7,836 matches
-
intra în unele amănunte mai complicate (de altfel problema va fi reluată de Bacalbașa în alte pagini ale acestei cărți), se cuvine să precizăm că încheierea unui astfel de tratat con stituia o manifestare clară de independență a României, de afirmare a do rinței ei de a-și constitui o piață economică distinctă de aceea a Imperiului Otoman (Apostol Stan, Grupări și curente, cap. „Lupta economică pentru dobândirea dreptului de a încheia tratate“, pp. 394-399). 19. O dată cu încheierea stagiunii 1873-1874, concesiunea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
interior prin charta-i constituțională, aceasta nu poate absorbi individualitatea noastră po litică asigurată prin capitulațiunile noastre și prin tratatele europene. Charta acordată de M.S. Sultanul supușilor săi nu poate dar s-atingă întru nimic relațiunile stabilite prin aceste acte internaționale. Afirmarea Excelenței-sale Safvet-pașa că România e una din provinciile pri vilegiate ale Imperiului e, dar, de natură a da cea mai gravă atingere drepturilor noastre seculare. 328 bucureștii de altădată să recunoască nedreptatea acuzațiunilor ce ne-a adus, să restabilească faptele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
C.A. Rosetti, a refuzat cu demnitate „această onoare“ deoarece „principiile sale republicane îl opresc de a purta ordine și semne onorifice“ (Memoriile, vol. IX, p. 95), dovedind astfel, încă o dată, o consecvență rar întâlnită - nu numai la noi - în afirmarea unor concepții idealist-democratice și nuanțat antimonarhice. 73. În original: zgomotele. 74. Scena pe care o descrie Bacalbașa nu s-a petrecut la „începutul lunii mai“, ci la 21 aprilie/3 mai 1877, când turcii au bombardat Brăila, artileria rusească ripostând
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
operat îndreptările sugerate de cititorii săi. Pagina 130 * În locul Palatului Imobiliara era Hanul Mercuș. Grand Hotel era numai un mic și ordinar Hotel de France. (Id., ibid.) Pagina 139 * Primesc multe scrisori prin care unele persoane caută să rectifice oarecari afirmări ale mele. Una din urmă este a d-lui advocat Mandy care îmi atrage atențiunea că birtașul Stavri nu era instalat în localul din str. Câmpineanu, numit mai târziu Alcazar, ci în strada Academiei unde azi e Liedertafelul. Apoi îmi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
urmare, plictisitor. Deși nu sună prea avantajos, sînt o natură pedagogică. De altfel, chiar și anamneza pe care mi-o fac aci are, în ciuda aspectelor dezagreabile (cine nu le-a avut?) pe care le relev, un sens pozitiv, tinde la afirmarea unei etici ce s-a clădit pe experiențe contradictorii, pe lupta temperamentului cu intelectul, a instinctului cu cenzura religioasă, a deprinderilor simple cu sofisticările civilizației. Pentru a fi cinstit cu mine însumi, mă arăt cum sînt: „și în picioare și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mai puternică impresie e integritatea și integralitatea cu care se oferă unul altuia. Fără acestea, drama n-ar mai avea pregnanța pe care o are. Filmul place atît tinerilor, cît și vîrstnicilor: primii descoperă în eroii lui Segal elanul necesar afirmării propriei lor iubiri, ceilalți suferă, devin nostalgici din cauza modului diferit (stîngaci, incomplet) în care au intrat în viață. Timpul consumat cu altceva decît iubirea li se pare, acum, iremediabil pierdut; o eroare. * La capătul unei ședințe în care puteam să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Jianu vrea să mă angajeze ca stenograf al lui. Vroia să știe dacă accept. știrea m-a cam pus pe gânduri. Intuiam faptul că aș fi avut cu totul alt anturaj, salar mai mare și cu totul alte posibilități de afirmare. Dar și cealaltă funcție, la Ministerul Justiției, În cadrul notariatului, era bună. N-am răspuns În nici un fel, ca să aflu peste vreo două săptămâni că Profesorul Jianu a plecat la Paris!. Caietul cu stenograma lui a ajuns la Fălticeni. După vreo
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
15 Carte de vizită (Cluj, 27.12.1978) Dragul meu Jenu, În ajunul tuturor copilăriilor trăite sau netrăite, visate sau pierdute, cu toată Moldova În mine, Îți urez La mulți ani și fericire, Împreună cu Întreaga ta familie: Realizări și succese, Afirmări și progrese, Întâlniri cât mai dese (cu mine) Așa cum reiese din glosarul prieteniei și frăției. Nu mi-ai răspuns la ultimaĂ 704 704 Dată fiind curiozitatea unor intruși dornici de a-mi cunoaște corespondența, nu mai eram sigur dacă primeam
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cred, că a apărut volumul (teză de doctorat) al D-lui Ursache de la Iași cu titlul „șezătoarea”. Am citit Într-o scurtă prezentare prin care se anunța apariția, că lucrarea are un caracter „exhaustiv”. Pe mine mă interesează mult această afirmare. Urmăresc intrarea În librărie a cărții pentru a mi-o procura. Poate o voi recenza. Aștept cu multă bucurie deschiderea festivă a Muzeului Dstră. Va fi un bun prilej de revalorificare a talentului și dragostei noastre naționale pentru frumos, de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a valorii orașului și oamenilor legați de el. Am propus pentru acest motiv Înființarea unei subfiliale a Sucevei la Fălticeni. Am aflat că este deja În intenția lor acest lucru. Ce părere aveți? Sunt acolo oameni care au nevoie de afirmare și Societatea prin publicațiile ei ar oferi un bun mijloc. Se Încurajează mult noile inițiative. Eu am vorbit și cu conducerea Societății noastre și am fost rugată să Vă fac propunerea. 714 Așa-i spunea D-na Ungureanu lui ștefan
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
politică. În contextul confruntării dintre cele două mari puteri și după ce, sub presiunea Moscovei, Erich Honecker și Todor Jivkov au trebuit să-și anuleze vizitele în RFG, voiajul lui Nicolae Ceaușescu a constituit, neîndoielnic, un act de curaj și de afirmare a independenței, care au fost elogiate de opinia publică germană. Pentru a nu mânia Moscova peste măsură, Ceaușescu a renunțat la vizitele prevăzute în provincie și la alte activități din cadrul protocolului. Din păcate nici vreo conferință de presă nu a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și efect în lanțul complicat al birocrației socialiste, începe să circule sub formă de hârtii, și nu sub formă de realizare fizică concretă. Și dacă totuși începe să prindă contur, aceeași birocrație atroce îi distruge din fașă orice tendință de afirmare ca nou și purtător al progresului tehnic. în contextul reducerii ciclurilor de asimilare, termenul de realizare a noului produs este mult amânat. În felul acesta, noutatea tehnico-științifică românească este compromisă prin scurtarea fatală a termenelor de verificare și încercări ale
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de experiență nemijlocită în cercetare și producție, pot spune că deficiențele majore ale produselor noastre pentru export sunt rezultatul politicii stahanoviste de industrializare cu orice preț promovată de acest cumplit antitalent economic care este Ceaușescu. În dorința fără limite de afirmare a personalității sale în toate domeniile, Nicolae Ceaușescu a inventat noțiunea ilogică de o nouă calitate. În paralel, a avut și proasta inspirație să pretindă reducerea consumului de materii prime, energie și materiale în proporții de 30 până la 40%, simultan
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
propria lui generație sau printre cei tineri și foarte tineri. Pledoaria pentru „aleșii” lui (mulți la număr și diverși, repet) este pasionată, cu accente polemice la adresa celor care se Îndoiesc de respectivele valori sau de presupusa lor anvergură. O asemenea „afirmare polemică” străbate comentarea „generației ’80”, pentru a cărei necesară Îmbrățișare un argument În plus Îl conferă cititorului destinul „generației ’60”, de exemplu, Împlinirea „Școlii de la Târgoviște”. Norman Manea enumeră mulți autori tineri (vezi p. 203 sau 214) - nu pe toți
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
spiritul antinațional” evreiesc era o amenințare pentru țară. Adăuga, Însă, că amenințarea venea din „superioritatea” evreiască. O declarație paradoxală, destul de Îndrăzneață Într-o perioadă În care legile antisemite se bazau pe prezumția inferiorității „rasei evreiești”, fără a fi neapărat o afirmare a simpatiei și solidarității față de „inamicii” țării. În mod similar, scria, tot atunci, că antisemitismul era „cel mai mare tribut plătit evreilor”. În timpul războiului și după, Cioran a fost șocat, se pare, de tragedia evreilor, de ceea ce li s-a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
să-i imprime numele nu doar În memoria publicului juvenil, ci și În aceea a unei mult mai largi audiențe a viitorului. „A purta o uniformă și a fi pe dedesubt un străin Însemna a experimenta stilul ca travestire. Orice afirmare de sine este o mascaradă. Lumea este o Românie”, comentează Harold Rosenberg debutul artistului În farsa existenței. Peste mulți ani, În America, Saul Steinberg avea să constate, Însă, că tocmai America, unde numele său devenise celebru, tocmai acolo era amenințat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
neamul românesc, apărarea lui de influența nefastă a străinilor, prin efortul continuu de punere în valoare a calităților sale înnăscute, pentru a surclasa elementele alogene. Deci, concurență loială nu persecuție. O schimbare completă de optică și strategie în lupta de afirmare a elementului românesc. Era preocupat în special de pătura țărănească, unde sufletul neamului se păstrase neîntinat de toate ideile moderne, bizare și rămasă pe linia bunului simț și a omeniei țăranului român, pe care îl înțelegea prea bine provenind el
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
bunului simț și a omeniei țăranului român, pe care îl înțelegea prea bine provenind el însuși din același mediu. Într-un fel, evoluția tânărului Petrașcu este aceeași ca a Căpitanului și a Mișcării sale însăși, drumul parcurs, de la luptele de afirmare de la începuturi, până la atitudinea perfect creștină din jurnalul de la Jilava (sunt aici pentru păcatele mele) a fost presărat cu multe suferințe, dar și fecundări superioare a spiritualității tineretului românesc. Atitudinea antisemită a cuziștilor rămăsese mult în urmă, din epoca anilor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
inteligentă, făcută de oameni de mare credință, într-un secret absolut. Pe de altă parte dușmanii erau foarte conștienți de golul pe care urma să-l umple această carte. Cu toții văzuseră atitudinea legionară în diverse împrejurări create de lupta de afirmare și supraviețuire a Mișcării Legionare. Toate însă sub îndrumarea directă a Căpitanului. Exista o serie de scrieri: circulări diferite, cărticica șefului de cuib, articole diverse în presă, care toate la un loc nu formau un tot doctrinar unitar, care să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ei întrând în regimul aplicat străinilor. Evreii revizuiți au rămas cu deplinătatea drepturilor cetățenești. În urma faptului că Decretul-Lege de revizuire nu a dat rezultate practice pentru degajarea vieții naționale românești, de infiltrațiunea acaparatoare a evreilor, noi legislațiuni de protecția și afirmarea elementului românesc au fost necesare și s’au făcut într’un tempo rapid. Astfel: B. Prin Decretul-Lege No. 2650 din 8 August 1940 (Monitorul Oficial din 9 August 1940) se reglementează sub guvernul Gigurtu situația juridică a evreilor din România
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
PE FRONTUL DE ONOARE ÎN REZISTENȚA ANTICOMUNISTĂ. Mălin, înzestrat cu o dinamică fericită îsi umilea adversarii prin înfățișarea plină de savoare și demnitate model, prin frumusețea fizică încântătoare. Un sportiv efeb, seducător. Deranja “lumea bună” cu ritmul de invidiat al afirmării în domeniul creației. Pe deasupra, Mălin era fiul lui Alexandru Tacu, de la sine considerat un pericol social în generația tânără. Ca urmare, la vârsta de 15 ani a fost pus sub urmărire informativă. Paginile de la 16 la 37 din dosarul 84901
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
oportun . La umbra statuii lui Cuza ar fi urmat să ia cuvântul câțiva dintre noi ... În tot acest timp s-ar fi strigat lozinci gen : Jos dictatura, jos comunismul, vrem democrație, vrem libertate ! etc. In final, în ideea solidarizării și afirmării că nu suntem singuri, așa cum își dorea atât de mult regimul, ne-am fi strâns de mână într-o mare horă a unității de simțire și ideal, unitate ce atunci exista, nu ca acum, am fi aprins lumânări, (de sufletul
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
perspectiva istorică în prețuirea artei. Note la un articol al lui George Călinescu (31/1948). De altfel, Călinescu, indignat de afirmația unui cititor al F. („frumosul e o categorie istorică”, „valorile estetice variază potrivit progresului societății omenești”), răspunde cu promptitudine: „Afirmarea aceasta turbură pe intelectualul obișnuit cu anume principii estetice și chiar pe creatorul pur și simplu în instinctele lui.” O altă tentativă de recuperare a literarității, făcută de Cezar Petrescu în ziarul „Semnalul” din 3 august 1948 (Răspunderea scrisului), este
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
inimă și literatură” rubrica sa itinerantă intitulată „Fragmente critice”, iar Al. Piru semnează tot aici „Cronica literară”. În rubricile de critică sunt foarte activi în anii ’80 Tania Radu și Radu G. Țeposu, care promovează literatura generației optzeciste, în plină afirmare chiar în acea vreme. În disputa dintre cele două „tabere” în care se grupau în epocă revistele literare, „Flacăra pentru minte, inimă și literatură” se menținea pe o poziție de centru, fără derapaje extremiste, căutând să concilieze o linie așa-
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
recenzii. Din rândul primei categorii de texte, aflate îndeosebi la rubrica „Sinteze”, se rețin: George Nițu, Stilul polemic la cronicarii munteni, Tudor Arghezi și spiritul prometeic, Ștefan Pascu, Cinci decenii de învățământ universitar în limba română la Cluj, Romul Munteanu, Afirmarea spiritului universitar în critica și istoria literară, Corneliu Albu, Momente din lupta intelectualilor patrioți pentru înființarea unei universități românești în Transilvania. Tiberiu Truțer scrie despre relațiile „inedite” ale lui Dimitrie Cantemir cu Academia din Berlin, de marele umanist român ocupându
FORUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]