8,717 matches
-
largă utilizare a sa, prin Vlahuță, D. Th. Neculuță, dar mai ales prin Șt. O. Iosif. La toți aceștia, „basmul”, cuvînt cu multe reverberații, e declanșator de reverii, îmbată simțurile, devine suport pentru tot felul de gînduri: „Din vremi reînvie basmul, și-mi torn palate iarăși” (Vlahuță)3); „Ce dulce-i cînd doarme în suflet mîhnirea/ Și chinul... alene pe iarbă întins/ Să cugeți la basme... și-n gol necuprins/ Să stai cu privirea” (D. Th. Neculuță)4); „Și-adorm cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
declanșator de reverii, îmbată simțurile, devine suport pentru tot felul de gînduri: „Din vremi reînvie basmul, și-mi torn palate iarăși” (Vlahuță)3); „Ce dulce-i cînd doarme în suflet mîhnirea/ Și chinul... alene pe iarbă întins/ Să cugeți la basme... și-n gol necuprins/ Să stai cu privirea” (D. Th. Neculuță)4); „Și-adorm cu gîndul fermecat/ La basmul vechi: Au fost odată/ Trei mîndre fete de-mpărat...”; „Se spune-n basme c a trăit/ Demult, demult pe lume-odată”; „Leagănă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
palate iarăși” (Vlahuță)3); „Ce dulce-i cînd doarme în suflet mîhnirea/ Și chinul... alene pe iarbă întins/ Să cugeți la basme... și-n gol necuprins/ Să stai cu privirea” (D. Th. Neculuță)4); „Și-adorm cu gîndul fermecat/ La basmul vechi: Au fost odată/ Trei mîndre fete de-mpărat...”; „Se spune-n basme c a trăit/ Demult, demult pe lume-odată”; „Leagănă pe oglinda apei/ Basmul vechi al unei fete/ De mpărat, mireasă tristă” (Șt. O. Iosif)5). Cum se vede
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
chinul... alene pe iarbă întins/ Să cugeți la basme... și-n gol necuprins/ Să stai cu privirea” (D. Th. Neculuță)4); „Și-adorm cu gîndul fermecat/ La basmul vechi: Au fost odată/ Trei mîndre fete de-mpărat...”; „Se spune-n basme c a trăit/ Demult, demult pe lume-odată”; „Leagănă pe oglinda apei/ Basmul vechi al unei fete/ De mpărat, mireasă tristă” (Șt. O. Iosif)5). Cum se vede, tocmai pentru că e general, cuvîntul „basm” are avantajul de a fi evocator. în numele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
necuprins/ Să stai cu privirea” (D. Th. Neculuță)4); „Și-adorm cu gîndul fermecat/ La basmul vechi: Au fost odată/ Trei mîndre fete de-mpărat...”; „Se spune-n basme c a trăit/ Demult, demult pe lume-odată”; „Leagănă pe oglinda apei/ Basmul vechi al unei fete/ De mpărat, mireasă tristă” (Șt. O. Iosif)5). Cum se vede, tocmai pentru că e general, cuvîntul „basm” are avantajul de a fi evocator. în numele lui se pot afirma o mulțime de lucruri, deschide porți sufletești tainice
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mîndre fete de-mpărat...”; „Se spune-n basme c a trăit/ Demult, demult pe lume-odată”; „Leagănă pe oglinda apei/ Basmul vechi al unei fete/ De mpărat, mireasă tristă” (Șt. O. Iosif)5). Cum se vede, tocmai pentru că e general, cuvîntul „basm” are avantajul de a fi evocator. în numele lui se pot afirma o mulțime de lucruri, deschide porți sufletești tainice, da la iveală aspirații dintre cele mai îndrăznețe. La o nouă folosire, în „Plouă”, Bacovia scrie cuvîntul „basm” cu iritare: „Ce
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
e general, cuvîntul „basm” are avantajul de a fi evocator. în numele lui se pot afirma o mulțime de lucruri, deschide porți sufletești tainice, da la iveală aspirații dintre cele mai îndrăznețe. La o nouă folosire, în „Plouă”, Bacovia scrie cuvîntul „basm” cu iritare: „Ce basme tălăngile spun!/ Ce lume așa goală de vise!/... Și cum să nu plîngi în abise,/ Da, cum să nu mori și nebun”6). Refuzul „basmului”, mai exact, al iluziei constituie de altfel una din caracteristicile poeziei
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
are avantajul de a fi evocator. în numele lui se pot afirma o mulțime de lucruri, deschide porți sufletești tainice, da la iveală aspirații dintre cele mai îndrăznețe. La o nouă folosire, în „Plouă”, Bacovia scrie cuvîntul „basm” cu iritare: „Ce basme tălăngile spun!/ Ce lume așa goală de vise!/... Și cum să nu plîngi în abise,/ Da, cum să nu mori și nebun”6). Refuzul „basmului”, mai exact, al iluziei constituie de altfel una din caracteristicile poeziei sale, care se nutrește
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mai îndrăznețe. La o nouă folosire, în „Plouă”, Bacovia scrie cuvîntul „basm” cu iritare: „Ce basme tălăngile spun!/ Ce lume așa goală de vise!/... Și cum să nu plîngi în abise,/ Da, cum să nu mori și nebun”6). Refuzul „basmului”, mai exact, al iluziei constituie de altfel una din caracteristicile poeziei sale, care se nutrește din realitatea cea mai dramatică. își va mai aminti totuși de „basm” o dată, la senectute, în „După-amiază caldă”, ca de o enigmă din trecut sau
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nu plîngi în abise,/ Da, cum să nu mori și nebun”6). Refuzul „basmului”, mai exact, al iluziei constituie de altfel una din caracteristicile poeziei sale, care se nutrește din realitatea cea mai dramatică. își va mai aminti totuși de „basm” o dată, la senectute, în „După-amiază caldă”, ca de o enigmă din trecut sau ca de o speranță pentru împlinirea unei dorințe: „Căci D-zeu/ Mi-a dat să scriu/ Aceste rînduri./ Credeam,/ Numai să privesc./ Le public,/ Și poate,/ Din
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
D-zeu/ Mi-a dat să scriu/ Aceste rînduri./ Credeam,/ Numai să privesc./ Le public,/ Și poate,/ Din umbra unei terase,/ într-o după-amiază/ Tăcută, cu soare,/ Va trece o pasăre,/ Departe,/ Ca printr-un parc.../ Gîndește-te atunci/ La fastuosul basm”7). Despre „instinctul satanic” între loviturile reușite de Bacovia la capitolul formulări memorabile, trebuie inclus și „instinctul satanic”, din „Balet”: „Lunecau baletistele albe.../ Tainic trezind complexul organic-/ Albe, stîrnind instinctul satanic,/ Lunecau baletistele albe”1). Cititorul intuiește despre ce e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vremea aceea, tatăl lui Bacovia folosea, desigur, „litrul de plumb”, ca măsură în comerțul cu băuturi. Tejgheaua și (corespondență sinistră) masa de la morgă erau din plumb. Cuvîntul „plumb” actualiza apoi o serie de amintiri folclorice, istorice și literare. într-un basm, o strigoaică toarnă plumb în urechile cîinilor, pentru ca aceștia să nu poată fi asmuțiți împotriva ei11). în Legenda Sfintei Vineri, un împărat poruncește slugilor să pregătească o „căldare” cu „plumbu și seu și smoală”, în care, după „șapte zile și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
G.Coșbuc, „Cîntecul fusului”, în Versuri,ediția cit., p. 16; M. Eminescu, „Și dacă...”, în Poezii, ediția cit., p. 131; G. Topîrceanu, „Balada morții”, în op. cit., p. 8; Vasile Demetrius, Orașul bucuriei, Ed. „Universala” Alcalay et Co., f.a., p. 177. Basmul în care plopul devine flaut se găsește la Lazăr Șăineanu (op. cit., p. 95). 9. Petre Dulfu, „Maica Domnului”. Legendă, în Almanahul scriitorilor de la noi, 1911, p. 43 44. însă în Khalil Gibran (Iisus, Fiul Omului, Ed. Orion, 2000, p. 206
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cioarei cînd s-a numit privigătoare”, „Ingratul”), M. Eminescu („Scrisoarea II”, „Odin și Poetul”, „Oricare cap îngust”), Al.Macedonski („Scriitorul”, „Italo”, îndeosebi cîntul al doilea), A. Vlahuță („Delendum...”, „Slăvit e versul...”) etc . 4. „Divagări utile”, în Opere, p. 465. Fețele basmului 1. „Strigoii”, în Opere, p. 70. 2. „Sonete”, I, în Poezii, ediția cit., p. 77. 3. „în pădure”, în Scrieri alese, 1, ediția cit., p. 51. 4. Spre țărmul dreptății, p. 90. 5. „Poveste” și „Lebăda” în Opere alese, 1
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
10. Pentru alte întrebuințări industriale (cristaluri, emailuri, faianțe etc.), vezi: M. H. Landrin, Du Plomb. Nu pot să nu amintesc și de „așa-zisele temnițe de plumb” (I Piombi), descrise de Silvio Pellico în închisorile mele. 11. Cf. Lazăr Șăineanu, Basmele romîne, Ediție îngrijită de Ruxandra Niculescu, Ed. Minerva, 1978, p. 431. 12. B. P. Hasdeu, Cuvente den bătrîni, Tomul II, Ediție îngrijită de G. Mihăilă, Ed. Didactică și Pedagogică, 1984, p. 128. 13. „Ursitoarele”, în „Viața Romînească, an. 2, vol
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
arderea”, putrezirea, moartea. După Jean Chevalier și Alain Gheebrandt (Dicționar de simboluri), pantofii chiar „ar avea o semnificație funerară”. Dar, vrînd să trec și de astă dată dincolo de text, mă întreb dacă într-adevăr au existat „pantofi de aur”? în Basmele romîne de Lazăr Șăineanu, pantofii sînt de trei feluri: de fier, de fier roșu, de sticlă, aceștia din urmă ai Cenușăresei lui Perrault. De-a lungul anilor, am citit despre inele de aur la degetele picioarelor (le purta o fostă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
saftian sau sahtian), iar „pantofii de argint” - pantofi de atlas. Datorită efectului de vitrină - mi-am zis - unii i se vor fi părut de aur, ceilalți de argint. Dar rîndurile următoare din Memoriile lui Constantin Beldie demonstrează că realitatea întrece basmul și că e de prisos să încerc alte interpretări: „La unul din acele baluri ale lăutarilor am văzut pe nora marelui și prea modestului meșter al arcușului romînesc, Grigoraș Dinicu, în rochia ei de lamé prinsăn șold și în pantofii
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Literature, and the Stage. În cartea sa despre istoria jurnalismului american, publicată în 1873, Frederic Hudson îl caracterizează drept "primul ziar sportiv săptămânal publicat în Statele Unite" (341), în ciuda subtitlului său. Printre articolele publicate, se numără "The Big Bear of Arkansas", basmul scris de Thomas Bangs Thorpe, dar și schițe asemănătoare cu aventurile vânătorești. Într-adevăr, "The Big Bear of Arkansas" poate fi considerată o schiță realistă deoarece naratorul relatează doar basmul care i-a fost spus de un pădurar din Arkansas
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Printre articolele publicate, se numără "The Big Bear of Arkansas", basmul scris de Thomas Bangs Thorpe, dar și schițe asemănătoare cu aventurile vânătorești. Într-adevăr, "The Big Bear of Arkansas" poate fi considerată o schiță realistă deoarece naratorul relatează doar basmul care i-a fost spus de un pădurar din Arkansas în timpul călătoriei cu vaporul. "The Big Bear of Arkansas" poate fi găsită astăzi în The Norton Anthology of American Literature, fiind ridicată astfel la statutul de operă literară (Baym et
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
voodoo (lb. engl. orig). 43 Totul în alb (lb. engl. orig). 44 De ce (lb. span. orig). 45 Viața în luncă (la malul apei) - lb. engl. orig. 46 Vocile zorilor (lb. engl. orig.). 47 La gară (lb. engl. orig).. 48 Două basme. (lb. engl. orig). 49 Spre exemplu, Baym et al antologizează The Open Boat și într-o notă de subsol caracterizează povestea având o bază "ficțională" (2:722). Cercetătorul lui Crane James B. Colvert ia o poziție similară în introducerea sa
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Jet și dornică de un jet ceva mai hotărât și mai puțin incontinent. Vorba celor de la www.futezătorii.ro: "Uite așa trecu cea mai lungă și costisitoare noapte cu o damă de companie" din istoria noastră recentă. Iar de aici, basmul virează rapid în mahala, și asta nu ne mai interesează. Rămâne însă întrebarea chinuitoare: la ce le-o fi trebuit toată această uriașă aflare în treabă? Muc cel Mic e oricum incapabil să facă afaceri (a și nenorocit niște amărâți
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
-i trimiseseră spre descifrare caietele lui Eminescu facsimilate de Noica - cele în limba germană) pentru a-i dojeni mulțumit: "Ce rău v-am făcut că mi-ați dat așa o pedeapsă de nu mai pot dormi noaptea?" Asemeni eroului din basmul românesc, transfigurat în vers de Eminescu, care dă titlul "Miron și frumoasa fără corp" acestui text (un clipit complice lui Policarp Cutzara), Profesorul era îndrăgostit nebunește de o iluzie ademenitoare, dar pe care nu izbutea niciodată să o strângă în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și pământul, unele autohtone, altele preluate de la slavi, elemente supranaturale pă trunse în creația populară sub numele de Muma Pădurii, Ghionoaia, Zgripțuroaica, Zâna Bună, Zâna Rea, Sfânta Vineri, Zmeul, Ileana Cosânzeana, Făt-Frumos, împărați, împărătese, fete de împărat, lumea mirifică a basmelor și poveștilor care fascina ascultătorii, întărindu-le convingerea în puterea și victoria binelui. În plan politic, discontinuitatea barbarilor, după distrugerea ringului avarilor, până la venirea ungurilor, pecenegilor și cumanilor, timp de mai bine de 100 de ani, se observă o regrupare
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
versuri, cuprinde următoarele specii; Balada este o creație epică populară, intrată apoi și În rândul speciilor literaturii culte; - Legenda are o definiție asemănătoare. - Epopeea este o operă narativă amplă din antichitate. - Fabulă este o alegorie. Genul epic În proză: Anecdotă, basmul, jurnalul intim, memoriile, mitul, schița, povestirea, nuvela, reportajul, romanul, parabola. Într-o opera epica exista un narator, personaje și acțiune (adică desfășurarea Întâmplărilor Într-o succesiune temporală). - modul de expunere predominant În operele epice În versuri sau În proză este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ca un lac, Bunicul meu desigur i-a recitat „Le Lac”. Iar când deasupra casei ca umbre berze cad Îi spuse „Sburătorul” de-un tânăr Eliad. Ea-l asculta tăcută, cu ochi de peruzea... Și totul ce romantic ca-n basme se urzea. Și cum ședeau... departe, un clopot a sunat, De nuntă sau de moarte, În turnul vechi din sat. Dar ei, În clipa asta simțeau că-o să rămână... De mult e mort bunicul, bunica e bătrână... Ce straniu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]