KorAP: Find »[drukola/base=cenzură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...262 263 264 ...302 >

7,540 matches

Corola-website/Law/230017_a_231346

conflict juridic de natură constituțională; de asemenea, nici Curtea Constituțională - prin cele două decizii ale sale referitoare la cele două conflicte constatate - nu a statuat nimic în această privință. Mai mult decât atât, retragerea semnăturilor de susținere a moțiunii de cenzură de către unii dintre semnatarii acesteia ceea ce a echivalat cu imposibilitatea prezentării și dezbaterii ei, întrucât nu mai îndeplinea condițiile constituționale pentru promovare - reprezintă un alt eveniment survenit în cursul procedurii angajării răspunderii Guvernului asupra Legii educației naționale, care a angrenat

DECIZIE nr. 2 din 4 ianuarie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea educaţiei naţionale, în ansamblul său, precum şi, în special, art. 45 alin. (5), (6), (7) şi (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) şi c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin. (5), art. 212 alin. (3), art. 215 alin. (1), (3) şi (4), precum şi art. 361 alin. (2) din lege. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/230017_a_231346]
să participe, în mod excepțional, la actul legiferării, și anume: "angajarea răspunderii Guvernului" - art. 114 și "delegarea legislativă" - art. 115. Odată declanșată procedura asumării răspunderii de către Guvern, acesta nu mai poate să renunțe la ea, iar dezbaterea unei moțiuni de cenzură depuse în urma unei asumări a răspunderii de către Guvern este o obligație, și nu o facultate a Parlamentului, având în vedere că, potrivit art. 113 alin. (3) din Legea fundamentală: "Moțiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când

DECIZIE nr. 2 din 4 ianuarie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea educaţiei naţionale, în ansamblul său, precum şi, în special, art. 45 alin. (5), (6), (7) şi (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) şi c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin. (5), art. 212 alin. (3), art. 215 alin. (1), (3) şi (4), precum şi art. 361 alin. (2) din lege. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/230017_a_231346]
renunțe la ea, iar dezbaterea unei moțiuni de cenzură depuse în urma unei asumări a răspunderii de către Guvern este o obligație, și nu o facultate a Parlamentului, având în vedere că, potrivit art. 113 alin. (3) din Legea fundamentală: "Moțiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în ședința comună a celor două Camere". De această obligație Parlamentul nu poate fi exonerat nici prin pronunțarea Deciziei nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010 a Curții Constituționale

DECIZIE nr. 2 din 4 ianuarie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea educaţiei naţionale, în ansamblul său, precum şi, în special, art. 45 alin. (5), (6), (7) şi (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) şi c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin. (5), art. 212 alin. (3), art. 215 alin. (1), (3) şi (4), precum şi art. 361 alin. (2) din lege. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/230017_a_231346]
din Constituție. Mai mult decât atât, prin Decizia nr. 1.525 din 24 noiembrie 2010 Curtea Constituțională a stabilit că există un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, generat de refuzul Parlamentului de a dezbate moțiunea de cenzură depusă de opoziția parlamentară, dezbatere care, odată declanșată, ținând seama de prevederile Constituției, nu poate fi oprită. Astfel, în decizie s-a apreciat că Parlamentul se află în culpă, deoarece "ignoră decizia Guvernului de angajare a răspunderii, motivat de pronunțarea

DECIZIE nr. 2 din 4 ianuarie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea educaţiei naţionale, în ansamblul său, precum şi, în special, art. 45 alin. (5), (6), (7) şi (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) şi c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin. (5), art. 212 alin. (3), art. 215 alin. (1), (3) şi (4), precum şi art. 361 alin. (2) din lege. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/230017_a_231346]
își poată angaja niciodată răspunderea, ceea ce încalcă în mod flagrant art. 114 din Constituție. De asemenea, nici Guvernul nu își poate retrage cererea de angajare a răspunderii, fiind un act irevocabil al său. În acest context constituțional, depunerea moțiunii de cenzură are semnificația declanșării controlului parlamentar asupra activității Guvernului și mutatis mutandis constituie un act irevocabil în sensul inițierii acestui control; este o armă pusă îndeobște la îndemâna opoziției parlamentare și nu în ultimul rând este o formă de exprimare a opoziției

DECIZIE nr. 2 din 4 ianuarie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea educaţiei naţionale, în ansamblul său, precum şi, în special, art. 45 alin. (5), (6), (7) şi (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) şi c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin. (5), art. 212 alin. (3), art. 215 alin. (1), (3) şi (4), precum şi art. 361 alin. (2) din lege. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/230017_a_231346]
inițierii acestui control; este o armă pusă îndeobște la îndemâna opoziției parlamentare și nu în ultimul rând este o formă de exprimare a opoziției față de măsurile adoptate de Guvern. În consecință, împiedicarea prezentării și refuzul de a dezbate o moțiune de cenzură deja depusă sunt contrare Constituției, deoarece acest lucru ar echivala cu eliminarea posibilității opoziției parlamentare de a cenzura și controla deciziile guvernamentale de angajare a răspunderii". Și pe fond se consideră că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, prevederile art.

DECIZIE nr. 2 din 4 ianuarie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea educaţiei naţionale, în ansamblul său, precum şi, în special, art. 45 alin. (5), (6), (7) şi (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) şi c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin. (5), art. 212 alin. (3), art. 215 alin. (1), (3) şi (4), precum şi art. 361 alin. (2) din lege. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/230017_a_231346]
două puteri ale statului, deoarece este, prin conținutul său, un act al Guvernului, iar, prin efectul său, fie produce un act de legiferare așa cum este în cauza de față -, fie determină demiterea Guvernului, în situația în care o moțiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea proiectului de lege, este adoptată cu votul majorității deputaților și senatorilor. 2. Actul concret al angajării răspunderii Guvernului cu privire la proiectul Legii educației naționale a fost examinat sub aspectul constituționalității de către Curtea Constituțională

DECIZIE nr. 2 din 4 ianuarie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea educaţiei naţionale, în ansamblul său, precum şi, în special, art. 45 alin. (5), (6), (7) şi (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) şi c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin. (5), art. 212 alin. (3), art. 215 alin. (1), (3) şi (4), precum şi art. 361 alin. (2) din lege. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/230017_a_231346]
condițiile descrise în sesizare este apreciată ca fiind o încălcare a competenței de legiferare a Parlamentului. 4. Curtea constată, în acest sens, că adoptarea Legii educației naționale s-a realizat în urma retragerii, de către unii dintre semnatari, a susținerii moțiunii de cenzură depuse ca urmare a angajării răspunderii Guvernului asupra proiectului Legii educației naționale, act care a determinat ca moțiunea să nu mai respecte condițiile constituționale pentru a fi prezentată și dezbătută. Aspectele de oportunitate care au determinat actul retragerii semnăturilor și

DECIZIE nr. 2 din 4 ianuarie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea educaţiei naţionale, în ansamblul său, precum şi, în special, art. 45 alin. (5), (6), (7) şi (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) şi c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin. (5), art. 212 alin. (3), art. 215 alin. (1), (3) şi (4), precum şi art. 361 alin. (2) din lege. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/230017_a_231346]
Corola-website/Law/231954_a_233283

la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri judecătorești. Cât privește calificarea cererii de intervenție în interes propriu, Curtea notează că Legea contenciosului administrativ nu se opune ca autoritatea publică sau particularul care este beneficiarul actului administrativ ce face obiectul de cenzură al instanței de contencios administrativ și care este direct lezat ori vătămat de acesta să nu poată introduce o astfel de acțiune, invocându-se tocmai lezarea acestui drept ori interes legitim, chiar dacă indirect prin demersul judiciar respectiv se sprijină și

SENTINŢĂ CIVILĂ nr. 185 din 27 aprilie 2010 privind acţiunea Societăţii Comerciale "New Vissa" - S.R.L. împotriva Guvernului României şi Societăţii Română de Radiodifuziune. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/231954_a_233283]
Corola-website/Law/232975_a_234304

a conferit puterii administrative - reprezentată de Oficiul Român pentru Imigrări - competența de a decide, pe baza unor criterii aleatorii, cu privire la temeinicia cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil, hotărârea emisă de această autoritate administrativă fiind supusă cenzurii instanței judecătorești, care va putea înlătura eventualul refuz nejustificat de acordare a accesului la o nouă procedură de azil. Totodată, Curtea observă că autorul excepției arată elementele de fapt care îi justifică temerea că, odată reîntors în țara de origine

DECIZIE nr. 483 din 12 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 88 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232975_a_234304]
Corola-website/Law/232993_a_234322

vedere al neconstituționalității extrinseci, se arată că Legea nr. 329/2009 încalcă art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, întrucât, cuprinzând reglementări de natura legii organice, nu putea fi adoptată pe calea angajării răspunderii Guvernului decât dacă moțiunea de cenzură depusă de opoziție ar fi fost respinsă cu o majoritate calificată. În privința criticilor de neconstituționalitate intrinsecă, se arată că prevederile legale criticate creează discriminări între angajatorii de stat și cei particulari, întrucât la cei din urmă nu există o interdicție

DECIZIE nr. 409 din 7 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17-22, art. 23 şi art. 25 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232993_a_234322]
față în raport cu dispozițiile legale contestate. Distinct de cele sus-menționate, Curtea reține că sunt neîntemeiate și criticile de neconstituționalitate extrinsecă din moment ce așa-zisele motive de neconstituționalitate contrazic chiar textul art. 113 alin .(1) din Constituție, potrivit căruia adoptarea unei moțiuni de cenzură se face "cu votul majorității deputaților și senatorilor", și nu cu vreo altă majoritate. Curtea constată că, prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, sau

DECIZIE nr. 409 din 7 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17-22, art. 23 şi art. 25 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/232993_a_234322]
Corola-website/Law/233017_a_234346

ale dreptului la apărare, ascultă în mod obligatoriu la locul de deținere persoana condamnată și procedează la ascultarea oricărei alte persoane în vederea aflării adevărului. Așadar, o asemenea hotărâre nu este lipsită de control judiciar, aspectele relevate în ea fiind supuse cenzurii unui judecător independent și în cadrul unui proces echitabil. În sfârșit, având în vedere dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea constată că nu are competența de a modifica și completa

DECIZIE nr. 474 din 12 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 şi 73 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/233017_a_234346]
Corola-website/Law/233214_a_234543

politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări." ... 44. Articolul 113 se modifică și va avea următorul cuprins: "ARTICOLUL 113 (1) Parlamentul poate retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității membrilor săi. ... (2) Moțiunea de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al parlamentarilor și se comunică Guvernului la data depunerii. ... (3) Moțiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data

DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/233214_a_234543]
problemă ce a făcut obiectul unei interpelări." ... 44. Articolul 113 se modifică și va avea următorul cuprins: "ARTICOLUL 113 (1) Parlamentul poate retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității membrilor săi. ... (2) Moțiunea de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al parlamentarilor și se comunică Guvernului la data depunerii. ... (3) Moțiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în Parlament. ... (4) Dacă moțiunea

DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/233214_a_234543]
acordată Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității membrilor săi. ... (2) Moțiunea de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al parlamentarilor și se comunică Guvernului la data depunerii. ... (3) Moțiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în Parlament. ... (4) Dacă moțiunea de cenzură a fost respinsă, parlamentarii care au semnat-o nu mai pot iniția, în aceeași sesiune, o nouă moțiune de cenzură, cu excepția cazului

DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/233214_a_234543]
fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al parlamentarilor și se comunică Guvernului la data depunerii. ... (3) Moțiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în Parlament. ... (4) Dacă moțiunea de cenzură a fost respinsă, parlamentarii care au semnat-o nu mai pot iniția, în aceeași sesiune, o nouă moțiune de cenzură, cu excepția cazului în care Guvernul își angajează răspunderea potrivit articolului 114." ... 45. Articolul 114 se modifică și se completează astfel

DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/233214_a_234543]
Moțiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în Parlament. ... (4) Dacă moțiunea de cenzură a fost respinsă, parlamentarii care au semnat-o nu mai pot iniția, în aceeași sesiune, o nouă moțiune de cenzură, cu excepția cazului în care Guvernul își angajează răspunderea potrivit articolului 114." ... 45. Articolul 114 se modifică și se completează astfel: - Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Parlamentului, o singură dată într-o sesiune

DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/233214_a_234543]
sub acuzare, art. 98 - Interimatul funcției, art. 103 alin. (2) și (3) - Învestitura, art. 105 alin. (1) - Incompatibilități, art. 107 alin. (1) - Primul-ministru, art. 111 alin. (1) - Informarea Parlamentului, art. 112 - Întrebări, interpelări și moțiuni simple, art. 113 - Moțiunea de cenzură, art. 114 - Angajarea răspunderii Guvernului, art. 115 alin. (5) - Delegarea legislativă, art. 133 alin. (2) - Rolul și structura [Consiliului Superior al Magistraturii], art. 140 alin. (3) - Curtea de Conturi, art. 142 alin. (3) - Structura [Curții Constituționale], art. 146 lit. a

DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/233214_a_234543]
Această restrângere creează premisele unui blocaj instituțional în cazul în care primul-ministru s-ar afla în una dintre situațiile prevăzute de art. 106 din Constituție, situații în care Guvernul este demis, sau în cazul demiterii Guvernului, dacă o moțiune de cenzură a fost votată în condițiile art. 113 din Constituție, motiv pentru care Curtea nu recomandă adoptarea modificării propuse. c) Cap. III - Guvernul ... 1. Referitor la completarea art. 103 alin. (2): "(2) Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în

DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/233214_a_234543]
inspirat după modelul Constituției franceze de la 1958, care prevedea la art. 49 paragraful 3 că primul-ministru putea să angajeze răspunderea Guvernului în fața Adunării Naționale pentru adoptarea unui text; acesta era considerat adoptat dacă nu a fost votată o moțiune de cenzură. Dispoziția constituțională a permis ca Guvernul să își angajeze răspunderea în fața Adunării Naționale de foarte multe ori; în acest sens, este grăitor faptul că în cea de IX-a legislatură (o legislatură vizează o perioadă de 4 ani), această procedură

DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/233214_a_234543]
de miniștri, Primul-ministru poate să angajeze răspunderea Guvernului în fața Adunării Naționale pentru votarea unui proiect de lege privind finanțele publice sau finanțarea sistemului de securitate socială. În acest caz, proiectul este considerat adoptat, cu excepția cazului în care o moțiune de cenzură, depusă în următoarele douăzeci și patru de ore, este votată în condițiile prevăzute de alineatul anterior. În plus, Primul-ministru poate recurge la această procedură pentru încă un proiect sau încă o propunere de lege din acea sesiune." Astfel, în urma revizuirii constituționale din

DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/233214_a_234543]
Corola-website/Law/240990_a_242319

a supremației și legilor este obligatorie. Totodată, împrejurarea că un anumit bun face sau nu parte din patrimoniul cultural este o problemă ce excedează competenței Curții Constituționale, întrucât aceasta se pronunță numai asupra contrarietății unei dispoziții cu Legea fundamentală, neputând cenzura o eventuală aplicare a normelor în disonanță cu principiile fundamentale. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și

DECIZIE nr. 269 din 22 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 209 alin. 2 lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/240990_a_242319]
Corola-website/Law/241678_a_243007

o jurisdicție extraordinară, iar natura juridică a organelor care o exercită ca fiind aceea a instanțelor extraordinare. Celelalte critici privind modul în care reprezentanții împuterniciți ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor au stabilit temeiul legal al procesului-verbal reprezintă aspecte supuse cenzurii instanței ce judecă cauza, excedând controlului Curții Constituționale. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție , al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

DECIZIE nr. 252 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241678_a_243007]
Corola-website/Law/241088_a_242417

polarizarea fără precedent, lipsa de transparență, lipsa abordărilor democratice în gestionarea problemelor țării, minciunile, lipsa unei perspective de ameliorare a problemelor economice și sociale îi determină pe semnatarii moțiunii să ceară demiterea Guvernului prin votul afirmativ acordat prezentei moțiuni de cenzură. Din toate aceste motive, vă invităm, stimați colegi, să votați această moțiune de cenzură. Această moțiune de cenzură a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului din data de 27 aprilie

MOŢIUNEA DE CENZURĂ nr. 1MC din 27 aprilie 2012 "Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!". In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241088_a_242417]