10,570 matches
-
întrebarea pusă de el nu se putea răspunde prin invective, ci numai prin analiza "economiei politice" moderne. Totodată, a încercat să prezinte în mod dialectic sistemul categoriilor economice. Locul "antinomiilor" de nesoluționat ale lui Kant trebuia să fie luat de "contradicția" hegeliană ca mijloc de dezvoltare. O apreciere a voluminoasei lui lucrări (în două tomuri), o puteți găsi în lucrarea mea de răspuns. Arătam acolo, între altele, cît de puțin a pătruns Proudhon tainele dialecticii științifice și în ce măsură, pe de altă
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
apărat-o Pericle. Argumentele pledoariei au dus la achitarea ei. Au fost aduși în fața Areopagului și alți apropiați ai lui Pericle. Profesorul Damon a fost acuzat de ideea exprimată că un conducător ideal este un tiran luminat, ceea ce intra în contradicție cu regimul democrat atenian. Celebrul sculptor Phidias a fost acuzat că n-ar fi folosit aurul pentru statuia zeiței Atena și că l-ar fi însușit. Anaxagoras, alt apropiat și sfătuitor al lui Pericle, a fost acuzat de blasfemie, de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
presupoziției verbului a se lăsa din bula1 (Actualmente fumez) este falsă, după bula 2, fapt care conduce logic la soluția propusă de bulele 3 și 4. Presupoziția verbului a se apuca est prezentă în c.2 (nu fumez), dar în contradicție cu cea a verbului a se lăsa. Personajul este antrenat într-un cerc cel puțin vicios, în care consecințele care decurg dintr-o propoziție intră în contradicție cu o alta. Această bandă desenată umoristică dă de înțeles faptul că, pentru ca
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
verbului a se apuca est prezentă în c.2 (nu fumez), dar în contradicție cu cea a verbului a se lăsa. Personajul este antrenat într-un cerc cel puțin vicios, în care consecințele care decurg dintr-o propoziție intră în contradicție cu o alta. Această bandă desenată umoristică dă de înțeles faptul că, pentru ca o suită de propoziții să alcătuiască un text coerent, trebuie să existe o corespondență între consecințele ce reies din propozițiile succesive, pornind de la implicațiile lexemelor pe care
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
decide să privilegieze sau să mențină latente proprietățile semantice ale lexemelor în discuție, stabilind astfel un nivel de coerență interpretativă numită izotopie. (U. Eco, Lector in fabula, ed. cit., p. 131) Titlul "Deznădejdea bătrînei" anunță un sens care intră în contradicție cu începutul textului T81, însă treptat el devine coerent ca temă-topic a poemului. Textul comportă o a doua sinteză configurațională: evaluarea finală formulată de personajul însuși sub formă de morală-PnΩ. Ar fi ușor de arătat cum cuvintele folosite în această
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
diversității: pluralismul cultural implică acceptarea celuilalt, toleranța, coexistența plurală, dar cu șansa afirmării pozițiilor proprii. Termenul de percepere a diferenței culturale ne face constienți de diversitate, fie ea a limbajului, a gândirii, a obiceiurilor sau a stilului. Încercăm să rezolvăm contradicția internă provocată de diversitate. Conceptul de "diversitate" este perceput în variate moduri de la o țară la alta, politicile guvernamentale pe acest subiect diferă de la un caz la altul. În orice țară democratică în care coexistă mai multe culturi s-a
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Modelul explicativ dezvoltat de antropologii secolului al XIX-lea sfârșește și de o manieră mult mai netă decât în secolul al XVIII-lea, în măsura în care el este în același timp mai bine informat și respectă mai mult realitatea etnografică în aceeași contradicție care caracteriza schema de dezvoltare presupusă de teoreticienii Luminilor: "este vorba în continuare de a subsuma evoluția ansamblului societăților umane în mișcarea istorică abuziv universalizată a unei culturi particulare, subiect privilegiat și predestinat al procesului civilizator, deci al istoriei: cultura
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
însă un factor favorabil considerării integrării ca proces politic și cultural. Rămâne ca greutatea tradițiilor și istoriilor naționale să nu fie subestimată, nici considerată ca pierdere sau profit. Din partea societăților civile și a mișcărilor sociale se regăsesc de asemenea profunde contradicții. Se pot distinge forțele care și-au stabilit scopuri europene ca instrumente pentru a purta tradiționala lor denunțare a globalizării, a guvernelor, a statelor, a actorilor economici, fără a căuta vreo propunere destinată să joace un rol motor în procesul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Anglia, au preferat proprietatea romană [proprietății colective a germanilor], chiar și cele care nu aparțineau rasei latine și, reciproc, familiei romane i s-a substituit, la popoarele de origine latină, organizarea familiei germanice". Aceasta nu ar trebui să constituie o contradicție, ci consecința firească, irezistibilă, a progresului social 11, al cărui nerv îl constituie libertatea individuală. Într-adevăr, la romani, ca și la greci, statul sau Cetatea absorb persoanele. Anticii nu au cunoscut libertatea individuală. Dacă vrem să găsim germenele acestei
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
electorii pot doar să ratifice perspectivele prestabilite de partidul unic, dând contur unei armonii la fel de prestabilite. Conform doctrinei marxiste, istoria oricărei societăți până în zilele noastre este istoria luptei de clasă 377. Pentru aceasta lupta de clasă devenea "motorul" istoriei. Aceste contradicții se puteau rezolva numai prin victoria comunismului. Pentru a obține victoria, muncitorii trebuiau să-și constituie un partid de clasă care, după revoluție, va stabili un regim autoritar "dictatura proletariatului" și va socializa mijloacele de producție distrugând prin forță rezistența
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
-și constituie un partid de clasă care, după revoluție, va stabili un regim autoritar "dictatura proletariatului" și va socializa mijloacele de producție distrugând prin forță rezistența capitalismului. Lupta de clasă se manifestă atunci când forțele de producție ale societății ajung în contradicție cu relațiile de producție. De aici rezultă tensiuni care opun clasa dominantă și clasa dominată, cea din urmă sfârșind prin a învinge. În secolul al XIX-lea Marx și Engels considerau că lupta de clasă opune burghezia și proletariatul. Cea
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
opun clasa dominantă și clasa dominată, cea din urmă sfârșind prin a învinge. În secolul al XIX-lea Marx și Engels considerau că lupta de clasă opune burghezia și proletariatul. Cea dintâi era amenințată de o criză ce rezulta din contradicțiile capitalismului: pentru a obține profitul necesar dezvoltării afacerilor, capitaliștii micșorau salariile muncitorilor; din această cauză aceștia nu mai puteau cumpăra bunurile produse, și capitalismul s-ar afla astfel amenințat de criză. Om liber și sclav, patrician și plebeu, nobil și
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
posibil al Rusiei, îndreptat contra uneia sau alteia dintre cele două puteri contractante, și pentru că, pe de altă parte, Tratatul ruso-german de "contra-siguranță" nu angaja Germania împotriva Rusiei decât în cazul unui atac al Austro-Ungariei contra Rusiei, nu exista nicio contradicție între angajamentele luate de Germania, mai ales că Tratatul austro-german nu o angaja să acorde ajutor Austro-Ungariei în cazul unui atac contra Rusiei 454. Desigur, moral ar fi fost imposibil de adoptat o hotărâre care să determine care dintre cele
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
ca o alternativă radicală a liberalismului și socialismului, era în fapt o dictatură 627. Führer-ul personifica un mit și se ocupa de toate problemele. Este inutil să mai amintim că toate principiile, în particular cel al apartenenței rasiale, sunt în contradicție flagrantă cu modernitatea. Totul se află în slujba afirmării principiilor Führerului (Führerprinzip)628, a comunității rasiale (nazism) și naționale (fascismul italian) pe plan internațional. În Germania, cea care a cristalizat energiile în jurul partidului nazist 629 a fost, înainte de toate, ideologia
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
drumurilor de acces terestre în Berlin ("Blocada Berlinului")804. Măsurile au continuat cu înființarea Comisiei Economice Germane, organizație protoguvernamentală. Toate acestea au contribuit la accelerarea procesului de formare a unui stat german integrat Europei de Est. Anul 1948 adâncea aceste contradicții dintre foștii aliați, iar la încercarea lui Stalin de a înfometa locuitorii Berlinului occidental, aliații vestici au răspuns realizând cu succes un pod aerian 805. Se declanșa procesul ireversibil al împărțirii oficiale a Germaniei. După război, în zonele de ocupație
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
oricărei pretenții de revendicare teritorială contra oricui. Un element integrant al contractului era "Scrisoarea asupra unității germane" care a fost adăugată mai târziu tratatului asupra relațiilor dintre cele două Germanii -, în care guvernul federal declara că tratatul nu intra în contradicție cu obiectivul său politic de edificare a unui stat pacifist în Europa în care poporul german își va reface unitatea prin liberă autodeterminare. La 7 decembrie, în același an, a avut loc semnarea Tratatului de la Varșovia, care întărea inviolabilitatea frontierei
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
încredere contra lui Brandt, Bundestag-ul aproba, la 17 mai 1972, tratatele anterioare cu Uniunea Sovietică și Polonia 843. Majoritatea deputaților din UCD-UCS s-au abținut. Într-o "rezoluție interpretabilă" cu privire la tratate, Bundestag-ul confirma că acestea nu erau în contradicție cu restabilirea unității germane pe căi pacifiste. În sfârșit, tratatele cu Estul au fost completate și încoronate, în continuare, de întrevederi și convorbiri purtate după iunie 1972 pe baza tratatului dintre cele două Germanii. Realegerea lui Willy Brandt în calitate de cancelar
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
patronul barului Ascunsa din Jirlău. Vânzarea s-a făcut în prezența martorului Simion Iancu, omul care a auzit când patronul i-a întrebat pe minori dacă au furat cumva găinile (fila 62). Dacă instanțele menționate ar fi luat în considerare contradicțiile martorilor și depoziția lui Simion Iancu, atunci Băjinaru Marin nu putea fi condamnat pentru tăinuire sau complicitate. Superficialitate sau judecată părtinitoare pentru cei trei hoți. Să ieșim din dosar! Am fost la Jirlău de două ori. Păgubașii au rămas... păgubași
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
jucăria de plastic tare pe care a primit-o odată cu meniul și a început să lovească în ecran. „Dumnezeule!”, a exclamat designerul, „ia uite ce face!” „Interacționează.”, i-a răspuns angajatul meu. Interacțiunea aceasta ne amintește și de o ușoară contradicție din lumea shopping-ului. Toată lumea știe că în viitor atenția comercianților va trebui să se axeze mai mult asupra persoanelor în vârstă. Totuși, toate inovațiile din magazinele din ziua de azi sunt inspirate de cei mici: magazinele distractive ca Disney
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
din ce în ce mai rară în ultima vreme - site-urile nu arată clar ce pot face și ce nu. Folosirea de motoare de căutare, cum ar fi Yahoo!, nu garantează găsirea de site-uri pe care să se poată face tranzacții. Pare o contradicție în termeni și demonstrează cu siguranță lipsa de încredere și ambiție a unor companii. Unii comercianți mari au site-uri unde este imposibil să cumperi produse, iar potențialii cumpărători sunt frustrați din cauza acestei deficiențe. Sunt multe site-uri ale dealerilor
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
firmelor pe care le conduc. Acum câteva decenii supermagazinele erau pentru cei care nu-și permiteau să cumpere din altă parte. Ambalajele austere, ca de azil de bătrâni nu făceau altceva decât să întărească această părere. Astăzi ne confruntăm cu contradicția de a vedea nume de firme bine cotate sau mărci deținute de supermagazin care sunt ambalate astfel încât să pară bunuri de lux, ca toate celelalte produse de pe rafturi. În unele cazuri, ambalajele mărcilor deținute de supermagazin se furișează periculos pe lângă
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
toate sportul face legătura. Istoria Jocurilor Olimpice nu este o simplă istorie a corpului și a punerii în joc, a disciplinelor și a regulilor, a performanțelor riguros măsurate. Ea este, în bogăția și complexitatea sa, cu liniile de forță și de contradicții, istoria vie a societății moderne, a raporturilor pe care oamenii le leagă între ei, a contradicțiilor care există, a libertăților pe care le cuceresc, a viselor pe care le au. Sportul modern nu este moștenitorul jocurilor antice sau al vechiului
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
în joc, a disciplinelor și a regulilor, a performanțelor riguros măsurate. Ea este, în bogăția și complexitatea sa, cu liniile de forță și de contradicții, istoria vie a societății moderne, a raporturilor pe care oamenii le leagă între ei, a contradicțiilor care există, a libertăților pe care le cuceresc, a viselor pe care le au. Sportul modern nu este moștenitorul jocurilor antice sau al vechiului regim, ci o practică socială nouă, ce s-a afirmat, în Franța, în ultimul sfert al
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
că unele dintre ele le-au atras pe celelalte sau, dimpotrivă, s-au despărțit, căința Sfîntului Petru detașîndu-se, de exemplu, de lepădarea sa și fixîndu-se într-un alt loc. Dacă totuși Biserica și credincioșii se obișnuiesc cu aceste variații și contradicții, nu este oare pentru că memoria religioasă are nevoie să-și închipuie locurile pentru a evoca evenimentele pe care le leagă de acestea? Fără îndoială, nu toți credincioșii pot merge în pelerinaj la Ierusalim ca să contemple cu propriii ochi locurile sfinte
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
căutarea topografiei imaginare din discursul religios. Această finalitate, în cele din urmă, explică legile memoriei, care se afirmă în Topografia ca legi ale spațializării. Topografia era prima replică dată de Halbwachs lui Marc Bloch. Lucrarea susține că nu există o contradicție între gîndirea finalizantă a sociologiei și gîndirea bazată pe cauze a istoriei. Istoria memoriei pelerinilor evidențiază legea memoriei ca efect al finalității colective. Ideea implicită din Topografia legendară (mai întîi finalitatea, abia apoi expresia unei legi) se transformă, în capitolul
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]