7,716 matches
-
atmosferică a modulului EDM în cadru programului ExoMars. Are aceeași greutate și sistem de declanșare a parașutei prezente pe modulul ESA. Vehiculul DTV urmează să fie ridicat la altitudinea de 24 km de un balon stratosferic cu heliu. La acea altitudine va fi lăsat incădere liberă până când va detecta o presiune dinamică identică cu cea întâmpinată de modulul EDM la intrarea în atmosferă planentei Marte. În acele condiții parașuta va fi declanșată și vehiculul va ateriza pe suprafața Mării Negre de unde va
ARCA Space Corporation () [Corola-website/Science/317009_a_318338]
-
va fi presurizata la 16 atmosfere. La acea presiune discurile se vor sparge și combustibilul va ajunge în motor. Misiunea 1 a avut loc în data de 2 decembrie 2006 când un balon solar a transportat capsula cosmonavei Stabilo la altitudinea de 14.700 m. Altitudinea intenționată a fost mai mică datorită unor turbulențe extreme întâlnite în ultima etapă a zborului. În acea situație s-a luat decizia de a nu riscă avarierea sistemului. Zborul a fost pregătit în august 2006
ARCA Space Corporation () [Corola-website/Science/317009_a_318338]
-
atmosfere. La acea presiune discurile se vor sparge și combustibilul va ajunge în motor. Misiunea 1 a avut loc în data de 2 decembrie 2006 când un balon solar a transportat capsula cosmonavei Stabilo la altitudinea de 14.700 m. Altitudinea intenționată a fost mai mică datorită unor turbulențe extreme întâlnite în ultima etapă a zborului. În acea situație s-a luat decizia de a nu riscă avarierea sistemului. Zborul a fost pregătit în august 2006 când un alt balon de
ARCA Space Corporation () [Corola-website/Science/317009_a_318338]
-
turbulențe extreme întâlnite în ultima etapă a zborului. În acea situație s-a luat decizia de a nu riscă avarierea sistemului. Zborul a fost pregătit în august 2006 când un alt balon de mare dimenstiuni a fost lansat la o altitudine joasă în zbor controlat. Atunci o parașută proiectată special a fost testată. A fost primul zbor stratosferic realizat de ARCA și a fost transmis în direct și peste 20 de jurnaliști au fost prezenți. Misiunea 2 a rachetei Stabilo 1B
ARCA Space Corporation () [Corola-website/Science/317009_a_318338]
-
27 septembrie 2007 de la baza aeriană Capul Midia. Forțele Aeriene Române au participat cu două stații radar, Aviația Civilă și Forțele Navale Române de asemenea au participat, cei din urmă cu o navă de scafandri. Cele două trepte au atins altitudinea de 12.000 m. După o oră și 30 de minute și la 30 km distanță față de locația de lansare, Stabilo a aterizat pe suprafața mării și a fost interceptata de navă Saturn și recuperată de scafandri. Navă de recuperare
ARCA Space Corporation () [Corola-website/Science/317009_a_318338]
-
după ce zborul a fost încheiat. Helen a fost o rachetă demonstrator pentru rachetă orbitala Haas, lansată din balon. A fost intenționată să testeze metodă de stabilizare gravitațională în zbor, propusă pentru rachetă Haas. Helen a fost inteționată să atingă o altitudine de 80 km. Două variante au fost create, o versiune cu trei trepte cu rezervoare cilindrice care folosea apă oxigenata că combustibil monopropelant și o versiune în două trepte care avea rezervoare cilindrice și folosea aceeași metodă de propulsie. Rachetă
ARCA Space Corporation () [Corola-website/Science/317009_a_318338]
-
fost făcută pe 1 octombrie 2010 și a fost folosită doar treaptă a doua a rachetei Helen 2 și un balon mai mic cu heliu. Zborul, numit Misiunea 4B, a fost unul de succes, Helen 2 a pornit motorul la altitudinea de 14.000 m și a ajuns la altitudinea de 38.700 m. Zborul a dovedit corectitudinea metodei de stabilizare gravitațională. După dificultățile întâlnite cu baloane stratosferice ARCA a decis să renunțe la rachetă Haas și să proiecteze o nouă
ARCA Space Corporation () [Corola-website/Science/317009_a_318338]
-
folosită doar treaptă a doua a rachetei Helen 2 și un balon mai mic cu heliu. Zborul, numit Misiunea 4B, a fost unul de succes, Helen 2 a pornit motorul la altitudinea de 14.000 m și a ajuns la altitudinea de 38.700 m. Zborul a dovedit corectitudinea metodei de stabilizare gravitațională. După dificultățile întâlnite cu baloane stratosferice ARCA a decis să renunțe la rachetă Haas și să proiecteze o nouă familie de rachete orbitale și suborbitale lansate de la sol
ARCA Space Corporation () [Corola-website/Science/317009_a_318338]
-
avut loc înainte de zborul rachetei Helen 2 în data de 27 aprilie 2010 între 07:45 și 08:45 AM, cu decolarea de la Hogiz, Brașov. Un balon pilotat cu aer cald a ridicat caspula presurizata a rachetei Helen 2 la altitudinea de 5200 m. Distanță maximă între balon și centrul de comandă de la aerodromul de la Sânpetru a fost 42km, care corespundea cu zona de siguranță simulata a rachetei Helen 2. Echipajul balonului a fost compus din Mihai Ilie - pilot, Mugurel Ionescu
ARCA Space Corporation () [Corola-website/Science/317009_a_318338]
-
comandă, telemetrie și de transmisie pentru rachetă Helen 2. Misiunea 6 a testat sistemul de salvare pentru capsula avionului supersonic IAR-111. În data de 26 septembrie 2011, un elicopter Mi-17 de la Unitatea Specială de Aviație a ridicat capsula până la altitudinea de 700 m deasupra mării. La acea altitudinea elicopterul a eliberat capsula. Parașuta s-a declanșat și capsula a aterizat pe suprafața mării. A fost recuperată de acelasi elicopter cu ajutorul Pazei de Coastă. WP3 a fost un zbor de test
ARCA Space Corporation () [Corola-website/Science/317009_a_318338]
-
2. Misiunea 6 a testat sistemul de salvare pentru capsula avionului supersonic IAR-111. În data de 26 septembrie 2011, un elicopter Mi-17 de la Unitatea Specială de Aviație a ridicat capsula până la altitudinea de 700 m deasupra mării. La acea altitudinea elicopterul a eliberat capsula. Parașuta s-a declanșat și capsula a aterizat pe suprafața mării. A fost recuperată de acelasi elicopter cu ajutorul Pazei de Coastă. WP3 a fost un zbor de test de validare pentru programul ExoMars High Altitude Drop
ARCA Space Corporation () [Corola-website/Science/317009_a_318338]
-
trei capsule presurizate conținând echipamentele de avionica care vor fi utilizate pentru testul parașutelor programul ExoMars. Capsulele presurizate, transportate de un grup de baloane, au fost lansate la ora 7:15 AM și urcarea a durat 90 de minute până la altitudinea de 24,4 km. La acea altitudine capsulele au fost eliberate sub o parașută de recuperare și au aterizat pe mare douăzeci de minute mai tarziu. Capsulele și parașuta au fost recuperate de marină română la o distanță de 92
ARCA Space Corporation () [Corola-website/Science/317009_a_318338]
-
care vor fi utilizate pentru testul parașutelor programul ExoMars. Capsulele presurizate, transportate de un grup de baloane, au fost lansate la ora 7:15 AM și urcarea a durat 90 de minute până la altitudinea de 24,4 km. La acea altitudine capsulele au fost eliberate sub o parașută de recuperare și au aterizat pe mare douăzeci de minute mai tarziu. Capsulele și parașuta au fost recuperate de marină română la o distanță de 92 de km de la punctul de lansare. Obiectivele
ARCA Space Corporation () [Corola-website/Science/317009_a_318338]
-
74R1C.38. Acesta antrena o elice cu trei pale, cu diametrul de 2,9 m. Aripile cu zăbrele rigide erau construite din duraluminiu și oțel, acoperite cu pânză. Avionul atingea o viteză de 438 km/h la 5.300 m altitudine și 342 km/h la nivelul solului. Rata ascensională era de 1 minut și 25 de secunde la 1.000 m și de 7 minute și 20 de secunde la 6.000 m. În ciuda configurației sale de biplan, CR.42
Fiat CR.42 () [Corola-website/Science/317088_a_318417]
-
ședință a piloților și a comandanților din Malta, unde s-au căutat soluții la contracararea atacurilor avioanelor italiene foarte manevrabile. Dintre toate soluțiile propuse, singura care s-a dovedit realistă a fost aceea ca piloții aliați să zboare la o altitudine mai mare decât cei italieni, pentru a se plasa într-o poziție avantajoasă. Fiat CR.42 a fost principalul avion de vânătoare de noapte al Regia Aeronautica, deși nu era echipat cu radar și de multe ori nici cu aparat
Fiat CR.42 () [Corola-website/Science/317088_a_318417]
-
acea epocă (secolul al XV-lea) În perioada cuceririi spaniole, ultimul refugiu al incașilor a fost orașul Machu Picchu. Citadela construită aici, realizată cu o remarcabilă ingeniozitate, a fost amplasată pe vârfurile inaccesibile ale munților la peste 3.000 m altitudine. Stil arhitectural proiectat și utilizat în Scandinavia și Nordul Europei, în secolele IX-XI.Casele erau construite din lemn, pereții din lemn, săpate în pământ, cu pietre alezate la bază. La fel și templele, cât și bisericile timpurii, erau construite din
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
este un lac antropic amenajat pe râul Colentina. Este situat în Câmpia Vlăsiei, în apropiere de localitatea Buftea, județul Ilfov, la circa 20 km nord București. este situat la altitudinea de 106 m, are o lungime de 7 km, o suprafață de 307 ha și adâncimea maximă de 8 m. Lucrările de amenajare a lacului Buftea au avut loc prin anii 1935-1937, în acest scop fiind necesară executarea unor diguri
Lacul Buftea () [Corola-website/Science/317155_a_318484]
-
necesare, însă, doar trei manevre de corectarea traiectoriei, combustibilul economisit fiind util pentru prelungirea misiunii "MRO". "MRO" și-a început intrarea în orbită apropiindu-se de Marte la 10 martie 2006, trecând peste emisfera de sud a planetei la o altitudine de 370-400 km. Toate cele șase motoare principale ale "MRO" au funcționat timp de 27 de minute pentru a încetini sinda de la ~2.900 m/s la ~1.900 m/s. Vaporul cu heliu sub presiune a fost mai rece
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]
-
a atinge o orbită mai joasă, circulară și cu o perioadă mai scurtă. Mai întâi, pe parcursul primelor cinci ocoluri ale planetei (care au durat o saptămână pe Pamant), "MRO" și-a folosit motoarele pentru a coborî periapsa orbitei la o altitudine mai joasă. Această altitudine depinde de densitatea atmosferei deoarece densitatea atmosferei marțiene se modifică sezonier. În al doilea pas, în timp ce efectua corecții minore ale altitudinii periapsei cu ajutorul motoarelor, "MRO" a a menținut altitudinea de frânare timp de 445 de orbite
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]
-
mai joasă, circulară și cu o perioadă mai scurtă. Mai întâi, pe parcursul primelor cinci ocoluri ale planetei (care au durat o saptămână pe Pamant), "MRO" și-a folosit motoarele pentru a coborî periapsa orbitei la o altitudine mai joasă. Această altitudine depinde de densitatea atmosferei deoarece densitatea atmosferei marțiene se modifică sezonier. În al doilea pas, în timp ce efectua corecții minore ale altitudinii periapsei cu ajutorul motoarelor, "MRO" a a menținut altitudinea de frânare timp de 445 de orbite planetare (aproximativ 5 săptămâni
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]
-
saptămână pe Pamant), "MRO" și-a folosit motoarele pentru a coborî periapsa orbitei la o altitudine mai joasă. Această altitudine depinde de densitatea atmosferei deoarece densitatea atmosferei marțiene se modifică sezonier. În al doilea pas, în timp ce efectua corecții minore ale altitudinii periapsei cu ajutorul motoarelor, "MRO" a a menținut altitudinea de frânare timp de 445 de orbite planetare (aproximativ 5 săptămâni de pe Pământ) pentru a reduce apoapsa orbitei la 450 km. Aceasta s-a efectuat în așa fel încât să nu se
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]
-
pentru a coborî periapsa orbitei la o altitudine mai joasă. Această altitudine depinde de densitatea atmosferei deoarece densitatea atmosferei marțiene se modifică sezonier. În al doilea pas, în timp ce efectua corecții minore ale altitudinii periapsei cu ajutorul motoarelor, "MRO" a a menținut altitudinea de frânare timp de 445 de orbite planetare (aproximativ 5 săptămâni de pe Pământ) pentru a reduce apoapsa orbitei la 450 km. Aceasta s-a efectuat în așa fel încât să nu se încălzească navă spațială prea mult, dar să și
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]
-
motoarele pentru a-și mișcă periapsa în afara atmosferei marțiene, la 30 august 2006. În septembrie 2006, "MRO" și-a mai pornit motoarele de două ori pentru a face un acord fin al orbitei sale finale, aproape circulare, aflate la o altitudine de deasupra suprafeței marțiene. Antenele dipolare SHARAD au fost desfăcute la 16 septembrie. Toate instrumentele științifice au fost testate și majoritatea erau oprite înainte de conjuncția solară ce a avut loc între 7 octombrie și 6 noiembrie 2006. După sfârșitul conjuncției
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]
-
Resolution Imaging Science Experiment" este un telescop cu reflexie de 0,5 m reflecting telescope, cel mai mare purtat într-o misiune în spațiul îndepărtat, și are o rezoluție unghiulara de 1 microradian (μrad), sau 0,3 m de la o altitudine de 300 km. Prin comparație, imaginile din satelit ale Pământului sunt în general disponibile la o rezoluție de 0,5 m, iar imaginile din satelit de la Google Maps sunt disponibile la 1 m. HiRISE realizează imagini în trei benzi de
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]
-
apropiat (VNIR) utilizat pentru a produce hărți mineralogice detaliate ale suprafeței marțiene. El funcționează de la 370 la 3920 nm, măsoară spectrul în 544 canale (fiecare cu o lățime de bandă de 6.55 nm), și are o rezoluție de la o altitudine de . CRISM este utilizat pentru a identifica mineralele și substanțele chimice ce pot oferi indicii despre existența în prezent sau în trecut a apei la suprafața planetei. Printre aceste materiale se numără fierul, oxizii, filosilicatele și carburile, care au șabloane
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]