6,860 matches
-
în stil barthian, utilizând elementele poetice din epoca 1800-1850". Volumul e, cred, cel mai frumos omagiu adus poeziei românești in statu nascendi, unul mustind de dragoste și încîntare pentru cuvînt, pentru efortul și reușitele întemeietorilor. Un omagiu demn de toată admirația. ["Convorbiri literare", mai 2013] Un occidental la gurile Dunării Svetlana Paleologu Matta, cunoscută mai ales pentru studiul Eminescu și abisul ontologic (ediția a III-a, adăugită, Timișoara, 2007, Editura Augusta) este născută la București, pe 22 august 1928, de naționalitate
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
În război ele creau probleme; printre altele, soldații te omorau ca să ți le ia), Înțelesese că prezența lui Olvido avea avantaje profesionale: e drept că Închidea unele uși, dar deschidea altele cu talentul ei deosebit de a trezi instinctul de ocrotire, admirația și vanitatea bărbaților. Și profita de el. Ca la Jafji, În primul război din Golf, când un cochet colonel saudit nu numai că le dăduse voie să dea târcoale pe-acolo (sosiseră fără permis de la Dahran, ascunși Într-un vehicul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
vin și unde voi curge mai departe, / Să înțeleg partidul scriind a vieții carte, / Mereu pe soclul clipei în cartea lui să fiu”. Când nu e direct „militantă”, producția versificată a lui V.-P. exprimă bombastic elanuri sufletești nutrite de admirația pentru puterile infinite ale omului și de credința că acesta va cuceri întregul univers, ca în Steaua lui Horn sau în Vis cosmic (1968). Certitudinile de această natură sunt comunicate uneori și în versuri libere, nerimate. Accente realmente lirice apar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
o prăjitură cu ciocolată!). Fiecare din aceste motivații, mai mult sau mai puțin conștiente În mintea sinucigașului, Își găsește imediat apologeții. «Jupiter nu putea să vadă nimic mai frumos pe pământ decât sinuciderea lui Cato», scrie cuprins de-o frenetică admirație Seneca. Și totuși, această moarte voluntară, cea mai glorioasă din istoria Occidentului, s-a alterat de atâtea confuzii, de atâtea contradicții.33 Astăzi, sinuciderea nu mai iscă oroarea, spaima, revelația blasfemiei pe care o invoca Biserica. Demonetizată alături de celelalte boli
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
nici despre femei - mai ales că acestea din urmă au fost extrem de ordinare, adorând banalitatea unei vieți comune, insignifiante. În fapt, va scrie despre toate acestea. Va scrie cu o patimă din care nu lipsesc nici resentimentele și nici o secretă admirație pentru delicatețea feminină. Privită dinspre punctul ei final, biografia lui Drieu nu pare a conduce acolo unde, În Idele lui Marte 1945, va sfârși implacabil. Încă tânăr (deși Își percepe vârsta cu un fel de tragism teatral, plângându-se de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
nu Înțelege nimic din ceea ce iubesc eu: forța, orgoliul, credința, virtutea, ordinul și supunerea. De la Înălțimea unor asemenea concepte radicale, nici măcar propria lui sinucidere nu mai are cine știe ce importanță. Știe că nu e o persoană agreată, că nu poate stârni admirația contemporanilor, Însă nimic nu-l oprește din solitarul său marș spre moarte. Gustul Înfrângerii e ceva cu care s-a născut, iar epoca În care trăiește e una În care tragedia s-a substituit firescului. Nu are decât o singură
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
putut să fie Nietzsche. Drieu la Rochelle nu are nici dimensiunea intelectuală și nici norocul de a trăi, ca ilustrul său antemergător german, Într-o lume Încă tolerantă. El trăiește la o răspântie a istoriei În care opțiunile sunt primejdioase. Admirația pentru Hitler este, la el, oricând interșanjabilă cu admirația pentru Stalin. Pentru simplul motiv că totul e pierdut și că, În afara morții, nu mai are de sperat nimic: O, splendoare a singurătății și a morții mele. Singurătatea mea binecuvântată este
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
nici dimensiunea intelectuală și nici norocul de a trăi, ca ilustrul său antemergător german, Într-o lume Încă tolerantă. El trăiește la o răspântie a istoriei În care opțiunile sunt primejdioase. Admirația pentru Hitler este, la el, oricând interșanjabilă cu admirația pentru Stalin. Pentru simplul motiv că totul e pierdut și că, În afara morții, nu mai are de sperat nimic: O, splendoare a singurătății și a morții mele. Singurătatea mea binecuvântată este deja moartea pe care Încep s-o gust ca
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
o morală, cel puțin o Învățătură. Și, prin aceasta, o apologie 39, comentarii la istoria unui șir de Întâmplări. Psihanaliza vede În atitudinea biografului o repetare a poziției amatorului de artă față de artist și a acestuia față de tatăl său40. Adică admirația și dorința morții. Același lucru se Întâmplă și În jurnalul intim, doar că presiunea acestor contradicții e sporită de faptul că scriitorul e biograful propriei sale existențe. Resentimentele, frustrările, tensiunea care, În mod normal, s-ar rezolva Între două ființe
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
în eroare nu a fost întotdeauna considerată un act condamnabil. Așa cum consemnează Scheibe (1979:83): Prometeu a ajuns vestit nu numai pentru că a furat focul și l-a dăruit omenirii, ci și pentru talentul său în a fabula. Sentimentul de admirație pentru cei care reușeau să păcălească nu le era străin grecilor antici. Autorul anonim al cărții The Lying Intelligencer (Iscoada mincinoasă), alegînd drept introducere pentru lucrarea sa satirică motto-ul "Splendide mendax", prin care atrăgea atenția publicului londonez, a scris
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
plăpumioară, miel, alcool, vulpoi, atenționat; * înfiere, fereastră, suspiciune, bomboană, rescriere, treabă, arămie, creier, miime; * miere, mioare, aseară, lupoaică, aviație, întoarce, zău, știau, câine, aveau, descopereai; * Ionuț, vei, de-al nostru, argintie, al doilea, băieții, trebui, aceea, pâine; * nou, noutate, campioană, admirație, nouăsprezece, dai, noutate, uitare; * teamă, tăia, vii, creier, amândouă, mi-ai spus, foarte, alergie, uitat, viitor, Radiodifuziune; * oare, maladie, laudă, cuiva, îndreaptă, arămiu, eliberează, cafeaua, ai; * știi, amiciție, prietenoasă, mie, alergie, vioară, zmeoaică, perpetuu, stilou, imposibilului; * plictiseală, imaginație, covoare, două
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a lui Moni Ghelerter la Teatrul Național din București (în timpul directoratului lui Zaharia Stancu), este, între 1954 și 1968, redactor la „Gazeta literară” și din octombrie 1968, la „România literară”. Dincolo și dincoace de rampă (1982) reprezintă mărturia interesului și admirației autoarei pentru slujitorii scenei, actori și regizori: „Faptul că îi cunoșteam, că participam zi de zi, minut cu minut, la elaborarea spectacolului nu reducea elementul de surpriză, de încântare pe care-l încercam privindu-i, admirându-le talentul, nebănuitele nuanțe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286986_a_288315]
-
lll î.e.n. și găsim în eme-gi/sumeriană cuvîntul hi-ig cu sensul de oamenii falnici, strălucitori sau aprigi ca focul și soș cu sensul de a că-lări, a se cocoța, adică falnicii călăreți sau aprigii călăreți. Toate izvoarele vechi vorbesc cu admirație despre neamurile geților și sciților care erau neîntrecute în că-lărit și în mînuitul arcului așa cum o face și Iordanes în textul menționat mai sus. Știm că religia geților era monoteistă iar în Egipt a existat o reformă a faraonu-lui Amenofis
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
lingvistic și chiar exilul pur și simplu? întrebare dureroasă, insolubilă, pe care o simplă reflexie asupra scriiturii franco-române n-o poate rezolva. Mărturisirea lui Dumitru Țepeneag merită în tot cazul stima noastră pentru sinceritatea, onestitatea sa, atenție și deseori chiar admirație pentru autenticitatea și luciditatea sa intelectuală și literară. Amândouă sunt remarcabile. O analiză aprofundată a ideologiei literare (și nu numai) a autorului nostru poate fi găsită în studiul lui Sorin Alexandrescu: D'une mouvence textuelle bien tempărăe. Et de l
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
vină atunci populației un mesaj de speranță, de încredere, de schimbare? Că situația este, poate fi, va fi chiar într-o zi și reversibilă ? Tot ce s-a făcut în acest sens la noi și mă gândesc în special, cu admirație, la Paul Goma a fost efectul unor inițiative pur individuale, fără continuitate și fără o imposibilă de altfel reală organizare. Caracterul lor romantic-mesianic a fost manifest. Ele ne-au salvat onoarea, dar n au schimbat și situația din țară. Și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a face bine etc. Un candidat intelectual are stilul său de a se exprima, de a se comporta, de a concepe politica. El nu este și nu poate fi un politician mediocru, de duzină. Și dacă va rezista până la capăt, admirația noastră va fi cu atât mai mare. Un parlament în care ar figura nume ca Doina Cornea, Ana Blandiana, Nicolae Manolescu (ipotezele noastre strict personale) ar avea un alt prestigiu decât al unor demagogi grotești, al unui Dumitrașcu oarecare. Sperăm
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
doar efectul, nu cauza. Victima și nu călăul. Ceea ce constituie o eroare, dar și o nedreptate flagrantă. Căci nimeni nu și-a oferit, când și-a oferit efectiv, serviciile de bună voie. Toți au acționat sub constrângere și teroare. Toată admirația pentru eroii ce au rezistat până la capăt. Dar ei au fost și sunt foarte puțini. Iar politica se face, vrând-nevrând, cu cei mulți. 2. Culpabilizând și condamnând uneori sau adesea pe cei mulți, cei puri și duri (de fapt o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
criteriu care funcționează acum: rețin ușor ceea ce mă atrage și mă impresionează. Deci, prezentarea poate Îmbrăca forma unei povestiri, În care eroii sunt marile personalități ale neamului. Faptele lor trebuie prezentate Într-o manieră care să emoționeze și să trezească admirația și respectul elevilor. f) Necesitatea contactului direct cu materialul istoric ori de câte ori este posibil. Istoria vie Îl impresionează profund pe micul școlar; el intră În posesia unor informații care au prețioasa calitate de a fi dublate de emoții puternice, lucru care
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Loriţa Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93537]
-
s-ar afla, poate fi ajuns și chiar întrecut de altul. Pe Iorga îl simțeam în afara oricărei posibilități de a fi întrecut de cineva. Neputând fi luat drept model de imitat, l-am așezat în suflet în situația de extremă admirație 42. Raportarea la personalitățile de prim rang și dorința de depășire a condiției provinciale apare și într-o notă apăsătoare, semnată de către Asociația foștilor elevi ai Liceului "Laurian" din Botoșani: [...] Firește că, în cămara ascunsă a inimii noastre, cei mai mulți ne
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
veneam în calitate de chimiști, biologi sau filosofi ca să reflectăm la viitor, ci în calitate de membri ai Grupului celor Zece. Personalitățile care făceau parte din acest grup erau, de altfel, un fel de idoli și de modele pentru mine. Aveam o foarte mare admirație pentru Henri Laborit, care mă primea adesea în laboratorul său de la spitalul Boucicaut. El a fost cel care mi-a publicat primul articol, în 1964, în revista sa Agressologie. Mai tîrziu, cînd eram la Pasteur, am continuat să-l văd
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ce era disponibil în Franța. B.C. Vă amintiți întîlnirea cu Jacques Monod? A.L. A fost unul dintre momentele mari, avînd în vedere importanța lui Jacques Monod. Jacques Robin ne ceruse să pregătim întrebări în scris. J.B. Personal, am o admirație absolută pentru Jacques Monod. A.L.Și eu. J.B. A avut un noroc extraordinar, s-a aflat într-o situație experimentală fabuloasă pen-tru că era cu Lwoff, ceea ce e absolut remarcabil, însă, după părerea mea, e foarte departe de aventura
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
jocului" differanței (amînării, n.a.)." (Hall, 2008) În aceste interstiții ale excesului și / sau ablației se strecoară, în opinia noastră, specificitățile libertății creatoare a autorilor care și-au făcut din limba franceză un nou cămin, din rațiuni diverse, care merg de la admirație sau recunoașterea unei căi de acces la universalitate pînă la o formă de invidie sau chiar de ură, ca în cazul unei părți din literaturile postcoloniale. "Scriu în franceză pentru a le spune francezilor ca nu sunt francez", afirma scriitorul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
element capabil să provoace coliziuni neverosimile din perspectiva stereotipurilor generale. Și să nu uităm că drama nu ar fi completă fără apariția virginală și zâmbitoare a Sublimei Soții, de neclintit la brațul soțului preaiubit. Sincer, am avut mereu o reală admirație pentru această jurnalistă frumoasă, deșteaptă și puternică, dar postura fermă și în același timp discretă pe care a adoptat-o de-a lungul acestei grele încercări a făcut ca la prețuirea inițială să se adauge un respect plin de compasiune
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Ucraina sa natală era deja cunoscut ca un dur, crescut după principiul inculcat de propria mamă, care îl învățase să lovească întotdeauna primul. Ajunge apoi, clandestin, la Moscova, unde trăiește o vreme din croitorie și scrie poeme care îi atrag admirația unor grupuscule artistice și anarhice din capitala sovietică, dar nu e mulțumit de această glorie subterană. Se visează bogat și celebru, adulat de o lume întreagă. În primăvara lui 1974 odată cu Soljenițîn, care fusese alungat din țară părăsește Moscova cu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
răscolit de modul în care filtrați în această carte clipele existenței dvs. Deși viețile noastre sunt foarte diferite, Un pedigree mi-a permis să mă identific cu dvs. Îmi amintesc că v-am trimis un mesaj pentru a-mi exprima admirația. Un mesaj scurt, de teamă să nu vă deranjez. P. Modiano Îmi amintesc și eu, și nu am îndrăznit să vă răspund de teamă să nu vă plictisesc. Pot să vă mărturisesc astăzi că dacă aș fi răspuns scrisorii dvs.
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]