7,087 matches
-
primite de la localnici, dar atribuirea lor epocii paleolitice este nesigură, în lipsa unor cercetări arheologice sistematice. Importante descoperiri arheologice din perioada neolitică, pe raza comunei Stremț, există în mai multe locuri, de exemplu la Măgura Stremțului, s-a colectat o bogată ceramică neolitică și eneolitică, în diverse forme și tehnici de lucru, păstrîndu-se și urme de terase. Așezarea, deosebit de bogată în materiale de tip Coțofeni și Wietenberg, prezintă urme de locuire de lungă durată, fiind ridicată pe un deal fortificat natural, pe
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
piese se adaugă și contribuția medicului maghiar Jenő Boer care a donat în jur de douăzeci de piese arheologice muzeului de istorie din Aiud, păstrate până în prezent. În toamna anului 1960 s-a identificat pe raza satului Geoagiul de Sus ceramica aparținând culturii Starčevo-Criș, din neolitic, în jurul Măgurii și la pârâul Cașului. Ceramica aparținând acestei culturi este rezultatul prelucrării lutului din zonă, cu apă și pleavă de cereale. Prezența ceramicii și a altor urme materiale atestă existența unei așezări încă din
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
în jur de douăzeci de piese arheologice muzeului de istorie din Aiud, păstrate până în prezent. În toamna anului 1960 s-a identificat pe raza satului Geoagiul de Sus ceramica aparținând culturii Starčevo-Criș, din neolitic, în jurul Măgurii și la pârâul Cașului. Ceramica aparținând acestei culturi este rezultatul prelucrării lutului din zonă, cu apă și pleavă de cereale. Prezența ceramicii și a altor urme materiale atestă existența unei așezări încă din mileniul IV î.Hr.. Cercetările ulterioare evidențiază prezența pe raza comunei și a
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
anului 1960 s-a identificat pe raza satului Geoagiul de Sus ceramica aparținând culturii Starčevo-Criș, din neolitic, în jurul Măgurii și la pârâul Cașului. Ceramica aparținând acestei culturi este rezultatul prelucrării lutului din zonă, cu apă și pleavă de cereale. Prezența ceramicii și a altor urme materiale atestă existența unei așezări încă din mileniul IV î.Hr.. Cercetările ulterioare evidențiază prezența pe raza comunei și a ceramicii aparținând culturii Coțofeni. În apropierea cotei 459, la Geoagiu de Sus s-au descoperit urmele unei
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
aparținând acestei culturi este rezultatul prelucrării lutului din zonă, cu apă și pleavă de cereale. Prezența ceramicii și a altor urme materiale atestă existența unei așezări încă din mileniul IV î.Hr.. Cercetările ulterioare evidențiază prezența pe raza comunei și a ceramicii aparținând culturii Coțofeni. În apropierea cotei 459, la Geoagiu de Sus s-au descoperit urmele unei așezări situată pe o înălțime „fortificată” natural aflată la confluența unor pâraie a căror văi abrupte asigură o poziție de apărare. Ceramica găsită aici
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
și a ceramicii aparținând culturii Coțofeni. În apropierea cotei 459, la Geoagiu de Sus s-au descoperit urmele unei așezări situată pe o înălțime „fortificată” natural aflată la confluența unor pâraie a căror văi abrupte asigură o poziție de apărare. Ceramica găsită aici prezintă ornamente adâncite incizate, ceea ce dovedește că olăritul ce se practica asigura locuitorilor vase pentru strecurarea laptelui și accesorii folosite la torsul lânei: fusaiole greutăți pentru fusul de tors făcute din lut nears, descoperite în locul numit „Sub Măgură
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
mari de lut nears și ars în care erau păstrate pentru consum semințele cerealelor cultivate - ceea ce atestă că locuitorii de pe terasa ”După vii” practicau o agricultură primitivă pe terenurile aflate în apropierea văii Stremțului și a văii largi a Mureșului. Ceramica culturii Coțofeni, descoperită la Stremț și Geoagiu de Sus, arată că în ambele așezări „proprietarii” pământurilor erau agricultori și crescători de animale. Perioada de tranziție de la neolitic la epoca bronzului, când valurile succesive de păstori nomazi de origine indo-europeană provoacă
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
este atestată sub Măgură (Fântâna Mare, Fântâna Mică, etc) prin urmele culturii Coțofeni, constând în resturi de vase, decorate cu benzi incizate cu liniuțe paralele. Epoca bronzului este reprezentată în zonă prin mai multe așezări aparținând culturii Wietenberg, a cărei ceramică este decorată cu ornamente spiralate sau meandrice; se practică incizia suprafeței vasului, împunsăturile, ștampilările și încrustările. La Stremț s-au găsit urmele unor cuptoare „primitive” de prelucrare a metalelor cu zgură de bronz și de fier. La Geoagiu de Sus
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
fost în parte donat muzeului din Alba Iulia, piesele mai puțin valoroase devenind exponate în cadrul micului muzeu de la școala generală din localitate. Materialul arheologic descoperit aici este divers: altare închinate zeităților romane, monumente funerare, țigle și cărămizi ștampilate, vase din ceramică, opaițe, fusaiole pentru tors. Cele două altare romane descoperite la Stremț sunt dedicate zeițelor Diana și Nemesis și prezintă interes prin inscripțiile lor. Altarul dedicat zeiței vânătorii, pădurilor și lunii, Diana, are următoarea inscripție în latină: Specialiștii de la muzeul din
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
inventar: 1 vârf de lance din fier, 2 scărițe și o zăbală din fier, probabil aparținând epocii avare (sec. VII), ajunse în patrimoniul muzeului de istorie din Cluj-Napoca. Locuirea acestor meleaguri în perioada migrației popoarelor este atestată de fragmente de ceramică, vârfuri de săgeți, lame de cuțit din fier aparținând perioadei feudale timpurii din sec. XI-XII, descoperite la Stremț și aflate în patrimoniul muzeelor din Alba Iulia și Aiud. Pătrunderea triburilor slave în Transilvania a avut loc începând cu secolul al
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
pământ si prevăzute cu palisadă. Sistemul defensiv consta din 3 șanțuri și tot atâtea valuri de apărare, plasate în punctul vulnerabil, adică spre Est. Din această perioadă au fost descoperite două fragmente de topoare de piatră, un fragment de râșniță, ceramică (vase piriforme, căni și cănițe, tăvi, castroane, amfore și strecurători) și un topor-lamă de bronz. În antichitatea clasică, pe Dealul Cetății, dacii cumidavens întemeiază o așezare, „Comidava”. Latinizat, toponimul a devenit ,Cumidava” și sub această formă apare pe un monument
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
de la Gordian al III-lea, Decius și Etruscilla. Nu a fost scoasă din săpătură nici o monedă mai târzie, în ciuda convingerii lui Dumitru Tudor că fortificația a fost preluată de "populația civilă", pe vremea lui Constantin cel Mare. Există, în schimb, ceramică și complexe din secolul VI. În așezarea romano-bizantină de la Răcarii de Jos au fost descoperite (în condiții și locații necunoscute!) surprinzător de numeroase monede romane târzii, din care nu mai puțin de trei emise de Justinian, și anume câte o
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
plastice sunt codate în culori - există o culoare diferită pentru fiecare grosime - pentru o recunoaștere rapidă a grosimii la momentul utilizării. Pe langă bailagurile metalice și plastice, există și alte tipuri de bailaguri pentru compensarea toleranței, realizate din GFC sau ceramică. Acestea pot fi folosite în arii speciale de aplicații, unde sunt necesare părți foarte ușoare, fapt care se traduce într-un preț foarte ridicat. În acest sens, o pentru a obtine valoare tehnică, se recomandă folosirea aliajelor de Auminiu cu
Bailag () [Corola-website/Science/313286_a_314615]
-
nenumărate popoare vin pe uscat și pe apă cu tot felul de bunuri prețioase" și "prin urmare, nu este nimic ce ne lipsește ..." Cu toate acestea, cererea din Europa de bunuri din Chină, cum ar fi de mătase, ceai și ceramică ar putea fi îndeplinite numai dacă societățile europene își canalizează resursele lor limitate de argint în Chină. La sfârșitul anilor 1700, guvernele din Marea Britanie și Franța au fost profund îngrijorat de dezechilibrul comercial și de împuținarea argintului. Pentru a satisface
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
ziua Qingming"” a cărui descriere a unui tărâm prosper și fericit a demonstrat bunăvoință împăratului. Împărații au întreprins turnee în sud și au comandat suluri monumentale pentru a descrie grandoarea momemtului. Patronajul Imperial a încurajat, de asemenea, producția industrială de ceramică și porțelan pentru de export. Cu toate acestea, lucrările estetice cele mai impresionante s-au făcut între erudiți și elită urbană. Caligrafia și pictură au rămas un interes central, comun, pentru pictorii de la curte și Erudiții-Funcționari care considerau cele „Patru
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
() a fost un actor, regizor de film și scriitor senegalez. Sembène a crescut foarte sărac și ne-educat, fiind unul din mulții pescari în Oceanul Atlantic, de pe coasta Casamance a Senegalului. A studiat la "Școala de ceramică" din Marsassoum, după care s-a mutat la Dakar, unde a prestat tot felul de meserii, așa cum au fost cărămidar, instalator și ajutor de mecanic auto până în 1939, când a fost recrutat în armata franceză. A participat la cel de-
Ousmane Sembène () [Corola-website/Science/313458_a_314787]
-
1975. Oamenii sunt obisnuiți să recicleze din cele mai vechi timpuri. Studii arheologice au arătat că, în perioadele când resursele de materii prime se diminuau, gropile de gunoi ale orașelor antice conțineau mai puține deșeuri cu potențial pentru reciclare (unelte, ceramica etc). În erele preindustriale, deșeurile din prelucrarea bronzului și a altor metale prețioase erau colectate în Europa, și topite pentru refolosire continuă, iar în unele zone praful și cenușa de la focurile de cărbuni sau lemne erau refolosite pentru obținerea materialului
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
despre care am mai vorbit. În clădirea care se mai păstrează a luat ființă, în 1953, un muzeu eclectic în privința tematicii pe care o abordează. Expoziția de bază prezintă o bogată colecție etnografică (port popular din zona Cricovului Sărat, țesături, ceramică, unelte), covoare românești din sec. al XIX-lea, coloane și capiteluri, chenare de uși și ferestre sculptate în piatră din veacurile XVII-XVIII, cărți rare în ediții de lux, picturi din sec. al XIX-lea, faianță, mobilier de stil din diferite
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
n. 12 mai 1927, Sibiu - d. 16 decembrie 2014, Sibiu) a fost un cercetător sas transilvănean, de profesie chimist, membru în consiliul științific al Muzeului ASTRA din Sibiu. În timp ce funcționa ca profesor la Reciu, județul Alba, a fost impresionat de ceramica pictată colecționată de pastorul Ludwig Klaster din Gârbova. Acest fapt i-a dat un imbold să se reorienteze profesional spre ceramică. Din inițiativa lui au fost înființate muzeele din Cisnădie, Cisnădioara și Cristian. Pentru meritele sale, a fost ales în
Horst Klusch () [Corola-website/Science/313904_a_315233]
-
consiliul științific al Muzeului ASTRA din Sibiu. În timp ce funcționa ca profesor la Reciu, județul Alba, a fost impresionat de ceramica pictată colecționată de pastorul Ludwig Klaster din Gârbova. Acest fapt i-a dat un imbold să se reorienteze profesional spre ceramică. Din inițiativa lui au fost înființate muzeele din Cisnădie, Cisnădioara și Cristian. Pentru meritele sale, a fost ales în Consiliul de conducere al Asociației Folcloriștilor și Etnografilor Sibiu și a fost numit redactor-șef adjunct al anuarului "Studii și comunicări
Horst Klusch () [Corola-website/Science/313904_a_315233]
-
fost ales în Consiliul de conducere al Asociației Folcloriștilor și Etnografilor Sibiu și a fost numit redactor-șef adjunct al anuarului "Studii și comunicări de etnologie", un periodic publicat de Academia Română. A fost membru al "Cercului de Cercetare Tematică a Ceramicii Europene", din Germania, și a activat ca expert al Ministerului Culturii și Cultelor în probleme de etnografie săsească. Cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani i-a fost decernat "Premiul Hans Christian și dr. Beatrix Habermann pe anul 2007
Horst Klusch () [Corola-website/Science/313904_a_315233]
-
(în original, în rusă, Николай Суетин, n. 1897 - d. 1954) a fost unul dintre cei mai importanți artiști plastici ruși ai Avangardei ruse și al Suprematismului. Lucrările sale cele mai notabile sunt în domeniile graficii, designului și al ceramicii. Suetin a studiat la "Institul de artă" din Vitebsk, între 1918 și 1922, cu Kazimir Malevici, fondatorul Suprematismului, una din mișcările timpurii ale artei abstracte bazată pe forme geometrice "non obiective". În anii 1920, artistul a participat la diferite expoziții
Nikolai Suetin () [Corola-website/Science/313911_a_315240]
-
pe tărâm intern, Suetin participă la "Expoziția porțelanului sovietic" (1926 și 1927), respectiv la prima ediție din Leningrad a artiștilor sovietici expuși în muzeele rusești. Din 1923, Suetin a locuit la Petrograd și a lucrat la "Fabrica de stat de ceramică Lomonosov" (între 1922 și 1924), respectiv la "Fabrica de porțelan din Novgorod" (între 1924 și 1925). Suetin a fost membru al GINKhUK ("Institutul de stat pentru cultură și artă") între 1923 și1926, unde a lucrat în labortorul experimental; ulterior a
Nikolai Suetin () [Corola-website/Science/313911_a_315240]
-
mm și lungimea de 350 mm. Electrodul este acoperit cu un înveliș asemănător celui utilizat la electrozii pentru sudare subacvatică și protejat cu un strat subțire de substanță hidroizolatoare(lac incolor, ceară, parafină, PVC sau bandă izolatoare). Electrodul tubular din ceramică este un tub din oxizi stabili refractari cu dimensiunile de 200 mm lungime, 12,5 mm diametru, iar diametrul interior de 9,5 mm. Capătul de prindere în portelectrod este mai gros având diametrul de 13,5 mm pe o
Tăiere subacvatică () [Corola-website/Science/313939_a_315268]
-
refractari cu dimensiunile de 200 mm lungime, 12,5 mm diametru, iar diametrul interior de 9,5 mm. Capătul de prindere în portelectrod este mai gros având diametrul de 13,5 mm pe o lungime de 32 mm. Electrozii din ceramică prezintă avantajul că au o durată de ardere mai mare deoarece reacționează mai puțin cu oxigenul și greutate mai redusă. Electrodul tubular din cărbune a fost folosit pentru prima dată în Marea Britanie pentru tăiere oxi-arc sub apă. Este alcătuit dintr-
Tăiere subacvatică () [Corola-website/Science/313939_a_315268]