7,295 matches
-
albă în propria-mi barbă uită-se te uită Dumnezeu a murit trăiască mustăciosul de Nietzsche! și iarna cu fulgii ei suri intra în mine-mi ehei în dedesupt peste oase. Despre lucruri și ființe atunci Lucrurile de-atunci: pământul Albiei ars sub limba mea înroșită. Un colț de patrie fără timp și forme ci doar vise-ale trupului trecând prin iarnă. Cum ar trece ninsoarea prin sufletul brăzdat alor mei duși înspre un alt pământ împreunat cu văzduh în vârf ascuțit
Poezii by Ștefan Melancu () [Corola-website/Imaginative/2597_a_3922]
-
două ori în apa aceluiași râu, iar tu nu, tu nici nu l-ai fost citit pe Heraclit. Locul de scaldă, viața oricui, deși neschimbat, e totodată altul. Suficient să se tulbure primăvara norii să se prăvale cu foc între albiile mereu înnoite. Copil costeliv și amfibiu între ferestre aburite fără perdele. Apoi focul de sus ce leagă întunericul brusc al amiezei, clipa cea repede, cu soarele negru, fărâmicios, putred, afânat al serii ce vine majestuos de jur-împrejur, de pe dealuri, cu
Poezii by Vasile Dan () [Corola-website/Imaginative/4854_a_6179]
-
și ne-am întrupat. Impuritatea ne face să uităm. și luna nu e decât o umbră a acestui soare, și lucrurile doar un susur îndepărtat și inconsistent, pâlpâiri trecătoare, și noi, doar o singurătate a ideilor. Undeva există monade și albii adânci prin care se simte cum memoria de pretutindeni și din totdeauna clocește gândul. Gândul se afundă în fractali infiniți, în Dumnezeu, se aude în valea adâncă. Ideile sunt înstelate pe boltă. Oglinzi joacă precum focuri bengale în afară și
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-website/Imaginative/8748_a_10073]
-
jurământ, tu, care parte de frumusețe ai din plin, - și cum anume-l recunoști? - Iubitu-mbujorat și alb e, dintr-o miriadă-l recunoști: din aur, capu-i e; de pin i-s pletele, și negre-corb. Ochi cum columbele, ce-n albie de râu se scaldă, fără colb, și-n lapte. Chipu-i e grădină de-arome; buzele, o țară a crinilor; și nestrăină de-asemănarea cu-o brățară de aur, cu intarsii, - mâna; din fildeș, pântecu-i, și-albastru safir; picioare de-
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
și de siguranță, canale pentru deversarea apei îndiguite cu ajutorul gravității, bazine și rezervoare de depozitare a apei pentru alimentarea și regularizarea nivelului apei, structuri de regularizare a apelor, debitmetre, limnigrafe și dispozitive de alertă; - Baraje sau stăvilare (lucrări construite peste albia unui râu pentru a menține o adâncime suficientă pentru navigație și pentru a reduce viteza curentului de apă prin crearea de biefuri și porțiuni de apă între două coturi), structuri asociate (scări pentru pești, canale de evacuare); - Ecluze pentru navigație
jrc112as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85247_a_86034]
-
bazine și rezervoare pentru stocarea apei pentru alimentarea și pentru reglarea nivelului apei, structuri de control al apei, instalații de reglare a debitului, aparate de înregistrare a nivelului apei și dispozitive de avertizare; - baraje sau stăvilare (construcții realizate transversal pe albia unui râu pentru a menține o adâncime suficientă a apei pentru navigație și pentru a reduce viteza de curgere prin formarea de lacuri artificiale sau biefuri), structuri asociate (scări de pești, canale de descărcare); - ecluze de navigație, ascensoare și planuri
32006R0851-ro () [Corola-website/Law/295300_a_296629]
-
sau artificiale ale unui curs de apă, reprezentate de brațe secundare, canale de irigații ori tranzitare, autorizația de pescuit revine titularului de autorizație pentru cursul principal de apă. ... (2) În cazul în care o apă în regim neamenajat își schimbă albia ca urmare a unor evenimente naturale sau devieri artificiale, beneficiarii autorizației inițiale de pescuit sunt autorizați atât pentru noua albie și vechea albie rămasă, cât și pentru luciul de apă ce eventual ar apărea ca urmare a îndiguirilor limitrofe efectuate
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
titularului de autorizație pentru cursul principal de apă. ... (2) În cazul în care o apă în regim neamenajat își schimbă albia ca urmare a unor evenimente naturale sau devieri artificiale, beneficiarii autorizației inițiale de pescuit sunt autorizați atât pentru noua albie și vechea albie rămasă, cât și pentru luciul de apă ce eventual ar apărea ca urmare a îndiguirilor limitrofe efectuate. ... (3) Mărirea suprafeței unui luciu de apă în regim natural de scurgere ca urmare a construcției unei acumulări pe cuveta
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
pentru cursul principal de apă. ... (2) În cazul în care o apă în regim neamenajat își schimbă albia ca urmare a unor evenimente naturale sau devieri artificiale, beneficiarii autorizației inițiale de pescuit sunt autorizați atât pentru noua albie și vechea albie rămasă, cât și pentru luciul de apă ce eventual ar apărea ca urmare a îndiguirilor limitrofe efectuate. ... (3) Mărirea suprafeței unui luciu de apă în regim natural de scurgere ca urmare a construcției unei acumulări pe cuveta sa determină extinderea
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
fost modificată de pct. 80 al art. I din LEGEA nr. 317 din 13 octombrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 708 din 21 octombrie 2009. m) circulația autovehiculelor de orice tip și transportul cu orice mijloace al buștenilor prin albia minoră a râurilor și pâraielor din zona de munte. ... ---------------- Lit. m) a art. 63 a fost introdusă de pct. 81 al art. I din LEGEA nr. 317 din 13 octombrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 708 din 21 octombrie
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
aprilie 2016. c) lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare și reabilitare privind căile de comunicație de orice fel, drumurile forestiere, lucrările de artă, rețelele și dotările tehnico-edilitare, branșamente și racorduri la rețele de utilități, lucrările hidrotehnice, amenajările de albii, lucrările de îmbunătățiri funciare, lucrările de instalații de infrastructură, lucrările pentru noi capacități de producere, transport, distribuție a energiei electrice și/sau termice, precum și de reabilitare și retehnologizare a celor existente; ... d) împrejmuiri și mobilier urban, amenajări de spații verzi
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273827_a_275156]
-
aprilie 2016. c) lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare și reabilitare privind căile de comunicație de orice fel, drumurile forestiere, lucrările de artă, rețelele și dotările tehnico-edilitare, branșamente și racorduri la rețele de utilități, lucrările hidrotehnice, amenajările de albii, lucrările de îmbunătățiri funciare, lucrările de instalații de infrastructură, lucrările pentru noi capacități de producere, transport, distribuție a energiei electrice și/sau termice, precum și de reabilitare și retehnologizare a celor existente; ... d) împrejmuiri și mobilier urban, amenajări de spații verzi
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
unor galerii în formă de puț, iar minereul extras era zdrobit în pive, măcinat și spălat. Aurul, în schimb, se găsea atât în stare solidă, „destul de curat și pur de la natură”, cât și în componență minereurilor. Aurul „se spală în albiile cu nisip ale pâraielor” (Nicolae Olahus, umanist de renume mondial, călător prin Maramureș). Operația de spălare a nisipului aurifer, în albiile râurilor din regiune, era preponderent o atribuțiune a femeilor, soțiile minerilor. Această „imagine”, surprinsă de cetățenii străini ce vizitau
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
atât în stare solidă, „destul de curat și pur de la natură”, cât și în componență minereurilor. Aurul „se spală în albiile cu nisip ale pâraielor” (Nicolae Olahus, umanist de renume mondial, călător prin Maramureș). Operația de spălare a nisipului aurifer, în albiile râurilor din regiune, era preponderent o atribuțiune a femeilor, soțiile minerilor. Această „imagine”, surprinsă de cetățenii străini ce vizitau Baia Mare, a stat la baza atribuirii denumirii de Cetatea Râul Doamnelor. În a doua parte a secolului al XX-lea, activitatea
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
40 ai secolului XVI. erau proprietatea principelui Ioan Sigismund Zápolya, după care intră sub stăpânirea Habsburgilor, care în 1543 le dăruiesc fraților Báthory: Andrei, Cristofor și Ștefan. După 1543, când cetatea intră în posesia familiei Báthory, se fac schimbări ale albiei Someșului, pentru a apăra cetatea în partea sa sudică, astfel încât fortificația rămâne așezată într-o insulă legată de principalele drumuri prin trei poduri peste Someș. La 1562 cetatea este asediată de armatele otomane conduse de pașa Ibrahim din Buda și
Satu Mare () [Corola-website/Science/296953_a_298282]
-
Precipitațiile anuale sunt de și zăpada, iarna, poate ajunge până la . Râul Buzău are fluctuații de debit frecvente. În special primăvara, la topirea zăpezilor în zona de munte a bazinului acestuia, apele râului cresc. Orașul a fost construit departe de o albie majoră adâncă, astfel că râul nu indundă orașul. La indundațiile din 2005 din România, apele râului au avariat grav podul aflat la marginea nordică a orașului, dar nu au produs pagube în oraș, întrucât malul său drept este regularizat prin
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
la o distanță de , și Milcov, spre sud, la o distanță de , orașul Focșani se situează în câmpia joasă a Siretului Inferior la o altitudine de deasupra nivelului mării, câmpie ce se întinde de la linia Mărășești, Vânători, Tătăranu, Ciorăști până la albia Siretului. Pe teritoriul municipiului Focșani, clima este temperat-continentală, influențată de adăpostul Carpaților de curbură, cu variații mari de temperatură. Temperatura medie este de cca. 9 °C, maxima absolută înregistrată fiind de +42,3 °C (iulie 1990), iar minima absolută de
Focșani () [Corola-website/Science/296965_a_298294]
-
de văi largi, însoțite de terase bine dezvoltate și de versanți cu intense procese geomorfologice, în special alunecări. Terasele formate de-a lungul principalelor ape cuprind trei forme: superioară (70 - 80 m), medie (40 m) și inferioară (10 - 20 m). Albiile Bârladului, Vasluiului și Racovei sunt puternic colmatate, înconjoară orașul despărțindu-l de localitățile suburbane: Brodoc, Rediu, Bahnari și Viișoara. Rețeaua hidrografică a municipiului Vaslui este drenat de râul Vaslui, Bârlad si Delea, cărora li se adaugă o rețea hidrografică autohtonă
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
extreme, înregistrate la stația locală, au fost: cea mai ridicată valoare, de 39,7 °C, s-a reținut la 30 iulie 1936; minima absolută de -30,5 °C, a fost la 25 ianuarie 1942. Municipiul Bârlad ocupă o parte a albiei majore a râului cu același nume, pe o suprafață de 1456 de hectare, din care 1028 ha este teren intravilan. Valorile altitudinale cele mai ridicate ale dealurilor din aproprierea orasului se înregistrează în Dealul Crângului, 311 m (la vest) și
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
să întârzie cu două săptămâni, toamna vine mai devreme și iernile sunt mai lungi. Relieful este fragmentat de Jijia și afluenții săi: pârâul Buhai și Morii unit cu pâraiele Criva și Ghițăloaia. Înălțimea cea mai coborâta a reliefului este în albia majoră a Jijiei, 140-150m iar cea mai ridicată pe dealul Tirinca, 193 m. Climă regiunii este temperat continentală. Temperatura cea mai ridicată a fost înregistrată la 6 aug.1905, 38 °C iar cea mai scăzută, -32,5 °C pe 5
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
și care face parte din Podișul Moldovei. Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei este cel al unui vast amfiteatru, cu deschidere spre valea râului Suceava, cu înălțimea maximă de 435 metri (dealul Țarinca) și cea minimă de 270 metri (în zona albiei râului Suceava). Trăsăturile generale ale reliefului sunt în mare parte o consecință a litologiei și a structurii monoclinale. Litologia este dominată de depozitele sarmațiene care reflectă regimul de platformă cu succesiuni de straturi argilonisipoase, marne, gresii și calcare oolitice. Relieful
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
și 10°, iar 15% din teritoriu are pante peste 10°. Principalele unități de relief din oraș și din zona înconjurătoare, de vârstă cuaternară, pot fi clasificate în trei mari grupe: Ele s-au detașat ca trepte prin adâncirea succesivă a albiei Sucevei astfel: În afara acestor trei trepte ale șesului se mai pot delimita încă șase terase: Teritoriul județului Suceava aparține în întregime bazinului hidrografic al Siretului. Râul Suceava, principala apă curgătoare din perimetrul municipiului cu același nume, creează în dreptul orașului o
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Sucevei astfel: În afara acestor trei trepte ale șesului se mai pot delimita încă șase terase: Teritoriul județului Suceava aparține în întregime bazinului hidrografic al Siretului. Râul Suceava, principala apă curgătoare din perimetrul municipiului cu același nume, creează în dreptul orașului o albie largă, un culoar de 1,5 km lățime, în cea mai mare parte neinundabil, ca urmare a măsurilor de îndiguire și protejare a întregului spațiu afectat zonei industriale și de agrement. De-a lungul timpului, râul Suceava a suferit deplasări
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
mai mare parte neinundabil, ca urmare a măsurilor de îndiguire și protejare a întregului spațiu afectat zonei industriale și de agrement. De-a lungul timpului, râul Suceava a suferit deplasări succesive către sud și sud-vest, lăsând în partea opusă vechi albii sub formă de terase. Un rol important atât în evoluția văii principale, cât și a celor afluente l-au avut procesele geomorfologice de modelare a versanțiior. Râul Suceava primește pe partea dreaptă pâraiele Șcheia și Târgului, cu versanți asimetrici, iar
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Cașin în Sud și Bogdănești și Târgu Trotuș în Vest. Orașul intravilan este dispus pe terase naturale și antropice, dar și pe dealurile din preajmă, astfel se găsesc case la altitudinea medie de 300 m pe dealul Cuciur și pe albia Trotușului, la altitudinea medie de 200 m. Tipurile de sol prezente sunt reprezentate de cernoziom și roci sedimentarăe (nisip și pietriș). Fertilitatea solului este asigurată de însușirile fizice, hidrofizice și biochimice, având un conținut ridicat de humus de bună calitate
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]