11,054 matches
-
care începe "ambiția grandorii". Ministrul de Externe Serghei Lavrov spunea în acest sens că "puterea și grandoarea se sprijină astăzi pe un "soft power" definit ca fiind capacitatea de a juca în echipă, de a fi pregătit să promovezi o agendă pozitivă asupra unei largi game de probleme internaționale, de a-ți putea păstra identitatea culturală și civilizațională, respectînd totodată diversitatea culturilor și tradițiilor lumii" (p. 13-14). Parcă seamănă a discurs al președintelui Obama, nu? Dar este într-adevăr Rusia dispusă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
nu uităm că, spre deosebire de China, India este o democrație, fapt cu totul remarcabil în contextul evoluțiilor descrise, care fac din subcontinentul indian o mare putere internațională, fapt încurajat atît de americani, cît și de... israelieni, dacă ar fi să studiem agenda ultimelor schimburi de vizite și de declarații. Totuși, avem de-a face cu o țară încă plină de contradicții, o țară a extremelor. Aici trăiesc, spre pildă, 40% dintre toți copiii malnutriți din lume. Totodată, așa cum arată John Farndon, " Aici
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
În: Convorbiri literare, 136, nr. 6, iun. 2002, p. 74-75. Pe marginea piesei de teatru Sîmbăta amăgirilor. SOROHAN, Elvira. Ironistul de la Ploiești. În: Dacia literară, 13, 2002, nr. 44, p. 2-4. Despre I.L. Caragiale. SOROHAN, Elvira. Lumea literară într-o Agendă. În: Adevărul literar și artistic, 11, 21 mai 2002, nr. 617, p. 11. E. Lovinescu. Sburătorul. Agende literare: vol. 5 (1936-1939). București: Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă & Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", 2001. SOROHAN, Elvira
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
SOROHAN, Elvira. Ironistul de la Ploiești. În: Dacia literară, 13, 2002, nr. 44, p. 2-4. Despre I.L. Caragiale. SOROHAN, Elvira. Lumea literară într-o Agendă. În: Adevărul literar și artistic, 11, 21 mai 2002, nr. 617, p. 11. E. Lovinescu. Sburătorul. Agende literare: vol. 5 (1936-1939). București: Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă & Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", 2001. SOROHAN, Elvira. O revistă și colaboratorii ei. În: Convorbiri literare, 136, apr. 2002, nr. 4, p. 75-76. Revista Floarea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
a inițiat întocmirea proiectului de lege privind libertatea presei, pe care tot el o blocase anterior. Abolirea robiei și instituirea libertății presei, două vechi deziderate ale mișcării revoluționare și naționale, înfăptuite într-o vreme când "chestiunea română" se afla pe agenda diplomatică a marilor puteri europene, au avut un larg ecou în epocă și, în pofida limitelor generatoare de noi reproșuri și calomnii la adresa domnitorului 41, au servit nemijlocit cauzei Unirii Principatelor. Situat în perfectă corespondență cu "deschiderile" liberale (fie și inconsecvente
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și de înalta înțelegere și rezoluție domnească, prin care s-a dispus achitarea acelei sume către solicitant din bugetul Casei Școalelor. Cum era și firesc, înfăptuirea obiectivului primar, stabilirea locului și edificarea școlii de arte și meșteșuguri, a trecut pe agenda de lucru a autorităților ieșene, centrale și locale, pentru anul următor, 1840. După ce va fi trecut și anotimpul friguros, în primăvară, aceleași autorități, "povățuite de dispozițiile Regulamentului Organic și <de cel> al <Casei> Școalelor" după cum anunța "Albina românească" în ziua
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
semnatarului acelui raport: "a se avea în vedere la așezarea ce este a se face"19. Probabil, împrejurările politice interne mult mai agitate decât până atunci, urmând celor externe, încă suficient de convulsive 20, vor fi pus alte priorități pe agenda curentă a autorităților administrative centrale și locale. Pentru că, se știe, în chiar aceeași vreme, încetând mandatul septenal al domnilor numiți, pentru Principate, de puterile suzerană și protectoare, prin convenția turco-rusă de la Balta Liman (1849), locul lor a fost încredințat prin
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cu sâlnicii de execuții"21. ULTIMELE INIȚIATIVE ȘI IEȘIREA DIN SCENĂ Cum în Moldova și, îndeosebi, la Iași, unde s-a și jucat "cartea Unirii"1, caimacamul a fost mult prea absorbit de măsluirea alegerilor și, desigur, de propria-i agendă politico-administrativă circumscrisă acestora, preocupări de genul celor dovedite până atunci de Mihalic de Hodocin aveau șanse minime de a-i capta atenția și/sau interesul. Totuși, în vara anului 1857 îl regăsim pe același neobosit inginer, de astă dată în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
masă, la un nou sistem post fordism, ci la schimbarea radicală a formelor de organizare a producției industriale, dominate de o nouă paradigmă, la baza căreia stă un nou concept tehnico economic, exprimat succint prin flexibilizare. Datorită acestui fapt, pe agenda de lucru a Întreprinderilor globale au apărut noi obiective, printre care cel de competitivitate și dezvoltare durabilă. Competitivitatea devine tot mai puțin o problemă de maximizare a rezultatelor În cadrul unor constrîngeri cum ar fi dotarea cu factori de producție, și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
ceea ce înseamnă Uniune fără lege fundamentală: o funcționare dificilă, caracterizată prin reforme succesive la care se adaugă dezbateri interminabile între federaliști și partizanii suveranității naționale asupra naturii și a "finalității" Uniunii. Pe scurt, așa cum spun canadienii, este vorba de o "agendă constituțională impresionantă"40, care nu împiedică funcționarea Uniunii (eppure si muove), dar care nu facilitează nici guvernarea și nici reformarea sistemului. Pe de altă parte, este drept că nu se știe cum va funcționa o Uniune constituționalizată, și nici nu
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
Sînt popoarele suverane atunci cînd deciziile sînt adoptate cu majoritate și atunci cînd li se impun obligații asupra cărora nu și-au dat con-simțămîntul? Se poate spune că guvernele continuă să controleze situația atunci cînd negocierile lor sînt determinate de agenda comunitară, de inițiativele Comisiei, de amendamentele Parlamentului European sau de deciziile Curții de Justiție? Nu sînt oare preferințele fiecărui popor influențate din ce în ce mai mult de existența unui cadru comun ? Acestea sînt numai cîteva din criticile aduse așa zisei viziuni "realiste" asupra
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
explică un mare număr de alegeri instituționale făcute în istoria integrării europene. Crearea Înaltei Autorități corespundea convingerilor lui Monnet și a prietenilor săi potrivit cărora era preferabil ca decizia politică să fie încadrată, conferind tehnocraților misiunea fundamentală de a stabili agenda și de a formula propuneri. Mai tîrziu, crearea Băncii Centrale Europene și a "agențiilor regulatoare de riscuri" s-a înscris în aceeași logică. Conform acestei viziuni, care diferă mult mai puțin decît pare la prima vedere de interpretarea gaullistă, Comunitatea
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
permamență sub controlul vigilent al cetățenilor și că își justifică pozițiile astfel încît cetățenii să poată delibera asupra acțiunii publice. Fără îndoială, acest lucru nu le asigură puterea de a împiedica o acțiune sau de a impune o politică pe agendă, dar atenuează cel puțin autoritatea deciziei luate. Condițiile procedurale impuse liderilor trebuie să îi facă mai puțin autoritari. Regăsim aici un ecou direct al filosofiei publicității (transparenței) susținută de Kant și actualizată de Habermas. Ceea ce contează, spunea filosoful german, nu
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
conform logicii clasice a construcției federale. Rolul său este acela de a încuraja guvernele în sensul unei decizii concertate, și nu de a decide în locul lor. În amonte, monopolul inițiativei care îi este conferit de Tratat îi permite să stabilească agenda și să deter-mine bazele negocierii. În aval, misiunile sale de supraveghere, de instrucție și uneori deși rar de sancțiune, îi conferă capacitatea de a obliga guvernele să-și respecte angajamentele. Concepută și definită în astfel de termeni, Comisia nu violează
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
fără să postulăm un improbabil salt al paradigmei democratice, este totuși posibilă restaurarea unei forme de deliberare adaptată la structurile Uniunii. Este, de asemenea, posibilă clarificarea responsabilităților instituțiilor. Este, de asemenea, posibilă temporalizarea vieții politice europene, afundată în prezent în agende politice suprapuse, prin introducerea unor mari momente de deliberare politică. Și exemplele sînt încă numeroase. Se poate obține o mai mare transparență a luării de decizie, nașterea unui conflict pur politic, care să pună în evidență mizele construcției europene. Aceste
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
Bodin, care nu are nimic de-a face cu caricaturile care umplu enciclopediile în general, a vedea S. Goyard-Fabre, Jean Bodin et le droit de la République, Paris, PUF, 1989. 39 NT: în text "multi-level-governance" 40 NT: in text "overwhelming constitutional agenda" 41 Pentru o astfel de demonstrație, a vedea C. Leben, "Fédérations d'États-nations ou État fédéral", Harvard Jean Monnet Working Paper, Symposium: Responses to Joschka Fischer, 7/2000. 42 S-a putut demonstra că anumite politici, precum politica comunitară a
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
cadrul idilic. Criticul interesat de dimensiunea identitară a artei românești publică în 1903 o carte intitulată, Esquisses Roumaines. Littérature, Folklore et Art, unde propune o serie de direcții pentru evoluția artei românești moderne având ca sursă privilegiată folclorul, tradițiile populare. Agenda înființării unei culturi naționale conform dezideratelor romantice așa cum era expusă în programul Daciei Literare este reformulată într-un context european mai bine precizat teoretic și cultural de către criticul francez, care oferă o avantajoasă și avizată privire din afară asupra culturii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
umanitate căreia îi rămâne numai speranța. Pictorul ridică această amenințare la nivelul unui cataclism, aluzie la Exod și traversarea Mării Roșii de către poporul ales. Sugestia mesianică, dar și cu o notă revoluționară, se regăsește în titlu. Deși condusă de o agendă patriotică, pictura lui Malczewski din prima perioadă reflectă pe lângă preocuparea pentru destinul Poloniei și exacțiunile la care sunt supuși polonezii deportați în Siberia, și, în ciuda unei precise tușe naturaliste, și o componentă mesianică, mistică, precum tablourile din seria Moartea lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
trebuie să fie potrivite vârstei și profesiei persoanei care le primește. Evită să dăruiești obiecte de toaletă sau haine unor persoane nu foarte apropiate! Atenție! Ca să-ți aduci aminte de zilele de naștere ale celor dragi, notează-le într-o agendă și transmite le mesaje de felicitare! Nu ești obligat să faci cadouri, dar acestea reprezintă un gest frumos prin care arăți celorlalți cât îi prețuiești. IV.7. LIMBAJUL FLORILOR Primăvara, Mia obișnuiește să cumpere lalele. I le oferă mamei ori de câte ori
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
În acest sens, există studii dedicate orientării ideologice, instituționalizării sistemului de partide, deviațiilor existente (atât discursiv, cât și comportamental), politicilor publice promovate, activităților partidelor și reprezentanților lor în legislativ, organizării interne (membrii) și finanțării partidelor, atitudinii față de probleme stringente de pe agenda socială și politică (UE) și performanțelor partidelor regionale (in termeni electorali și ai democrației). Investigarea evoluției partidelor românești în ultimele două decenii evidențiază complexitatea organizării și funcționării lor, oferind exemple ale comportamentului acestora pe multiple dimensiuni. Bibliografie Agh, Attila. 1998
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
luarea deciziilor privind politicile. Principala provocare a acestui tip de studii este stabilirea naturii exacte a raportului între partide și politici: fie o influență generală a tuturor partidelor care participă la alegeri sau care sunt reprezentate în Parlament asupra conținutului agendei și adoptării anumitor politici, fie o influență exercitată doar de partidele care sunt la putere. În acest ultim caz, coalițiile de guvernare ridică problema cuantificării impactului exercitat de fiecare partener și, în special, de cel al partidului pivot. Oricum, influența
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
partidele care sunt la putere. În acest ultim caz, coalițiile de guvernare ridică problema cuantificării impactului exercitat de fiecare partener și, în special, de cel al partidului pivot. Oricum, influența cel mai ușor de pus în evidență este cea asupra agendei, fie ea guvernamentală sau parlamentară, fiind mult mai dificil de dovedit impactul la nivelul politicilor publice propriu-zise7. Un aspect interesant este că tocmai această linie de cercetare tinde să respingă relevanța Parlamentului în procesul elaborării politicilor, doar executivul fiind considerat
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
guvernare, așa cum este ea înțeleasă în democrațiile consolidate și, în ultimă instanță, elaborarea politicilor publice. Un alt aspect care atinge elaborarea politicilor publice este tematica în jurul căreia se organizează competiția partizană în statele postcomuniste. Actorii politici sunt confruntați cu o agendă specială, determinată de tranziție și de integrarea europeană. Principala consecință este faptul că omniprezența temei reformei și consensul general privind obiectivele cheie (stat de drept, democrație, economie de piață), schimbă natura dezbaterii politice și influențează competiția partizană. Pentru a se
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
continuă să influențeze puternic legislația adoptată. Unul din cele mai relevante aspecte ale producției legislative este raportul acțiunii guvernamentale (în sens larg), mai exact a activității legislative a Parlamentului, cu discursul politic al partidelor aflate la putere dar și cu agenda populației. Pe de o parte, există cel puțin două exemple de decuplare a producției legislative de obiectivele anunțate la nivel guvernamental: privatizarea și combaterea corupției. Privatizarea primește mai multă atenție din partea Parlamentului față de legislatura anterioară, însă ponderea acestor legi și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
1995 și pentru 1996 (nu există o aglomerare evidentă pe ultimele luni de mandat), iar politicile vizate nu aparțin domeniilor în care se regăsesc "stimulentele electorale". Relația Parlament Guvern devine mult mai interesantă după 1992. Guvernul își menține dominația asupra agendei și activității legislative, grație numărului foarte mare de legi inițiate. Mai mult, el începe să emită un număr mare de ordonanțe simple și de urgență, al căror grad înalt de relevanță 6 întărește și mai mult dominația observabilă prin analiza
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]