualizată pentru a servi interesele și solicitările identității imediate confruntate cu exigențele valorice ale prezentului. Autobiografia a devenit un fenomen de masă, tot așa cum dizidența anticomunistă sau măcar nonconformismul au devenit opusul (adesea doar imaginat) al supunerii reale de care mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Rezultatul a fost unul dramatic: populația activă s-a diminuat și cea dependentă a crescut, astfel că am ajuns să riscăm a deveni o țară cu o mare rată a dependenței. Cum pensiile n-au fost decât cu totul marginal actualizate cu ritmul inflației și al costurilor produselor de bază, pensionarii, atunci când au avut șansa, au devenit dependenți de copii. Efectul acestei dependențe se relevă și în alt plan: tot mai multe familii mai tinere investesc sume mari în educația copiilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Mihăilescu și Gabriela Neagu. Textul de față explorează datele culese în toate cele patru ieșiri în teren, cele din septembrie și noiembrie 2005 fiind asigurate de autorul acestui capitol. Dumitru Sandu (1999), Spațiul social al tranziției, Polirom, Iași. O versiune actualizată a indicelul de dezvoltare propus pentru fiecare sat în parte este disponibilă în rubrica „Date” a HYPERLINK "http://www.sociologieromaneasca.ro" www.sociologieromaneasca.ro. Practic, întreaga industrie din Săveni a falimentat, în prezent orașul fiind prezentat pe site-ul consiliului
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
știm să sperăm la mai bine. Nu întâlnim în sumarul Predaniei un index al reveriilor romantice și nici turbulente excese utopice. Trecutul la care se referă Racoveanu & co. nu este reconstruit poetic, ci păstrează toate accidentele istoriei. Fără să fie actualizat printr-o practică chenotică a memoriei, acest trecut al Bisericii este amenințat de o tristă marginalitate. Critica eclezială nu este deci degradată la statutul unei deconstrucții nihiliste. Nu sensul Bisericii este pus în cauză, ci problemele girării unui corp ecleziastic
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
acestei apartenențe este rescrisă mereu, nu vom reuși niciodată să ne înțelegem pe noi înșine mai bine. Putem aspira doar la o altă înțelegere. Comprehensiunea nu are un punct terminus ad quem bine definit. Pentru Gadamer, orice încercare de comprehensiune actualizează dialectica întrebării și a răspunsului. Reflexivitatea acestei dialectici face din interpret un subiect interogator, dar și un obiect al interpelării. Limba pe care o vorbim ne predă deja un anumit mandat al tradiției. Acest proces al delegării conștiinței istorice este
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
divinitatea, Abgott vs. Gott) dorul de a fi Fecioară (s. 23) sau chiar „lăuză a Domnului” (s. 151). Acest limbaj șocant, frecvent întâlnit și la misticii răsăriteni (Origen, Grigorie de Nyssa, Simeon Noul Teolog), primește un contur pronunțat atunci când subiectul actualizează condiția Fecioarei printr-o „mirabilă înrudire” (s. 157, Wunderliche verwandnuß). Copil al Tatălui (s. 162), dar și păstor al pășunii care însuși „Domnul S-a făcut”, făptura creștinului ajunge biserică, „preot și jertfă” la un loc, amintind aici de celebrele
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mod special, contra Julianum imperatorem - surprind geniul ortodoxiei patristice. În ambele ipostaze descoperi aceeași robustă încredere de sine a unor bărbați apostolici, capabili nu doar să divagheze pe marginea marilor teme (virtutea, iubirea, cunoașterea, moartea și viața), ci și să actualizeze principiile metafizice tari ale creștinismului în situații neprevăzute. Discursul apologetic are nevoie mereu de slujirea unei rațiuni practice. Nici un balet verbal, nici un marș cazon, nici o acrobatică auto-referențială, nici un gregar „salt înainte”, reflecția teologică în linia tradiției a preferat genurile intermediare
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și are sub tipar ediția lui Bolliac și Caragiale. Dar munca de reconsiderare nu se limitează aici și revistele și ziarele noastre au datoria de a lărgi câmpul cercetării, de a deschide drum În probleme pe care realitatea noastră le actualizează mereu. Lipsa de sistematizare, lipsa unei repartizări a studiului pe marile etape istorice În așa fel Încât să Îmbrățișeze creația noastră de-a lungul Întregii literaturi și să-i demonstreze caracterul militant, s-a vădit și În lăsarea unor zone
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
materiale studenților. Unii Maeștri, printre care mă număr și eu, Încă preferă să predea Reiki În felul acesta, deși mulți dintre noi furnizează acum o serie de note de curs și chiar un manual accesibil și oferă mai multe informații actualizate despre dr. Usui și felul În care acesta a descoperit Reiki. Iată un exemplu al modului În care un curs În Reiki 1 este, de obicei, organizat În Occident. Este inclusă și o sesiune introductivă pe care o oferă numeroși
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
acesta spre binele absolut. Restricții medicale și boli care trebuie raportate Există un număr surprinzător de mare de reguli și prevederi legale privitoare la ceea ce aveți voie sau nu să faceți În calitate de Practicant Reiki și este fundamental să dețineți informații actualizate În legătură cu toate cerințele juridice din țara În care doriți să practicați. Necunoașterea legii nu este o scuză. Asociația dumneavoastră profesională ar trebui să vă poată ajuta În acest sens, Însă, ca să dăm niște exemple, cele care urmează sînt doar cîteva
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
și Rollnick (1995). Conceptul de interviu motivațional s-a dezvoltat în cadrul tratamentului alcoolicilor și a fost descris pentru prima dată de Miller, într-un articol publicat în Revista de Psihoterapie Cognitivă și Comportamentală. Aceste concepte și abordări fundamentale au fost actualizate mai târziu de Miller și Rollnick (1991), într-o descriere detaliată a procedurilor clinice. Definiția considerată cea mai completă de către aceștia este următoarea: Interviul motivațional este o directivă, un stil de consiliere centrată pe client pentru alegerea schimbării comportamentului, prin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
corespondența lui Al. Papiu Ilarian realizată de Iosif Pervain și Ioan Chindriș, ediție căreia reputatul lingvist Liviu Onu (1995) Îi reproșa faptul că nu ne oferă posibilitatea să cunoaștem direct și să putem deci studia ortografia emitenților scrisorilor. Editorii au actualizat ortografia, fără să ne ofere o analiză detaliată a ei În nota asupra ediției sau Într-un studiu introductiv (p. 329). În 1959, F. Asan, Gh. Bulgăr și C. Căplescu au publicat un Proiect de transcriere a textelor cu caractere
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ce par a fi”. Nu același lucru s-a Întâmplat cu un manual de literatură pentru clasa a VIII-a, În care era reprodusă poezia lui Nichita Stănescu Noi, În care aveam rima „pământ/ Sub noi străbunii sînt”. Voind să actualizeze ortografia, autorii manualului au săvârșit un sacrilegiu față de memoria lui Nichita Stănescu, transcriind pământ/sunt. Ilustrez aplicarea normelor de mai sus (sau cel puțin a unora dintre ele) cu următorul text din Timotei Cipariu: Prefatiune Aceste studia asupr’a limbei
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
profesională - Consiliului de administrație ar trebui să i se furnizeze, periodic, informații într-o formă și o calitate adecvată, pentru a îmbunătăți luarea deciziilor. Toți directorii ar trebui să primească oferte de numire în Consiliul de administrație pentru a-și actualiza și reîmprospăta, în mod regulat, cunoștințele și capacitățile profesionale. A.6. Evaluarea performanței - Consiliul de administrație ar trebui să inițieze o evaluare anuală, formală și riguroasă, a performanțelor proprii, precum și pe cele ale comitetelor și directorilor. A.7. Realegerea - toți
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
operațional și din prima linie ar trebui să înțeleagă cadrul de guvernanță corporativă și să încerce să îndeplinească cerințele acestora definite pentru performanță, conformitate și responsabilitate. Sistemele de control intern ar trebui să existe în întreaga organizație și să fie actualizate pentru a fi astfel luate în considerare toate riscurile materiale care au fost evaluate și ar trebui să fie verificate și administrate de către cei ce întreprind operațiunile asociate acestor riscuri. Raportul de audit intern anual publicat ar trebui să comenteze
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
pregătite cu acuratețe; -asigurarea că bunurile organizației sunt protejate împotriva utilizării greșite sau neautorizate; -cadrul de control intern este inclus în mod adecvat în întreaga organizație, că este înțeles și implementat de către management; -cadrul de control intern este verificat și actualizat periodic pentru a se asigura operativitatea sa continuă; -cadrul de control este inclus în sarcinile unei funcții de audit intern eficace care poate certifica controalele respective; În cadrul organizației există o înțelegere clară a profilurilor riscurilor, din perspectivă strategică, operațională și
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
deci și riscurile se schimbă și, în consecință, controlul intern este condamnat la o permanentă adaptare la noile condiții. Modul de gestionare a schimbării este o preocupare constantă și a auditului intern, care evaluează fiabilitatea sistemelor de control intern și actualizează în permanență geografia riscurilor entității, care poate fi un punct de plecare al oricărei analize ulterioare. Evaluarea riscurilor presupune să știm unde se găsesc riscurile în organizație. Dacă nu știm ce este riscant în entitatea noastră nu vom putea evalua
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
care impun actualizarea permanentă a acestora. Realizarea acestor aspecte va depinde în mare măsură de cultura organizației și de modul de funcționare a acesteia. În practică, organizarea sistemului de comunicare se materializează prin eventuale ședințe de analiză în urma cărora se actualizează procedurile. Procedura este succesiunea pașilor care trebuie urmați pentru realizarea unei activități, iar procesul este modul concret în care se desfășoară lucrurile. Spre exemplu: Dacă constatați lipsă în gestiune, procedați astfel ..., iar dacă este plus în gestiune procedați în alt
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
aibă în vedere lucrurile majore, nu ora venirii, data predării raportului sau volumul cheltuielilor. În consecință, un control intern bun trebuie să privească la lumea înconjurătoare, să aibă semnale de jos și din afară, să-și cunoască obiectivele care trebuie actualizate periodic și apoi să se organizeze pentru a stăpâni riscurile. Riscurile majore sunt monitorizate de managerul general, dar cad și în responsabilitatea grupului care trebuie să le gestioneze prin delegare formală, ceea ce presupune specificarea activităților care revin managementului de linie
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
revin managementului de linie și mijloacele prin care acesta înțelege/crede că și le va îndeplini; (5) Monitorizarea În practică s-a dovedit că managerii de la toate nivelurile, mai ales cei care nu au proceduri formalizate sau acestea nu sunt actualizate, fac de regulă control intern fără să realizeze acest lucru. Astfel, fiecare responsabil, oriunde s-ar afla, se organizează pentru a-și conduce activitatea prin: definirea sarcinilor fiecăruia, stabilirea instrumentelor și tehnicilor de lucru, pregătirea profesională, dotarea cu echipamente și
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
definirea sarcinilor fiecăruia, stabilirea instrumentelor și tehnicilor de lucru, pregătirea profesională, dotarea cu echipamente și sisteme electronice, supervizarea activității personalului ș.a. În acest fel, responsabilul realizează un sistem de control intern pentru funcția pe care o administrează, pe care îl actualizează sistematic în funcție de evoluția riscurilor specifice și generale. Recomandările IIA, după 2002, privind practica recunoscută în domeniu, subliniază în mod expres faptul că „implementarea controlului intern este problema managementului”. Managerii care ar intenționa să-și subcontracteze propriul control intern unor terți
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
sistem de gestiune a bazelor de date, care să permită exploatarea rațională a datelor conținute. Obiectivul esențial al unui sistem de gestiune a bazelor de date este deci furnizarea unui mediu eficient, adaptat utilizatorilor care doresc să consulte sau să actualizeze informațiile conținute în baza de date. Sistemul de gestiune a bazelor de date reprezintă un ansamblu coordonat de programe care permite descrierea, memorarea, manipularea, interogarea și tratarea datelor conținute într-o bază de date. El trebuie, de asemenea, să asigure
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]