167,112 matches
-
fie respectat, pentru că oricum se putea întîmpla orice oricui. Cel puțin asta îi spuneau lui printre rînduri reportajele ilustrate din Dimineața ori din Universul. Noroc, era un fel de a zice, că nu toată lumea judeca realitatea pornind numai de la gazete. "Afacerea Cocoș" i se părea a fi asemănătoare unui foc de pușcă tras în munte, aiurea. Nu omoară pe nimeni, dar poate stîrni avalanșe care sînt în stare să îngroape de vii nenumărați oameni. De fapt nici nu avea altă motivație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
să nu fie prins pe picior greșit! Dar asta însemna că Mihai Mihail se temea de ceva! De ceva care urma să se întîmple, dar despre care nu știa nimic, nici cînd, nici cum. El voia să se asigure că "afacerea Cocoș" era o cacealma de presă și doar atît. Înțelegea că singurul lucru de care se temea Mihail erau evenimentele de doi bani care se bucurau de o publicitate prea mare. "Chestiunea Cocoș" intra în această categorie. Iar, el, Leonard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fi trimis șefu' pe el și nu pe altcineva. Dacă-l găureau nu era nici o pagubă! Dar el nu voia să fie "nici înțepat, nici găurit" de Cocoș, mai ales că nu era treaba lui, nu-l privea o asemenea afacere. E grozav să ieși din birou și să te avînți într-o aventură, dar să fie o aventură care merită. De bun gust, de calitate. Lumea parcă înnebunise. Li se întîmplaseră atîtea oamenilor în vremea războiului, încît se obișnuiseră cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
este adevărat. Ce se întîmplă în lume, în realitate este de cele mai multe ori o înșelătorie, o invenție, o născocire." Ca un licean și-a dat atunci cu palma peste frunte, asta era, asta voia să descopere Mihail, dacă nu cumva "afacerea Cocoș" e o măsluire. Un fals, un joc, o păcăleală. Orice păcăleală se trage cuiva pentru ceva. În acest moment lucrurile priveau cu precădere Serviciul. Cine pe cine păcălește și mai ales de ce păcălește privea foarte îndeaproape rostul Serviciului. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
decît fusese altădată Pantelimon ori Coroi, simple subiecte de impresionat adolescenții și domnișoarele după felul în care se arăta că nimic nu e zdravăn, solid, controlat, capabil, eficient, nimic din ceea ce alcătuia proaspăta democrație ce urma regimului militar al Generalului, "afacerea Cocoș" privea destul de mult Serviciul. Dar poate nu era decît o gogoașă, o "bombă jurnalistică", nimic mai mult și Mihail nu avea voie să riște o compromitere. După cît înțelesese de la Lică Făinaru cam așa stăteau lucrurile, dar pînă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
palma peste el. "Deci așa. Cocoș nu există, dar crimele există. Și toată chestiunea asta nu privește Serviciul. Asta e concluzia dumitale, domnule Leonard?" A răspuns clar, cît se putea de clar, cu toate că era grozav de emoționat. "Domnule director, toată "afacerea Cocoș" e o cacealma inventată de cîțiva ziariști în criză de subiecte. După cum am arătat, Cocoș a acționat înainte de război, fotografiile care s-au publicat în ziare sînt vechi, aparțin unui restaurator din Medgidia, Ali Mehmet. E un tip bizar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
-și arate posibilitățile, talentele, darul despre care nu știuse mai nimic pînă cînd nu-l descoperise Mihai Mihail. Într-un fel era cuprins de o admirație sinceră față de șeful lui. Faptul că l-a descoperit pe el, scoțîndu-l dîntr-o obscură afacere petrecută într-un și mai obscur colț de provincie, integrîndu-l definitiv Serviciului, făcînd dintr-un comis-voiajor al firmei Mott inspector într-o instituție care e mai rezistentă și mai veche chiar decît statul, oricare ar fi fost acesta, fiind chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
din ceea ce te-a făcut să fii bun în ochii lui Mihail, ideea, i se părea firească, venise de la sine, însă nu-l speria. Era convins că lui nu i se putea întîmpla așa ceva, mai ales acum cînd reușise în "afacerea Cocoș". Și mai convins era de faptul că în curînd se va muta în cealaltă aripă a clădirii, unele se aflau cabinetele șefilor de birou. Începuse să-și facă mici planuri. Cum își va aranja în cameră, cumva o să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
întrebare stupidă, măcar una care nu era la nivelul lui Mihail. Cum adică "dacă-l interesează politica?". Un funcționar al Serviciului, din principiu, nu face politică. Obiectul muncii sale este mai întotdeauna ceva legat de politică, dacă nu chiar o afacere politică. Cum ar putea fi el interesat, în asemenea condiții, de politică! A încercat să zîmbească pentru a ieși din situația jenantă. Mihail a ridicat pleoapele ușor umflate și privirea lui rece, pătrunzătoare, i-a amintit că în acel birou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
pe țeava. Numai gîndul că se putea întîmpla oricînd un accident îl făcea neobișnuit de prevăzător în relațiile sale cu el, relații care ar fi trebuit să fie normale, firești, măcar prin forța lucrurilor și împrejurărilor. Cred că nu greșesc, afacerea ți se cuvine, domnule Leonard." A ridicat sprîncenele a mirare. Mihai Mihail a bătut iarăși cu vîrful degetelor în hîrtia boțită și chiar murdară de pe birou. "E un fel de carnaval, domnule Leonard, pricepi, un carnaval cu măști, cu beri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
momentul greu al întrevederii. Nu știa mai nimic și trebuia să arate că știe foarte mult. Lucruri comune amîndurora. Într-o fracțiune de secundă i s-a luminat mintea. De parcă l-ar fi străbătut un fulger. "Împreună" nu era decît "afacerea Cocoș". Turcul Ali Mehmet. Atunci îi spusese Mihail ceva asemănător. "Sigur, domnule director, o poveste inventată poate fi la fel de reală cît orișice lucru întîmplat." Era cu adevărat un tip nemaipomenit, acum se convingea că el, Leonard Bîlbîie, își găsise locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fără îndoială, fără umbra unei îndoieli că Mihai Mihail ar proceda altfel decît corect. Iar dacă el era așa, nici nu se mai punea întrebarea dacă oamenii Serviciului erau asemenea lui! Iar acum, tocmai cînd era în pragul unei noi "afaceri", Mihai Mihail făcea politichie. De parcă i-ar fi ghicit gîndul, directorul Serviciului împinse ușurel către el hîrtia, acum vedea că era ceva ca un anunț, o proclamație tipărită, destul de neglijent, cerneala se întinsese. "Ia și citește, domnule Bîlbîie, și te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
făcea întocmai rondul, nu putea mînca dacă știa că hârtiile nu sînt în ordine, nu avea trai dacă în Vladia ar fi existat o neregulă, un lucru nelămurit. Că Leonard Bîlbîie se interesa cîteodată mai mult de prinț decît de afacerile cu vinul, mai mult de ce spunea și mai ales ce gîndea Pangratty decît de expedierea harabalelor cu butoaie uriașe către stația de cale ferată din Comana, de asta și-a dat seama destul de curînd. Nu l-a ispitit, nu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
descusuți cu artă. La asta era imbatabil. Niciodată nu întreba despre ceea ce-l interesa. Cuvântul pînză ori putred nu ieșise din gura lui. Dar aflase totul îngăduindu-și să bea un pahar de vin cu ei și întrebîndu-i de bunăstarea afacerilor ori dacă e adevărat că vor să-și schimbe slujba. În mai puțin de o săptămână a descoperit că și Strudel și Iacobovici cumpăraseră pe nimic un vagon de pînzeturi care deraiase nu departe de Pașcani și se răsturnase de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
figură de superioară înțelegere și chiar complicitate, s-a așezat îndărăt în fotoliul său, și-a pus un picior peste celălalt, arătând așa că este dispus să asculte. "Mulțumesc, domnule adjutant. Îți mulțumesc mult." Din vocea lui K.F. putea crede că afacerea pentru ea era ca și încheiată. "De unde știu? Îmi vine să cred că este o întrebare pur retorică. Dar o să-ți răspund, domnule adjutant. Din faptul că te-ai străduit să-l alungi pe prinț din Vladia. Ai înțeles destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ne permite așa ceva. Toți tîrgoveții, negustorii, țăranii ăștia neîncepuți și mai ales neterminați nu-și pot îngădui așa ceva. Ei sînt nevoiți să trăiască de-a valma, să aibă grijă unul de celălalt, să se încuscrească, înrudească, să pună la cale afaceri, să se nenorocească, să dea faliment, să sufere. Or, dumneata ai șansa, norocul să ai o misie care te face să fii altfel decît ei. Dumneata trebuie să ai în grijă tot ceea ce fac ei. Trebuie să știi și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
spre deosebire de prințul Șerban, Basarab Cantacuzino nu părăsise deloc arena politică, avea un cuvînt care conta nu doar din cauza tradiției ori prestigiului personal, ci conta înainte de toate pentru că era al unui om vîrît pînă în gît, poate chiar și peste, în afacerile și combinațiile puterii. Nu era un subtil, un rafinat, de aceea se manifesta rar, dar atunci cînd intervenea de partea cuiva partida era ca și cîștigată. Toate acestea erau întărite chiar în acea seară prin simpla prezență, chiar particulară, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
aveau dintr-o dată o cu totul altă valoare. De această nouă valoare nu prea știa nimeni, domnul Stan Emanuel fiind acela care închidea ochii văzînd că Serviciul lui Mihail își depășea uneori sfera de competență, vîrîndu-se în soiul ăsta de afaceri. Nu prea știa nimeni, dar el, Leonard Blbîie, își dădea seama că din ele se trăgea o mare parte din puterea lui Mihail. Iar pentru acest lucru îl admira foarte mult pe șeful său, pentru că asta însemna că el, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
unde le este locul, prin firea lucrurilor. Trebuiau doar să se privească unii pe alții și să priceapă că sînt la fel, că gîndesc la fel, și deci trebuie să procedeze la fel. Mare vulpoi Mihail, mare profesionist! A mirosit afacerea înainte chiar de a se pune pe roate. Toți ăștia nici nu știu că fac parte din ceva, că pun la cale ceva, nu știu încă, iar Mihai Mihail a și pus laba pe ei. Era ca și cum ai stîrpi cocoșeii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
figură ce i se pare necunoscută. La început s-a agitat cît s-a agitat, apoi a obosit, pînă la urmă a început să nu-i mai pese, și ce dacă Basarab și-a dat seama că este un intrus, afacerea este încheiată, faptele s-au consumat! O să-i raporteze lui Mihail concluziile sale, nu erau alarmante, era sigur că vor intra în categoria celor care se referă la "controlul asupra stării de spirit", sute de dosare albastre, legate cu șnur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
scoată, fiecare pentru sine, politică mare!, se putea întîmpla ca, în urma nu se știe cărei isprăvi, Mihail să fie chemat la ministru ori chiar la șeful guvernului și să i se reproșeze "totala lipsă de informații în ceea ce privește cutare ori cutare afacere, care, întotdeauna!, amenința stabilitatea politică, funcționarea ministerului și chiar interesele majore ale Statului". La o asemenea poznă te puteai aștepta în orice zi, în orice oră. Și atunci Mihail pregătea cu calm o notă în care arăta că încă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
legate de tot felul de fleacuri, de cacealmale, de incidente comune. O dispariție neașteptată a unui înalt funcționar, care pînă la urmă se dovedea o simplă ștergere a putinei fie din pricină de bani ori din motive de amor, o afacere de spionaj-șantaj prin diplomație, vreo escrocherie cu contracte pentru armată, un atac la drumul mare prin Bucovina, iar printre victime se afla un deputat, un furt de documente secrete declarat a fi fost făptuit la slujbă și pînă la urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
al emoției, o emoție specială, asemănătoare, probabil, cu aceea care cuprinde orice fiară de pradă cînd se pregătește să facă saltul decisiv. Locotenentul Georgescu îi oferea, se pare, celălalt fir de care avea nevoie pentru a împleti ceva din toată afacerea asta. Basarab Cantacuzino voia să provoace, cum s-ar spune, revărsarea paharului, să-i determine să-și dea seama că pot face ceva. Se vede că reușise și încă destul de rapid. Ori poate nu mersese pe un teren gol. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de a lucra, încît nu dădea nimănui nici o explicație, zicîndu-și și spunîndu-le celor care îndrăzneau să o facă eu dau rezultate, nu explicații. Iar în acel moment oricine înțelegea că Serviciul lui Mihail nu se ocupa de cele mai curate afaceri dintre cele posibile, înțelegea, cu toate că și pînă atunci știuse asta. Cine știe la ce se mai gîndise el atunci cînd aproape simultan cu clipocitul apei lovite de vîslă, alt clipocit decît cel al apei care se bate de mal, aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
judecat și a cumpănit lucrurile la fel. Existau rezolvări soluții definitive, compromisuri, dar în nici una dintre aceste situații propria sa viață, propria sa moarte nu aveau vreun rol de îndeplinit. Nu erau luate în considerare, nu puteau fi amestecate cu afacerile Serviciului. Era ca și cum ar fi lucrat într-o fierărie cu niște clești lungi, prin care căldura metalului încins abia se simte. O percepea, îi provoca un fior de plăcere, de îngrijorare, dar treaba lui era să răscolească jarul, să răsucească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]