6,725 matches
-
pe subdiviziuni teritoriale, cât și spațiul internațional; - practică mai ales un mod dinamic de prezentare a informațiilor; - este deschis la provocări și manifestă flexibilitate în abordarea aspectelor dezvoltării (de exemplu, Anuarul Eurostat pentru anul 2008 aduce în centrul atenției schimbările demografice ca urmare a provocărilor generate de îmbătrânirea societății europene); - este orientat către obiectivele strategice ale dezvoltării durabile la nivel comunitar și în același timp acordă atenție nivelurilor analitice ale diverselor situații în funcție de nevoi, permițând monitorizarea progresului și evaluarea realizărilor; - prezintă
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
fundamentării deciziilor și a elaborării politicilor și strategiillor de dezvoltare. O atenție sporită trebuie acordată disparităților regionale ca expresie a decalajelor ce se formează la nivelul regiunilor, atât în interiorul regiunilor, cât și între acestea, cu privire la multiplele aspecte ale dezvoltării regionale: demografice, economice, sociale, privind infrastructura, educația și sănătatea. 4.1. Evaluarea statistică a profilului dezvoltării intraregionale 4.1.1. Variabile inițiale privind dezvoltarea economico - socială a județelor În studiul de față, au fost folosite următoarele variabile ce descriu nivelul de dezvoltare
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
populației, corelate pozitiv. Acest lucru indică faptul că un număr ridicat al persoanelor ocupate în agricultură este specific zonelor intens populate. Notă: Date prelucrate cu ajutorul programului SPSS Se identifică astfel două componente principale: o componentă economică (prima axă) și una demografică și de infrastructură (a doua axă) care explică diferențierea județelor din punctul de vedere al dezvoltării în proporție de 47.87% și, respectiv, 16.78%. Reprezentarea punctelor variabile pe primele două axe factoriale este realizată în Deoarece sunt variabile care
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
pot fi ierarhizate aceste grupuri în funcție de nevoile de dezvoltare, determinând astfel decizia corectă în aplicarea programelor de finanțare și accesarea fondurile europene în mod adecvat. 4.2. Evaluarea statistică a profilului dezvoltării interregionale prin prisma disparităților 4.2.1 Disparități demografice Populația reprezintă un domeniu prioritar în cercetările statistice, interes deosebit manifestându-se nu doar pentru analiza proceselor demografice, ci și pentru cea a disparităților lor regionale. Indicatori demografici: pop - Populația la 1 iulie 2004 (număr persoane) dens pop - Densitatea populației (locuitori
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
și accesarea fondurile europene în mod adecvat. 4.2. Evaluarea statistică a profilului dezvoltării interregionale prin prisma disparităților 4.2.1 Disparități demografice Populația reprezintă un domeniu prioritar în cercetările statistice, interes deosebit manifestându-se nu doar pentru analiza proceselor demografice, ci și pentru cea a disparităților lor regionale. Indicatori demografici: pop - Populația la 1 iulie 2004 (număr persoane) dens pop - Densitatea populației (locuitori/km pătrat), la 1 iulie 2004 pop rural - Ponderea populației rurale în total populație, la 1 iulie 2004 vitalit demogr
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
statistică a profilului dezvoltării interregionale prin prisma disparităților 4.2.1 Disparități demografice Populația reprezintă un domeniu prioritar în cercetările statistice, interes deosebit manifestându-se nu doar pentru analiza proceselor demografice, ci și pentru cea a disparităților lor regionale. Indicatori demografici: pop - Populația la 1 iulie 2004 (număr persoane) dens pop - Densitatea populației (locuitori/km pătrat), la 1 iulie 2004 pop rural - Ponderea populației rurale în total populație, la 1 iulie 2004 vitalit demogr - Indicatorul vitalității demografice 2004 (persoane sub 15 ani/ persoane peste
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
pentru cea a disparităților lor regionale. Indicatori demografici: pop - Populația la 1 iulie 2004 (număr persoane) dens pop - Densitatea populației (locuitori/km pătrat), la 1 iulie 2004 pop rural - Ponderea populației rurale în total populație, la 1 iulie 2004 vitalit demogr - Indicatorul vitalității demografice 2004 (persoane sub 15 ani/ persoane peste de 60 de ani) sp nat - Sporul natural 2004 (născuți vii - decese) - nr.persoane r imigr - Rata imigrării 2004 (sosiți/nr.pop.*1000) r emigr - Rata emigrării 2004 (plecați/nr.pop.* 1000) Distribuția populației pe regiunile
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de 17,25% locuitori în totalul populației pe țară și Regiunea Vest, aceasta din urmă deținând 8,95% din populația României. Având în vedere dimensiunile diferite ale suprafețelor ocupate de regiuni, analiza disparităților în dezvoltarea regională, din punct de vedere demografic, este relevantă dacă se referă la numărul locuitorilor regiunii pe km 2 . Astfel, in Figura nr. 4.6 este reprezentată densitatea populației pe fiecare regiune și media acesteia pe țară. Densitatea populației pe regiunile de dezvoltare ale României Se observă
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
urbană, alături de acestea, București - Ilfov fiind cea mai urbanizată regiune cu un procent foarte mic de 9,4% populație rurală, ceea ce demonstrează încă o dată atracția pe care o exercită capitala țării pentru locuitorii celorlalte regiuni. Valorile subunitare ale indicatorului vitalității demografice exprimă fenomenul de îmbătrânire a populației României, cu influențe negative asupra dezvoltării economico- sociale durabile a regiunilor. La nivel național, în anul 2004, se înregistrau aproximativ 84 de tineri la 100 de vârstnici. Numărul scăzut al persoanelor tinere (sub 15
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
aproximativ 84 de tineri la 100 de vârstnici. Numărul scăzut al persoanelor tinere (sub 15 ani) în favoarea dimensiunilor mari ale segmentului de vârstă peste 60 de ani conduce la diminuarea sporului natural și la declinul procesului de regenerare a potențialului demografic. De asemenea, reducerea efectivelor de elevi și studenți creează un impact negativ asupra sistemului educațional din România. Cel mai grav este că dependența populației inactive de populația activă ocupată împovărează sistemul asigurărilor sociale prin creșterea necesităților de protecție socială specifice
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
elevi și studenți creează un impact negativ asupra sistemului educațional din România. Cel mai grav este că dependența populației inactive de populația activă ocupată împovărează sistemul asigurărilor sociale prin creșterea necesităților de protecție socială specifice populației vârstnice. Fenomenul de scădere demografică este generalizat la nivelul țării, cel mai puternic manifestându-se în Regiunea Sud, în care se înregistrează un spor natural negativ de - 11947 persoane. Dacă alături de această valoare se consideră vitalitatea demografică scazută și densitatea mare a populației, rezultă că
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
protecție socială specifice populației vârstnice. Fenomenul de scădere demografică este generalizat la nivelul țării, cel mai puternic manifestându-se în Regiunea Sud, în care se înregistrează un spor natural negativ de - 11947 persoane. Dacă alături de această valoare se consideră vitalitatea demografică scazută și densitatea mare a populației, rezultă că Regiunea Sud are o populație îmbătrânită cu mici șanse pentru o dezvoltare durabilă. Singura regiune caracterizată de un spor natural pozitiv de 2751 de persoane este Regiunea NE, având drept cauză preponderența
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
în ceea ce privește numărul populației civile ocupate, Regiunea NE se remarcă prin cea mai mare pondere a populației ocupate (15,21%), spre deosebire de Regiunea de Vest care deține 9,93% populație ocupată. Rata de activiatate pe fiecare regiune ilustrează capacitatea demografică a regiunii de a furniza forță de muncă, iar rata de ocupare reflectă capacitatea economiei regionale de a oferi locuri de muncă forței de muncă existente. Ca dezechilibru între cererea și oferta pe piața muncii apare șomajul, unul dintre cele
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
aici. Valorile cele mai mici înregistrate de cei doi indicatori sunt în regiunea SE (5,3% cercetători). 4.2.4 Disparități privind sănătatea Factorii socio-economici, de mediu și de stil de viață au determinat modificări semnificative în evoluția principalilor indicatori demografici. Natalitatea scăzută, creșterea mortalității și emigrarea populației cu vârsta de muncă, au generat fenomenul de îmbătrânire al populației ceea ce necesită o atenție sporită asupra serviciilor de sănătate. Calitatea acestor servicii depinde foarte mult de infrastructura în domeniu. Variabile utilizate: dur med viata
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
în România se efectuează cheltuieli cu reconversia profesională a șomerilor, mai ales în regiunile SV (19096 mil lei) și S (18577 mil lei), la distanță mare de acestea situându-se Regiunile SE (6906 mil lei) și București - Ilfov (3489 Tendințele demografice de îmbătrânire a populației solicită sistemul de protecție socială a populației vârstnice din România. Astfel, numărul de pensionari este mai crescut în regiunile S (748935 pensionari) și NE și mai scăzut în regiunile SV și V (443423 pensionari), valori influențate
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
poate observa în nt mai mici decât o valoare a riscului α = 0.05. Aceste variabile sunt cele care determină diferențierea cea mai puternică între regiuni sub aspectul dezvoltării regionale, generând disparități. Astfel, se constată că: Din punct de vedere demografic, influența cea mai mare o au: ponderea populației rurale; sporul natural; soldul migrației internaționale. Din perspectiva forței de muncă, se remarcă : populatia civilă ocupată în agricultură și ponderea acesteia în totalul populației ocupate. Sub aspect social, se identifică: cheltuielile pentru
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
inter și intraregionale, astfel realizându-se cel de-al patrulea obiectiv al lucrării. La nivel intraregional, respectiv la nivelul județelor, prin metoda ACP s-au identificat două componente principale care determină profilul dezvoltării: o componentă economică (prima axă) și una demografică și de infrastructură (a doua axă), care explică diferențierea județelor din punctul de vedere al dezvoltării în proporție de 47.87% și, respectiv, 16.78%. Se remarcă faptul că factorul economic opune două grupuri de județe. Primul grup este alcătuit
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
cât și în raport cu Statele Membre. În acest scop, s-a realizat analiza dispersională ANOVA, cu ajutorul căreia s-au identificat variabilele care diferențiază în cea mai mare măsură regiunile României din punctul de vedere al dezvoltării. Astfel, din punct de vedere demografic, influența cea mai mare o au ponderea populației rurale, sporul natural și soldul migrației internaționale. Din perspectiva forței de muncă, populatia civilă ocupată în agricultură și ponderea acesteia în totalul populației ocupate evidențiază decalaje în dezvoltare. Sub aspect social, s-
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Diferența dintre genuri nu este niciodată mai evidentă decât când vine vorba de planificarea unui viitor sigur. Consilierii financiari trebuie să ia în considerare obiectivele diferite. O încercare timpurie de a evidenția legătura dintre aspectele demografice și atitudinea față de bani a relevat că banii au semnificații diferite pentru indivizi diferiți. Astfel s-au identificat șapte factori ai atitudinii față de bani, unul dintre ei fiind în directă cauzalitate cu genul, femeile considerau că banii sunt mai puțin
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
comportamente diferite față de economisire, cheltuire și pariere. Atitudinile față de timp și destin (control), care sunt modelate și condiționate de către cultură, sunt elemente ce au o corelație puternică cu atitudinea față de bani (Furnham și Okamura, 1999). Informațiile despre personalitate și cele demografice corelează, de asemenea, cu atitudinea față de bani. McClure (1984 apud Furnham și Okamura) a aplicat teste de personalitate și un chestionar despre bani, care măsura obiceiurile de cheltuire, controlul perceput asupra finanțelor și conflictele produse de bani. El a descoperit
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
extroverți. Introverții neurotici consideră că banii au un rol mai important în viață și erau mai reținuți, în comparație cu introverții stabili. În ciuda legăturilor clare cu personalitatea, rezultatele au arătat că atitudinea față de bani măsurată prin intermediul chestionarului, nu avea legătură cu diferențele demografice de gen, nivel de educație, ocupație sau religie (Furnham și Okamura, 1999). În Marea Britanie, Furnham (1984 apud Furnham și Okamura, 1999) a încercat să dezvolte un instrument util, multidimensional, care să măsoare credințele și comportamentele legate de bani și să
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Furnham și Okamura, 1999). În Marea Britanie, Furnham (1984 apud Furnham și Okamura, 1999) a încercat să dezvolte un instrument util, multidimensional, care să măsoare credințele și comportamentele legate de bani și să examineze relația dintre diverse credințe social/lucrative, precum și demografice, și comportamentele și credințele monetare ale oamenilor. Afirmațiile legate de atitudinea față de bani au fost extrase dintr un număr mare de surse, inclusiv cărți despre psihologie clinică, cercetări de investigare (Rubinstein, 1981 apud Furnham și Okamura, 1999), interviuri despre atitudinea
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Nici una din măsurătorile întreprinse nu a examinat credințele generale despre achiziția banilor, importanța banilor în viață sau afecte (emoțiile) asociate cu banii în general (Furnham și Okamura, 1999). Acest studiu încearcă să stabilească relația dintre atitudinile generale față de bani, factorii demografici (vârstă, gen, venit), credințele individuale diferite (politică, religie) și patologia specifică. Participanții din Marea Britanie au completat atât chestionarele lui Rubinstein cât și pe cele ale lui Forman, fiind astfel posibilă examinarea relației dintre cele două. A fost prevăzut ca 1
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
197 15.1. Screening-ul cancerului mamar / 198 15.2. Screening-ul cancerului de col uterin / 199 15.3. Identificarea femeilor cu grad scăzut de adresabilitate pentru PAP-modelare statistică / 201 Bibliografie / 206 Capitolul 16. POPULAȚIA ȘI SĂNĂTATEA REPRODUCERII / 207 16.1. Antropologie demografică / 207 16.2. Populația în lume, evoluții, tendințe / 211 16.3. Unele evoluții ale familiei românești începând cu secolul XX / 217 16.4. Divorțul în România / 222 16.5. Corelații între variabile ale mișcării naturale a populației prin diverse teste
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
4 441 subiecți, din care 2 486 din mediul urban, se arată că doar 2,8% din femei și 13,2% din bărbați au avut primul contact sexual înainte de 15 ani [7]. Putem afirma că ipoteza studiului se confirmă. Comportamentul demografic și sănătatea reproductivă sunt influențate de gradul de dezvoltare urbană, de elemente culturale induse prin poziția geografică, de port în acest caz. Familia este o purtătoare și transmițătoare de valori și realizează socializarea anticipativă, care induce modele specifice. Evenimentele existențiale
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]