7,167 matches
-
e atât de goală (pe dinăuntru, nu pe dinafară), că m-a speriat. ...De curând am găsit, în sfârșit, o blondă pe gustul meu. E o tipă matură, așezată, calmă, demnă, bine dispusă. Are plete lungi, galbene, drepte și cam aspre. Așa e ea. Dar îmi vine s-o țin în brațe toată ziua și când o țin așa strâns în brațe și îi torc poveștile mele, simt că mă iubește. Altfel nu mi-ar fi dat voie săi iau, drept
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
în ei înșiși. Lăcomia: Așa te vreau, Grăsano! Iar tu, întunecată Răzbunare, veșnic supărato, vei fi mereu alături de surorile tale, Invidia, Ura și, Gelozia? Cum vei avea grijă ca toți oamenii să fie pedepsiți și pedepsele să fie cât mai aspre? Răzbunarea: Eu știu foarte bine ce am de făcut, nu-i nevoie să-ți spun ție acum ce fac, dar tu știi ce ai de făcut, babo? Lăcomia: Sigur că știu. În ce mă privește, eu, mama voastră și a
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
soției, care nu mai are nimic din farmecul uimitor al femeii care a fost: Războiul apare, în romanul său, așa cum l-a trăit; viziune este personal și autorul descrie viața interioară a individului care participă la bătălie. Eroul se întreabă aspra sensului acestuia, asupra împrejurărilor în care va muri: Narațiunea este realizată la persoana întâi, dar îl recunoaștem pe autor și în vorbirea altor personaje. La popota ofițerilor se reiau discuțiile despre importanța războiului, despre grandoarea lui sau despre lipsa de
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
toți pacienții nou operați din acest salon. S-a Înțeles? Șeful salonului și al dumitale este medicul primar Vatră. Orice nelămurire ți-o va limpezi el. Voi controla! - a rostit cu ton apăsat și sprânceană ridicată, care dezvelea o privire aspră, profesorul... Cu o grimasă care semăna cu a celor care Înghit chinină, doctorașul a răspuns: ― Ammm... Înțelesss... Profesorul a plecat grăbit. Se simțea surescitat, ca niciodată. Cauza? Indolența sau mai degrabă obrăznicia afișate de acel doctoraș. Dar... „Să nu Întinzi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
nu ne mai Împiedecam la fiecare pas de tufanii crescuți aiurea pe făgașul gârlei... Pe când ziua se Îngâna cu noaptea, a pornit să ningă... La Început ușor, dar după o bucată bună de vreme a prins să ningă răzbit... Ningea aspru și nemilos. Când s-a Înnoptat de-a binelea, ningea răzbunător parcă... ― Asta vă mai trebuia - s-a alăturat din nou Elena necazurilor acelor oameni. ― Mergeam din ce În ce mai greu, dar nu ne opream decât să se schimbe cei de la targă... Nu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
nebunie - și a motivat profesorul graba. ― Sper să nu spun vorbe fără acoperire dacă am să afirm că profesioniștii - cei adevărați - trebuie să fie uniți și gata de ripostă În asemenea situații - a răspuns directorul. Cu mers apăsat și gând aspru, profesorul a intrat În salonul unde lucra „doctorașul”. ― Doctore Cuc, peste o jumătate de ceas să te prezinți la mine cu documentele privind externarea șatrarului. Surprins de apariția profesorului, doctorul Cuc nu a schițat nici un răspuns... Îl știa chemat la
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
orice cuvânt care contrazicea acea afirmație era propagandă. Vicleanul Czinczar pusese stăpânire pe mijloacele de comunicație și manipulase, în timp ce își consolida poziția printre forțele barbare ale planetei. Czinczar. Numele avea o cadență sinistră, un inel de violență dezlănțuită, un zăngănit aspru, metalic. Dacă un asemenea bărbat și adepții lui ar scăpa cu măcar o parte din averea care se putea strânge din Linn, sistemul solar locuit s-ar face ecoul acestei isprăvi. Guvernul lordului consilier Tews s-ar prăbuși ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
fi terminat cu voi, linneenii, vei lucra pentru mine. - La munca câmpului - spuse tăios Clane - pentru trei luni, zece ore pe zi. Nu era momentul să se arate milos. Un imperiu atacat nu se dă în lături de la cele mai aspre acțiuni. Orice slăbiciune se poate dovedi dezastruoasă. În timp ce sclavul fu condus afară de către gărzi, acesta strigă o ultimă insultă peste umăr. - Nenorocitule - spuse el - o să ajungi acolo unde îți este locul când Czinczar va veni aici. Clane nu răspunse. Găsea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
din ce mai rămăsese în paharul pe care-l avea în față. Apoi, se lăsă la loc încetișor, mormăind: - Sunt sigur că totul o să fie bine. Soarta nu poate fi chiar atât de ironică. Femeia care se arătase atât de aspră se ridică deodată în picioare. Buzele i se subțiaseră. - Domnule Maynard, n-ai de gând să te duci să vezi? - Nu, nu, totul e bine. Sunt convins. Mai e loc și pentru alte cifre, sub greutatea ceasului. Pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
m-a trezit cu noaptea-n cap, la patru. De obicei, îmi potrivesc starea sufletească după starea grădinii mele. Sau mă străduiesc s-o fac. În dimineața asta, grădina e somnoroasă și rece. M-ai lăsat deasupra, pe scoarța asta aspră; ți-ai tras pămîntul peste tine, peste muzica ta, peste cuta de pe frunte (pe care nu-ți plăcea s-o ating), peste ochii alungiți de prinț oriental... "Te las aici, Iordana. Sînt mai priceput decît tine în plecări afară. Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
scoasă din basme. Cruzimea săracului, viclenia săracului, duritatea lui mi-au fost ascunse de-ai mei. Nu erau nici feți, nici frumoși țăranii din Dorobanț, parohia bunicului. Urîți, morocănoși, rupți de oboseală, puși pe înjurătură (în loc de dialog), așa erau. Traiul aspru, nemilos răzbătea din unghiile boante, din mîinile murdare de pămînt și numai a brazdă proaspăt răsturnată nu miroseau. Trăsneau a redeveu (rachiu de vin) de cu noaptea-n cap. Se îmbătau de două ori, de la biserică la crîșma lui Pîntec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
casă și mîncam în neștire cartofi prăjiți. Dar ea? Îmi spune ceva despre ea? O conduc. Tano aproape că a ajuns la coada lui Mișu Negrițoiu, încremenit cataplectic, de frică, pe poartă. Lasă-l, TA-NO! îi comand cu cea mai aspră voce. Răzbelnică mai ești. Cu toată lumea, chiar și cu prăpăditul de mine. Îi dă, totuși, lui Mișu Negrițoiu pace. Motanul sare în vișin și stă acolo, cocoțat între straturile cu tufanici și Dumnezeu, întrebîndu-se cum umple Miss Deemple gropițele alea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
că plouă cu gheață peste mine. Numai că boabele de grindină se preschimbă-n ochi. Globi fără vedere, reci, seci. Ochi cu pupile rotunde, oarbe, rostogolindu-se ca după un masacru suprarealist. Tano mă atinge pe obraz cu limba lui aspră și fierbinte, să mă trezească. Iarăși am lăsat deschisă ușa de la antret, iarășișiiarăși a putut ajunge în dormitor, lîngă pat, să-mi lingă lacrimile de pe obraz. Nu plînge, Iordanco, de ce plîngi? Am să-ți citez nu din Schopenhauer al vostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
să nu se oprească, abandonîndu-i-se. Toate cearșafurile și prosoapele folosite de ei le-am zvîrlit la gunoi. În baie, petreceau ore și ore. Urinau indiscret unul față de altul. Brăduț îl bărbierea cu tandrețe; firele de păr cedau lamei, cu sunet aspru. Cînd s-o fi ras prima dată Patrick? Sigur nu la 16-l7 ani, ci mai devreme. "Hai, atinge-i obrazul, mi-a cedat Brăduț ceva din plezir. Să vezi ce piele proaspătă are steaua mea polară". Polară? Hilară, nu polară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
enervare, se congestiona, urla la mine cînd întîrziam. După un recital impresionant, o fană a muzicii lui (mă tot nimeream lîngă ea) s-a aplecat spre mine: "E tata?" "E bărbatul meu". "Ce fericită poți fi!" Depindeam de mîngîierea lui aspră: "N-o să-ți las amintiri calme, dulci, molcome". Voia să-mi fie zeul. Nu omul. Și, mereu: "e greșealataegreșealataegreșealata!". Așa-i, Iordan. Tu ai fost greșeala mea de la 17 ani, de la 21, de la 32 de ani; păcatul meu de la 33
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
fost! Eu îmi plângeam nenorocul - mă rugam la Dumnezeu să mă ajute pe drumul pe care pornisem învățând, învățând și repetând ceea ce învățasem în cei 6 ani cât am învățat la școala din Priponești. Stăruința, dârzenia, tenacitatea dobândită în viața aspră țărănească mi-au fost sprijin pentru încercarea mea de a mă realiza ca om cu carte, visând încă de la vârsta de 10 ani să ajung învățător cu dragoste de copii ca domnișoara învățătoare de la clasa I, Elena Basocescu, originară din
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
crucit și nu înțelege/ Cum poate să fie o astfel de lege/... Ar pune el mâna pe ditai topor/ dar nu vrea/ să-l scoată mai marii de astăzi nebun/ Cum s-a ntâmplat cu vecinul Găbun.” Era în vremea aspră și aprigă a împotrivirii când „De obicei/ Sunt căutați/ Capii răscoalei,/ Judecați urgent,/ închiși, împușcați/ Ori spânzurați/... Și toate se petrec/ în numele poporului” - formulă stereotipă prin care orânduirea comunistă își justifica legalitatea însușită samavolnic. Pentru a distrage atenția, cânta de
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
să învețe de la cei din jur cum se luptă și se trăiește, el, cel revenit din Primul Război Mondial cu atâtea traume, el, care a jinduit după o viață mai bună și mai frumoasă, el, duiosul, el, blândul dar și asprul meu părinte, cinstit, extrem de harnic și hotărât în toate - mi-a apărut în vis și tare m-am bucurat! Cine nu se bucură să-și vadă părinții - măcar în vis - după ce au trecut demni peste Styx? îmi povestea ceva, din
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
se postează lângă o clăiță de grâu la ceva depărtare de drum, hotărât să doarmă lângă munca sa. Stând el așa, după o primă ațipeală aude un trăncănit de căruță care se deplasa la trap - ascultă sunetul roților pe caldarâmul aspru al drumului și după aceea - nimic - semn că acea căruță goală trecuse de pe drumul tare pe miriștea afânată a fostului lan de grâu. Din culcat cum era pe niște snopi de grâu, își schimbă poziția cu vizibilitate spre partea dinspre
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
zambile albastre și albe, narcise galbene și albe, crinii de mai, crinii imperiali și covorul compact al lăcrămioarelor cu acel parfum inconfundabil al lor și veți avea tabloul aproape complet al primăverii - simbol al întineririi naturii ce a vegetat sub asprul sărut geros al crivățului. Pentru un viețuitor norocos la o casă și o curte cu atâtea minuni de frumusețe și belșug nu poate fi o mai mare mulțumire și satisfacție ca om care cu mâna lui a făurit acest colț
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
nu sunt singur pe lume... Ca fapt divers, iarna din părțile Bârladului e ceva aparte dacă o raportez la iarna veritabilă ce s-a înstăpânit în celelalte regiuni ale țării sau dacă ne referim la restul lumii. E o iarnă aspră, grea, cu probleme dificile în țări ca Polonia, Cehia, Austria și țări de pe alte continente. Iarna își revendică atributele ei specifice și e în dreptul ei să se manifeste. în Basarabia, Voronin - dezamăgit că și a pierdut supremația politică - cere insistent
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
voturilor, așa cum au cerut și comuniștii lui Iliescu și Geoană, nevenindu-le să creadă că nu mai sunt prima vioară în politica românească din Basarabia. Aceeași îndărătnicie de a nu-și recunoaște înfrângerea! Joi, 9 decembrie. Aceleași aspecte de iarnă aspră cu mari dificultăți în trafic la noi și în restul Europei. Din Iași, I.N. Oprea mă anunță că în curând voi primi o nouă carte ieșită proaspăt din laboratorul său de creație. A câta carte??? că i le-am uitat
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
fiica sa, când aceasta se află în vacanță. În lunga și impresionanta scrisoare ce mi-a trimis am descoperit o serie de traume pe care le-a avut de mic copil și până la maturitatea actuală, pusă să locuiască pe meleaguri aspre din punct de vedere climatic și cu alte legi de desfășurare a vieții cotidiene, ca rezultat al depărtării imense de locurile de origine, a asprimii unei clime deosebite și a unei însingurări lingvistice. După recenta vizită făcută fiicei mele la
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
unica mlădiță ce o leagă de perpetuarea numelui pentru viitor! Dacă scrisoarea mata ar fi venit de undeva din România, aproape sigur că ar fi rămas fără răspuns și trecută în uitare, dar prin faptul că vine tocmai din climatul aspru al Canadei, m-a făcut să răspund și să-mi exprim și unele păreri... Ai visat de mică să trăiești și să vorbești „numai în franceză”, pe vremea când toți românii ne aflam ca într-o colivie, captivi, refuzându-ni
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
dorește și pretinde orice copil. Se vede acest lucru din ceea ce scrii. Eu am avut parte de dragostea profundă a ambilor părinți, dragoste pe care am transmis-o celei ce mi-a dat certitudinea dăinuirii, mai ales atunci în vremurile aspre și vitrege ale războiului, când puteam să dispar fără urmă, ca atâția inși din generația mea, adevărată generație de sacrificiu! Din cuprinsul scrisorii încerci să marchezi unele trăsături ale caracterului meu, considerându-mă ca un erou. Nu! N-am fost
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]