7,110 matches
-
nu un soi de consens asupra soluțiilor, ci unul asupra problemelor și bunelor intenții ale partenerilor de dezbatere. Apropo de discuția purtată ieri și alaltăieri despre alegerile din Spania: pe de o parte, reprezentanții Partidului Popular vorbesc despre lipsa de bună-credință și demagogia utilizate de Partidul Socialist. Domnul Sapatero face declarații care devin stingheritoare chiar și pentru prietenii săi socialiști din Germania, de o manieră foarte politicoasă, dar câtuși de puțin ambiguă. Joschka Fischer a spus foarte clar că nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
celor din Nord a venit prompt și succint, printr-un comunicat guvernamental: "Este cu totul regretabil că unele minți primitive, înfierbântate de forțele ostile păcii, intervin în treburile interne ale Republicii noastre. Putem asigura populația vandană, precum și toate națiunile de bună-credință, că nu vom accepta niciodată nici o ingerință în programele noastre de învățământ. Totodată, suntem mândri să anunțăm, și cu acest prilej, că învățământul și educația din Republica Vandana de Nord au fost cotate pe scara QUG pe locul 11 pe
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
d. accentul trebuie să cadă pe necesități și scopuri, și nu pe pozițiile celuilalt; e. delimitați diferențele dintre necesitățile și scopurile fiecăruia; f. demonstrați că aveți inițiative de cooperare; g. examinați și măriți motivația de a comunica și negocia cu bună-credință. Etapa 3: Înțelegeți punctul de vedere al celeilalte părți: a. nu vă exprimați propriile temeri; b. nu vă scuzați; c. discutați părerile celuilalt; d. încurajați participarea celeilalte părți; e. asigurați-vă că și valorile celuilalt se reflectă în propunerile dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
continuare și sunt văzute ca unul din comentariile cele mai complete asupra lumii contemporane. Ca să putem progresa cu argumentarea în examinările pe care le avem de efectuat în această parte a lucrării trebuie să facem un salt înainte bazat pe buna-credință și să ajungem la nomenclatura 16 prin intermediul căreia această categorie literară poate fi caracterizată. De acum voi favoriza denumirea de jurnalism literar care este scrisă în cea mai mare parte - dar nu în mod exclusiv - în factură narativă. Dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
constituire a unei teorii prin intermediul studiilor empirice merg pe drumuri paralele. În formele sale cele mai frecvente, cercetarea narativă nu necesită, drept criteriu de evaluare, replicabilitatea rezultatelor obținute. Astfel, cititorii trebuie să se bazeze pe înțelepciunea , pe abilitățile și pe buna-credință ale cercetătorului. Cu toate acestea, interpretarea nu înseamnă a da frâu liber speculațiilor și intuițiilor. Mai degrabă, procesele intuitive sunt puse în slujba înțelegerii raționale care examinează resorturile ce stau la baza intuițiilor, testându-le mereu forța, pe materialul narativ
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
invidia dublată de exagerarea sentimentului de neputință, viclenia ca înțelepciune trunchiată și decăzută, falsitatea compătimirii de sine, răutatea glacială înveșmântată în fardurile înșelătoare ale unui curaj ancorat într-o dreptate inexistentă, slăbiciunea isterică ascunsă de masca care mimează rafinamentul și buna-credință, vorbirea intensă ce sub stindardul nevoii eliberatoare de comunicare adăpostește perfid disimularea sinelui și surprinderea, spre propriul avantaj, a deschiderii tainelor celuilalt. Acest zumzet negativ al furnicarului uman primează în cetatea captivității omenescului sub succesiunea ireversibilă a clipelor. Desigur, o
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
și noile provocări bioetice; - aspecte canonice în administrarea sacramentului reconcilierii la divorțații recăsătoriți; - elemente de liturgică în celebrarea reconcilierii sacramentale; - pastorația adolescenților și a tinerilor și sacramentul reconcilierii; - clarificarea răspunsului cu privire la întrebarea dacă se optează sau nu pentru a respecta buna-credință a penitentului; - importanța și locul dialogului dintre penitent și confesor în cadrul sacramentului reconcilierii; - aspecte psihosociale și diferite tipuri de penitenți; etc. Consecințele care se pot observa în practica sacramentului reconcilierii, în urma parcurgerii unor asemenea programe de aprofundare, sunt evidente prin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
numai în administrare, concesionate sau închiriate, în condițiile legii; b) nu pot fi supuse executării silite și asupra lor nu se pot constitui garanții reale; c) nu pot fi dobândite de alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credință asupra bunurilor mobile. 3. Regim special de folosință de particulari Bunurile din domeniul public pot fi date în administrarea regiilor autonome, a prefecturilor, a autorităților administrației publice centrale și locale, a altor instituții publice de interes național, județean sau local
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
a-și exprima în mod liber voința cu privire la viitorul lor politic motiv pentru care considera necesară îndepărtarea domnitorilor existenți și promulgarea unui firman de convocare a Adunărilor ad-hoc, în deplin acord evident cu reprezentanții marilor puteri la Constantinopol 51. Entuziasm, bună-credință, determinare, toate acestea erau elementele ce caracterizau activitatea lui Dimitrie Brătianu. Pentru o acțiune precum cea în care se angajase el, erau însă necesare și resurse financiare importante, motiv pentru care scria pe 3 iulie 1856 lui Mihail Kogălniceanu, Vasile
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
a minimaliza riscul de apariție a infecțiilor nosocomiale, (b) procentajele corespunzătoare stafilococilor rezistenți, (c) gradele de incidența a infecțiilor postoperatorii în funcție de tipurile de intervenții chirurgicale, ( d) consumul de substanțe hidro-alcoolice și, respectiv, (e) consumul de antibiotice. b) „când acționează cu bună-credință în situații de urgență, cu respectarea competenței acordate“ - art. 643 alin. 2 lit. b, Legea nr. 95/2006 - aceste prevederi trebuie coroborate cu cele ale art. 642 alin. 4 din legea menționată anterior, potrivit cărora „personalul medical răspunde civil pentru
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
avut în vedere nici standardul practicianului cu o pregătire și experiență minime în domeniu. Standardul terapeutic se referă la nivelul mediu de experiență, pregătire, competență, informare și îndemânare profesională al unui medic plasat într-o poziție similară în ierarhia profesională. „Buna-credință nu poate fi invocată drept cauză exoneratoare de răspundere dacă, în activitatea pe care o desfășoară, medicul nu reușește să atingă standardele obiective ale unui doctor obișnuit și prudent cu o diligență medie.“1 Standardele terapeutice - conform legislației române în
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
de investigație și tratament, viciilor ascunse ale materialelor sanitare, echipamentelor și dispozitivelor medicale, substanțelor medicale și sanitare folosite“ (art. 643 alin. 2 lit. a, Legea 95/2006) și nici atunci când, așa cum am arătat și cu altă ocazie, fie „acționează cu bună-credință în situații de urgență, cu respectarea competenței acordate“, fie când obține, conform legii, „consimțământul informat al pacientului, și nu acționează contrar acestui consimțământ“. În astfel de situații, dacă se produce vreo vătămare pacientului, se angajează răspunderea civilă a unităților sanitare
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
chiar dacă fiecare încearcă să se concilieze cu teologia pe calea dublului adevăr. Când însă Francis Bacon și René Descartes au descris „metode noi” de cercetare și descoperire a adevărurilor „omenești”, știința a devenit o obsesie care a afectat nu doar „buna-credință” a diverselor categorii de savanți: alchimiști, matematicieni, cabaliști, magicieni, ocultiști etc., ci și „pervertirea credinței” multor teologi dedicați cu sinceritate lui Iisus. Descoperirile științifice ale Renașterii, atâtea câte putuseră fi făcute, înlăuntrul câte unei universități „aristotelice” - precum cea din Padova
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu un domeniu științific precis, similar științelor naturii 48. El îi acuza pe teoreticienii scientiști ai curriculumului, după cum se vede, de mimetism stupid și escrocherie. Accepta, tacit, că scientiștii curriculumului nu își conștientizează erorile și că le săvârșesc neintenționat, cu bună-credință. El descria, de fapt, acea specie de savanți stupizi pe care Swift îi botezase „laputani” și pe care Gabriel García Márquez îi ilustrase prin personajul său Blácaman - șarlatanul care credea sincer că „poate vindeca paludicii cu apă chioară pentru numai
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a lui Hlynka și Yeaman pentru a minimaliza demersurile gândirii postmoderne. „Demersul tetrafazic al bunului postmodernist” nu este o metodă reală, ci o parodie menită să discrediteze pluralismul hermeneutic al demersurilor folosite în cercetarea postmodernă. Wilson își dovedește lipsa de bună-credință în valorizarea autentică a acestor demersuri. Dacă și-ar fi dorit să concilieze designul instrucțional modern cu gândirea postmodernă, ar fi putut prezenta metodele reale ale celei din urmă. Dar, în acest fel, nu ar mai fi putut estompa caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
University Press, New York, 1969. Cartea a fost precedată de câteva articole în care marele fizician „deconspira” această taină a culturii europene moderne: separarea dintre „cultura umanistă” și „cultura realistă”. Din cauza acestui păcat, majoritatea celor care se pretind, cu inocență și bună-credință, oameni de cultură sunt de fapt niște semidocți. Ei stăpânesc fie domeniul artelor, al literaturii și al filosofiei (umaniștii), fie domeniul științelor naturii și al matematicii (realiștii). O despărțire care, așa cum am arătat în această carte, își are originea în
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în „Nufărul” din Alexandria (1919) și după câteva încercări în proză apărute în revista „Muguri” din Câmpulung (Muscel), în „Foaia tinerimii” și la „Cugetul românesc”, elevul lui Mihail Dragomirescu optează pentru exercițiul critic, fiind unul dintre cronicarii sârguincioși și de bună-credință ai deceniului al treilea. Este secretar de redacție la „Cugetul românesc” (1923-1924), la „Buletinul cultural” (1925-1928), redactor la „Cuvântul literar și artistic” (1924-1925), colaborator din 1924, iar o vreme secretar de redacție (1928-1931) la „Gândirea”, dar prezent în același timp
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285532_a_286861]
-
acordate prin Constituție. Domnule director, noi vă mulțumim mult pentru difuzarea acestei scrisori și vă dorim dvs. și întregului colectiv un an nou fericit, sănătate și succes în nobila misiune pe care o aveți. Cu deosebit respect Un muncitor de bună-credință, [ianuarie] 1980, difuzată pe 24 februarie 1980 Domnule președinte și secretar general al Partidului, Mă adresez cu această scrisoare domniei voastre pentru a încerca să vă aduc la cunoștință anumite probleme pe care cred că nu le cunoașteți datorită informării
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
contribuția neobosită ce o aduceți poporului român. Un român cinstit, nu un dușman de patrie, Târgoviște, 20 august 1980, difuzată la 19 octombrie 1980 Stimate domnule Noël Bernard, Stimați domni onești de la Radio București 4, Am acționat ca om de bună-credință la nivelul meu, dar nicio umbră de schimbare în bine a patriei mele România nu apare la orizont. Se duce o politică pe marginea prăpăstiilor din care cei mulți nu beneficiază cu nimic, ba din contră, li se cer mereu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
urechea cu mai multă bunăvoință și atenție la poporul pe care îl conduceți și fiți mai receptiv la nevoile lui. Nu monopolizați în mâinile dvs. toate frânele conducerii partidului și statului. Mai lăsați și pe alți oameni capabili și de bună-credință să facă acest lucru. Dvs. ați spus doar că: Oricât de capabil ar fi un om, nu poate cuprinde și nu este în stare să rezolve toate problemele legate de conducerea unui sector sau altul. De ce nu vă respectați propriile
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dacă nu pe limba lor să și vrei, nu poți , măcar foarte pe șleau. Sunt sigur că a devenit insuficient ce fac aceia ce răspund minciunii grosolane, calomniei, amenințării, denunțului cu foarte fine și frumoase eseuri, mici parabole despre dialog, bună-credință, obraz, adevăr etc. etc. Și-apoi, nu s-a spus cândva, cu bunăvoință probabil, că de trăiești la Roma, trebuie s-o faci asemenea romanilor? în sfârșit, am mai spus-o, sunt lucruri la care e inutil să răspunzi, dar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Noi, cei plecați și rămași sau cei fugiți din țară, suntem considerați de dvs. trădători, nemernici, pleava societății. Este inexact, dle președinte, cu mici excepții (nu există pădure fără uscături), să fiți convins că noi, ca și frații noștri de bună-credință din țară, suntem adevărații români. Dați-ne prilejul să vă dovedim adevăratele noastre sentimente. Oferiți-ne posibilitatea de a veni în țară fără teama de a fi arestați, bătuți, schingiuiți și torturați de Securitate și miliție. Dați-ne această garanție
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
se pune capăt înlănțuirilor cauzale ale învrăjbirii. Cei ce au semănat printre noi dezbinarea, aplicând perfidul principiu al luptei de clasă, n-au cunoscut istoria neamului nostru: România modernă a fost clădită pe temeiul dragostei și al înfrățirii oamenilor de bună-credință. Găsesc deci că e mai bine să întind mâna celor care, poate, în taina inimii lor nu se știe niciodată simt ca și mine, dar n-au tăria să se manifeste. înainte de a intra în detalii, s-ar cere să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pe o ruminație sacrosantă. Mă întreb ce știu ei despre luciditate!? Că despre loialitate ce să mai vorbim! N-am să-ți mai spun niciodată astfel de lucruri, știu că nu ești de acord cu ele așa cum nici un om de bună-credință n-ar fi. Gellu Dorian ar fi fost acela care i-ar fi spus lui Daniel că eu am scris într-o scrisoare (către el, evident...) că "antologia lui Ulici e neserioasă dacă în ea au poeme pînă și Adrian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
de echilibrare și-n plan social poate un drept reflex al rănilor pe care nu vrem să ni le mai asumăm oricum. Discuțiile cu voi, recunosc, mi-au strictizat entuziasmul pueril. Sînt mai sceptic, poate mai înțelept. Nu-mi acuz buna-credință. Dar "circulam" prin anumite vene pe care nu le știam în termeni corecți. Ne putem găsi echilibrul numai în dragoste. Eu unul nu mă mai pot echilibra altfel. Poate că Tudorița, cu tot anonimatul farmecului ei, cu farmecu-i pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]