8,826 matches
-
noastre. Prin ce ne înconjoară în acest chip intrăm în trecut până la morții noștri cei de demult și ne proiectăm în viitor. Numai astfel poate naște patriotismul eficace. Altfel ciocoii ori demagogii nu înțeleg clipa prezentă a folosului imediat. Ei confundă banul țării cu al lor. Pentru ei semenul lor mai mic e un sclav. Pe muncitorii de la Lupeni îi împușcă. Elementele anarhice de dreapta le subvenționează pentru a propaga ura. Ei sunt călători grăbiți și flămânzi. Nu înțeleg iubirea, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care a avut la dispoziție instituții cu ajutorul cărora ea și-a putut impune voința supușilor”, iar Constantin C. Giurescu a socotit că “centralizarea ar fi echivalentă cu apariția puterii centrale”. Nicolae Stoicescu a combătut o asemenea interpretare arătând că “autorii “confundă apariția autorității centrale, a domniei cu procesul de întărire a autorității centrale. Nu se poate vorbi de un stat centralizat care apare dintr-o data, centralizarea find un proces îndelungat și evolutiv. Dar, nu se poate vorbi la noi de un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
are nicio obligație față de cel care îl dăruise. Atunci când Franțea vinde o jumătate de sat, vânzarea este întărită de domn și nu de fostul său stăpân, față de care nu mai avea nici o obligație. Cetele boierești de la noi nu pot fi confundate cu banderiile nobiliare din Europa apuseană. Alcătuirea cetelor boierești nu se face pe baza legăturilor de vasalitate, lucru aproape imposibil dacă ținem seama de mărimea domeniului boieresc. Câțiva boieri mari ar fi putut să dăruiască pământ unor oameni, în schimbul serviciului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Duma Negru și unde a fost Moișă Filosoful, pe Rebricea, pe care le-a cumpărat Nicoară de la Ilea, fiica lui Popșa și de la fiii lui Moișă, de la Danciul și de la Marușca, pentru 60 de zloți”. În document, curtea nu e confundată cu cetatea. Ceea ce înseamnă că nu era fortificată și nici nu ar fi avut rostul să fie, din moment ce era aproape de o cetate. Curtea lui Duma Negru era „unde au fost grecii lui Duma Negru”, iar cetatea lui Duma Negru s-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnească este direct proporțională cu veniturile domnului. Ferdinand Lot considera că veniturile unui monarh fac parte din domeniul domnesc. Toți locuitorii țării erau obligați să plătească anual o sumă de bani, birul, iar acesta intra în visteria domnului care se confunda cu visteria țării. Sumele de bani, de care dispunea domnul, erau foarte importante și este suficient să amintim că regele unui mare regat, cum era Polonia, se împrumută la sfârșitul secolului al XIV-lea cu 3.000 de galbeni de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lumii. Ființa istorică a voinicului s-a topit prin imersiunea lui în sacru și fiecare gest al său va arăta acest lucru. Desigur, tânărul colindat se identifică eroului din poezia ceremonială, transferul de magie pozitivă făcându-se prin mijlocirea cuvântului. Confundat inițial cu un stol de porumbei, alaiul boieresc intră pe „scena” colindei în frunte cu calul „galben, bidiviu”. Simpla lui descindere din sferele aflate deasupra privitorilor anunță capacitățile divine ale calului și călărețului, căci ei au fost dincolo. Odată ajunși
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
iarbă nu ie,/ Numai dalba-i colelie/ Și câteun fir de scumpie/ (...) La mijlocu drumului”. Plante spontanee folosite în medicina populară și la fabricarea culorilor pentru textile, colilia, troscotul, scumpia devin aici mărci ale absenței omului ordonator. Regional năgara se confundă cu neghina, ceea ce îi conferă conotații noi, prin antinomia cu planta sfântă, grâul. Troscotul verde semnalează energia depozitată în această lume vecină și paralelă, de unde își trage seva. E nevoie de un ochi ager, învățat, pentru a distinge calea inițiatică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
frumoz nici acolo. Așea mai dăparte. A ajunz la marginea țării. Acolo un orășel mai mic, mai drăguț. «Aicea ie dă mine!» Lîngă o apă mare”. Neofitul are informația interioară necesară pentru a identifica spațiul ritual și pașii lui nu confundă niciodată cărarea. Atunci când rătăcește temporar drumul, regăsirea locului inițiatic implică mutilarea ca însemn al superiorității căutate. Și în colinde contactul cu mineralul și muntele, ca spațiu superior universului ordonat, trece dincolo, având o condiție similară cu cea a podului. Vânătoarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
simbol al vechimii sale, posibilă „ipostază a Marii Mame Pământ”, e o aleasă, căci are darul oracular, al „miorii”. Legătura ei cu piatra, ca animal htonian este evidentă în colindele în care scapă ascunzându-se sub o stană, unde se confundă cu materia originară. Cerbul „tretior”, aflat și el, precum protagonistul, într-o perioadă de trecere spre maturitate, confirmă o dată în plus legătura totemică cu flăcăul prin receptivitatea inversată, la lauda acestuia: „- Cum eu, maica mea,/ Cum eu iarb-aș paște,/ Și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
1914-1916) și propagandist cultural în Basarabia, prefect de Iași, deputat, vicepreședinte Camera Deputaților, a sprijinit ridicarea a peste 100 de școli primare; 32. Emil Costinescu, (1844-1921), om politic și ministru de finanțe în guvernul 1902-1905, 1907-1910, 1914-1916; a nu se confunda cu Ion Costinescu, ministru liberal în guvernul Tătărescu din 1934-1937; 33. Leon C. Cosmovici, (1857-1921), naturalist, studiază la Iași și își susține doctoratul la Sorbonna (1880), profesor la Universitatea Iași, membru corespondent al Academiei Române și membru al Societății franceze de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de-a lungul anilor as înregistrat peste 300 de cântece de factură română și străină; 64. I.V. Praja, profesor de matematică la Seminarul "Veniamin Costachi"din Iași; 65. Victor Tufescu, profesor de geografie la seminarul Veniamin Costachi; a nu se confunda cu Victor Tufescu (1908-2000) geograf și profesor de geografie, a scris importante lucrări de geografia României, autor de manuale; 66. George Enescu, (1881-1955) compozitor, violonist, pianist, dirijor și pedagog, unul din cei mai proeminenți muzicieni de la începutul secolului al XX
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de la intrare este încuiată cu un lacăt destul de mare. Nimic de făcut. Forțând comparația am impresia că Isus a fost încuiat ca un fel de delicvent sau persoană care deranjează grav, este chiar un pericol public. De ce oare îl confundă spaniolii pe Isus Cristos cu Franco și cu alianța Bisericii de aici cu acest dictator? De ce il „penalizează” pe Dumnezeu pentru erorile unui regim trecut, în care, este adevărat, și biserica a fost implicată? Sunt probleme grele ale societății și
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
prezint comunicări cât mai documentate, pentru a mă feri de criticile uneori destul de aspre ale elevilor și chiar ale profesorilor moderatori. În biblioteca școlii primare din Axente Sever am descoperit broșura “Niculăiță fluierașul” de Ioan Paul. Pentru a nu fi confundat cu nuvelistul mi-am Însușit pseudonimul de “Paul I. Delasever” pe care l-am păstrat până prin 1960. La Îndemnul prof. universitar Onisifor Ghibu, prorectorul cu activitatea didactică a Universității clujene am Întocmit “Monografia satului natal”, care cuprindea: istoricul satului, obiceiuri
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ai ales, fie el cât de îngust, fie chiar o nișă, să fie doar al tău, totul e să ai puterea să ți-l particularizezi printr-un ceva distinct. Știi bine, cei care merg la grămadă se calcă pe bombeuri confundându-se apoi între ei, la sfârșitul balului își pot amesteca până și umbrele. Când alergi pe culoarul tău nu există riscul să te sufoci, n-are cine să-ți consume porția de oxigen pe care o primești de la Dumnezeu, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ți-a fost rușine că ești român, în toți acești ani? Personal niciodată, dar mi-a fost rușine de rușinea altora. Mi-a fost rușine să fiu martor la diverse "fenomene" legate de acțiunile unor români și adeseori pe nedrept confundate cu România sau majoritatea românilor. Adevărul este că un număr extrem de mic din toți emigranții români ne fac de rușine aici în Vest... România însă nu se prea străduiește să-și creeze o imagine strălucită și nici măcar să "demonteze" acțiunile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
internaționale" (și stânga-mprejur!). E Luca Pițu un cârcotaș? Pentru că, dacă te uiți în cărțile lui urmărind destinele persoanelor-personaje de-a lungul timpului îți dai seama că numai cărțile nu l-au dezamăgit cu adevărat. Oamenii, prieteni sau nu, au confundat prea adesea vocile molatice ale destinului cu vocile stridente ale intereselor iar Luca Pițu, la intersecția vremurilor, a observat totul suflând în fluierul intransigenței. Cred că această postare l-a făcut enervant pentru multă lume, colegii săi, universitarii ieșeni, au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
despre sine ale unui om? Pentru un poet, e mai multă ficțiune decât pentru un măcelar, pentru măcelar e mai multă realitate decât pentru poet. De fapt, pentru ultimul, aceasta e și cea mai mare dramă: că ajunge să le confunde și să creadă că una e alta sau că, fundamental, sunt ambele același lucru. Ce ți-a adus ție poezia în viața asta? Ce i-ai dat tu poeziei? Ce ai pierdut din cauza literaturii? Dacă n-ai fi Ioan Es
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Corni. La începutul secolului al XIX-lea, în Condica liuzilor, Broștenii și Cornii figurau ca sate separate. Locuitorii acestor sate, în majoritate birnici, lucrau în calitate de clăcași pe moșia Episcopiei. În cursul operațiunilor de fixare a birurilor, mahalalele târgurilor au fost confundate cu satele. Într-o cerere a locuitorilor din mahalaua Cotroceni, din mai 1847, se arăta că, deși erau obligați să lucreze boierescul pe moșiile Episcopiei, „ca și locuitorii satelor”, nu li se dau suficiente locuri de hrană. Prima așezare rurală
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tata. Chiar în ziua sosirii ei, după prânz, am făcut cu Lia o plimbare ca să-i arăt pădurea cea frumoasă și s-o împac puțin cu captivitatea. Copiii de țigani ne însoțeau, zicându-ne, cu simțul lor muzical, fără a confunda melodiile și ritmul, cântecele mele favorite. Am constatat că, în așa de puține zile, pentru zahărul făgăduit, nu numai cântau, dar și ziceau „sărut mâna“, scoțând chiar căciula. Sunt minunat de frumoși cu părul lor creț, dinții lor albi și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
o pace profitabilă. * Nu în toate războaiele beligeranții sunt dușmani. * Rușinoasă e doar fuga nesănătoasă. * În locul Soarelui, unii se mulțumesc și cu Luna. * Nimic nu se pierde, totul se rătăcește. * Portul este o staniște a vapoarelor. * Din pricina stelelor, americanii își confundă drapelul cu cerul. trolului. * Începem să murim din clipa nașterii. * Oamenii scurtează săptămâna de lucru crezând că astfel își prelungesc viața. * Leneșul se trezește iarna în căutarea verii pierdute. * La lumină, întunericul se vede mai bine. * Din cauza luminii nu se
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
sunt muzicale. * Vorbele mieroase sunt unse cu miere prefăcută. * Capetele pătrate gândesc în colțuri. * Nici un detergent nu curăță petele de pe conștiință. * Tăcerea e uneori salvatoare; cuvintele sunt uneori fatale. * Unii sceptici sunt mai încrezători decât optimiștii. Starea meditativă nu trebuie confundată cu lenea, dar nici lenea cu meditația. * Euforia prelungită încețoșează rațiunea. * A sta unul lângă altul nu înseamnă întotdeauna a fi împreună. * Numai tăcerea înțeleptului e de aur. * Amintirile - păsări întoarse din țările calde. * Prima dragoste - pretext pentru următoarele. * Handicapul
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Rostite în exces, unele cuvinte se tocesc; nu și buzele care le pronunță. * La noi, moliile se bucură cel mai mult la tunsul oilor. * Produsele modificate genetic nu dăunează celor ce le comercializează. Alcoolul dăunează grav sănătății celor ce-și confundă stomacul cu o distilerie. * Și fumatul dăunează grav sănătății celor ce-și consideră gâtul drept hogeag. * Dacă te-ai urcat în pom, să nu te crezi fruct. * Și scărilor sociale li se rup fusceii. * Ghinionul este scuza neputinței noastre. * Suntem
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
pe loc întrebarea: eu pentru ce mă frământ? Numai când am căzut în bulboană Am înțeles că nu știu să înot. Coborând din aeronavă, m-a cuprins regretul: Nu zburasem cu aripile mele. Visele sunt încântătoare iluzii, Ce nu trebuie confundate cu realitatea. Stând pe puntea vaporului, am închis ochii. Atunci mi s-a părut că vâslesc cu palmele mele. Latura cea mai consistentă a vieții Este miezul ei. Ci soarele părea un foc, Iar focul se făcea un soare. Am
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
ale castelului membrilor rămași ai familiei, în principal prin respingerea moștenirilor împovărate de datorii. Astfel, în 1515 singurii proprietari ai castelului erau două perechi de frați: Niccolò și Totto, pe de o parte, si Battista di Buoninsegna (a nu se confundă cu priorul Battista) și fratele lui, Messer Piero, pe de altă parte 14. Chiar și în ruină, castelul trebuie să fi fost o sursă de mândrie. Vândut în afara familiei în secolul al XVII-lea, în cele din urmă a devenit
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1998), Doody (2010). Asupra a ceea ce cititorii ar putea găsit în plus față de o lucrare de referință, Renaudet (1998, p. 133) scrie "A doua carte consacrată religiei lua cu dificultate caracterul unui manual de negare anticreștina. Dumnezeul lui Pliniu se confundă cu lumea care nu a avut niciodată un început și nu va avea niciodată sfârșit; cu natura eternă". 22 Pentru Lillio Tifernate's edition (Vat. lat. 180-185), vezi Jaitner-Hahner (1993, 1, p. 365). 23 Despre eternalism și gândirea heterodoxa, vezi
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]