7,752 matches
-
30 m. alt. abs. la Nord, în punctul de confluență a Prutului cu pârâul Moșna și 23-24 m. alt. abs. la Sud, în dreptul sătuceanului Săratu de pe Prut, de la răsărit de Stănilești. Deci o diferență de nivel 6-7 m., pentru o depărtare de 30 km., cea ce dă un indice de pantă de 0,20-0,25 m. la kilometru. Ca lățime, lunca nu este uniformă. Lărgimea ei variază de la 7-7.5 km., cât are în dreptul satelor Drânceni, Chersăcosu și Stănilești până la 2
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
că profilul longitudinal și transversal al văii Lohanului, în cursul superior mai ales, ca și cel al scurților lui afluenți de pe dreapta, este puțin mai evoluat, duce la concluzia că între formarea acestei văi și aceea a Crasnei de la Nord, depărtarea în timp trebuie să fi fost destul de mică.. Această scurtime a vremii nu a îngăduit Lohanului superior și afluenților lui să-și desăvârșească, lateral și longitudinal, evoluția morfologică a văii sale, agentul principal de sculptare, apa curgătoare, fiindu i luat
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
bază local, apropiat. (Valea Lohanului la punctul de confluență cu pârâul Dobrina are 170 m. at. abs., față de aproximativ 360 m. cât au dealurile de la izvoarele acestui din urmă râu, deci o diferență de nivel de 190 m. pentru o depărtare de cel mult 2 km.). Și într-un caz și în celelalte, eroziunea regresivă prin care afluenții Prutului au captat sau vor capta valea Lohanului superior, este în strânsă legătură cu joasa altitudine la care se află lunca Prutului în dreptul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pe lângă distanță și de accidentarea reliefului - drumurile tăind de mai multe ori dealurile în curmeziș - locuitorii satelor cuprinse în această zonă vin mai rar la târg, de preferință în zilele de iarmaroc săptămânal sau bisăptămânal (Joia și Duminica). Din pricina aceleiași depărtări și a drumului greu din vremile ploioase, către periferia acestei zone, ca și dincolo de ea au apărut o serie de târguri săteștiDrânceni, Leova, Răducăneni, Codăești, Fălciu, Crasna, Hoceni - al căror rost economic este de a redistribui satelor din jurul lor manufactura
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și mai fără dealuri, Vasluiul, pentru locuitorii satelor din bazinul Crasnei și Bârladul, pentru cele din basinul Elanului. Așa de exemplu Vutcanii și satele din jurul lui se află economicește mai strâns legate de Bârlad și Vaslui decât de Huși, cu toate că depărtarea dintre el și aceste trei orașe este cam aceiași. În spre partea nordică a acestei zone se observă iarăși că o samă de sate - Ghermănești, Podu-Hagiului, Gorban, Podolenii de sus și de jos, Moșna, Scoposeni, Bohotin, Gura Bohotinului, etc., se
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
acestei zone se observă iarăși că o samă de sate - Ghermănești, Podu-Hagiului, Gorban, Podolenii de sus și de jos, Moșna, Scoposeni, Bohotin, Gura Bohotinului, etc., se află mai mult în sfera economică a orașului Iași, care, cu toată marea lui depărtare, le oferă o mai bună piață de desfacere a produselor lor (pometuri, vin, lemne, miere, vite, etc.ă, decât Hușul apropiat dar cu forță economică mai slabă. Numai faptul că administrativ aceste sate sânt - ca și altele din Sud-Vest - legate
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
după Sf.Dumitru și mai ales chiar după 8 Noemvrie sau chiar după Sf. Neculai, grădinarii se reîntorc pe la casele lor, în care trăiesc doar câteva luni din an. Ba mulți din ei nu se întorc cu anii, fie din cauza depărtării locului de grădină și greutăților iernării la oraș a vitelor de muncă, fie din cauza vremurilor grele și a târgurilor prea proaste. Odată întorși acasă acasă însă, ei înțeleg să-și răscumpere zilele de muncă grea a pământului, pe lapoviță, ploaie
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de grădinari bulgari, de la Huși, (9 familii), cei mai mulți fiind așezați pe locul vechilor „Turcalii”, care înainte de război, veneau din Bulgaria cu pașaport, ca să facă grădinărie. Cauza scăderii numărului de grădinari hușeni aici, nu este atât lipsa locului de cultură, cât depărtarea piețelor de desfacere. Bă. Altă ramură, ceva mai redusă ca număr, (30-40%), apucă spre apus, trecând peste curmătura Dobrinei, spre valea Lohanului, Crasnei și Bârladului. Dintre aceștia, o grupă, de la gura Crasnei, o ia în spre Sud, până la orașul Bârlad
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ajungând până dincolo de târgul Negrești. Ba, câțiva, izolați, se ridică și pe pârâul Vaslui, în sus, până aproape de satul Poeni, de la sud de orașul Iași. VI. Greutății găsirii locurilor bune de cultură, (pentru care adesea plătesc arenzi enormeă și inconvenientelor depărtării acestora din casele lor din Huși, le urmează greutatea găsirii piețelor bune de desfacere a produselor muncii lor. Și dacă pentru grădinarii bulgari, relativ puțini, din valea Crasnei și Bârladului, piețele de desfacere a zarzavaturilor se află în orașele și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și târgurile din imediata vecinătate: Bârladul, Vasluiul, Crasna, Codăeștii, Negreștii, Băceștii, etc., pentru cei din valea Prutului, aceasta constituie o foarte grea problemă. Asta din cauză că aici, la marea desime de cultivatori, se adaugă lipsa căilor de comunicație, accidentarea reliefului înconjurător, depărtarea piețelor de desfacere a marilor orașe: Iași, Chișinău, Bârlad, Tecuci, etc. Acest fapt face uneori vara, ca un târg ca Leova ori Fălciu, să aibă atâta zarzavat și legume cât are Iașul, bunăoară. Și atunci, împinși de nevoi, grădinarii hușeni
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
rezultă că pe câtă vreme la stațiunile metereologice de la Gheorgheni și Câmpulung (Bucovinaă, depresiuni intramontane vecine cu regiunea satelor Ciocănești și Iacobeni, barometrul rar a arătat presiuni medii mai mari de 693 mm, la Huși și Bârlad, orașe care încadrează la oarecare depărtare satul Rădiu, presiunile medii lunare de peste 754 mm. sunt frecvente. Când este vorba însă de presiunile absolute, diferența este și mai mare, amplitudinea maximă absolută de presiune atingând, în perioada în care ne ocupăm, valoarea de aproape 100 mm. (minimum
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
incomodă și neigienică în regiunile noastre de silvostepă și stepă, unde muncile la câmp cer o mai mare posibilitate de mișcare a brațelor și corpului în genere, iar apa de spălat este în cantități mai reduse și la mai mari depărtări. Nu trebuiau să-și instaleze colonia chiar la marginea de nord a vechiului sat Rădiu, adică în plină bătaie a vânturilor dominante din aceste părți, ci mult mai bine făceau dacă-și rețineau parcela pentru gospodării către SV de acest
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
a mai multe salhanale în care sunt sacrificate animale și se comercializează la târgoveți carne numită furdam, tăierea mieilor și scăderea prețului la seu. Se cere „ca lucrarea zalhanalelor nici decum să fie înziduită în țarcul orașului, ci afară în depărtare de 100 stânj(eniă oprind cu totul introducere de carne.” Eforia târgului Huși amintește la 29 iunie 1849 jalba obștii târgului prin care se cere refuzul aprobării construirii de salhanale de unii târgoveți pentru a se evita reducerea suprafeței imașului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
o legătură care ne leagă laolaltă pe toți câți o citesc și care înființează o unitate de viață, atât de strânsă și cuprinzătoare ca nici una alta. Cartea este un vapor de marfă care aduce spiritului nostru, din apropiere sau din depărtare, tot ce are de trebuință.” Klaus Horms 272. „Tot ceea ce a săvârșit, gândit și împlinit omenirea sau ceea ce a fost înainte zace păstrat, ca prin minune, în foile cărților. Ele sunt visteria aleasă a oamenilor.” Thomas Carlyle 273. „Toți suntem
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Geo, strigă ea, sunt înlănțuită de pat ca Prometeu de stânca lui!" Îl imploră să-i deslege încheieturile, măcar una: "E simplu, o să vezi." O privește zâmbind, dar nu pare s-o înțeleagă. Nici măcar nu o aude, e la kilometri depărtare, îi semnalizează simplu că se gândește la ea și speră să se însănătoșească repede. Frumos din partea lui, dar ea ar avea nevoie aici și acum de cineva. Ciudat, din când în când i se cere să-și spună numele, prenumele
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
semănau mai mult cu niște strigăte după ajutor decât cu îndrumări pentru nave. A luat-o pe strada mare, paralelă cu calea ferată, și a lăsat în urmă ferestrele luminate ale sanatoriului. În satul de pescari care se ghicea în depărtare, clipeau lumini mici, gata să se stingă. Dar mai aproape, un felinar, atârnat pesemne pe un stâlp de pe chei, lumina (slab) gara al cărei fronton, cu scrisul de la distanța asta ilizibil, era singurul care ieșea din penumbră; în schimb, nicio
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în toponimie, numele Bugaz e bogat prin toate aceste sugestii. E un loc minunat, pe cuvânt, viața și-a păstrat aici simplitatea și inocența. Găsești aici aspecte paradisiace, printre care aș așeza arhaicitatea și sărăcia. Dar, bineînțeles, aici ești la depărtare, la margine, la graniță, la capătul lumii, altfel zis, la dracu-n praznic. Răsunetul evenimentelor care agită țările, continentele, popoarele, și chiar și zăngănitul armelor ajung aici slăbite, parcă ireale. E și ăsta unul dintre farmecele Bugazului. Asta locotenentul remarcase
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pământului și se vor tot bate... Masive concentrări de trupe erau semnalate în regiunile Kievului și Odessei, iar dincolo de frontieră demonstrațiile de forță militară se înmulțeau. Un lătrat vesel îl aduse pe locotenent spre realități mai apropiate. Hector! Întors din depărtări, o văzu pe Nel care alerga spre el, în urma câinelui. Se opri. Ajunsă în fața lui, îl privi cu capul dat pe spate, surâzătoare. Purta rochia roz cu pătrățele verzi pe sub pardesiul verde care îi rămăsese și mai scurt și își
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
stat necontenit sub semnul urgiei, pe tot parcursul acestui veac, în care partea aceasta de lume a existat ca o adevărată placă turnantă a mișcărilor de trupe, un trist teatru de război, în care armate venite de la mii de kilometri depărtare, din stepele Rusiei, din pădurile Moraviei sau arșița Anatoliei, s-au ciocnit fără oprire în numele celui mai puternic. Destinele prinse între iataganul turcesc, tunul muscal și baioneta austriacă au devenit de nevoie destine de pelerin, de pribeag în calea furtunii
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
în minte faptul că autorul acelor rânduri, scria și gândea astfel, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când știința de carte era încă un privilegiu, o carte tipărită era o mare raritate, iar pentru achiziționarea și aducerea ei de la mare depărtare se vindea câteodată o pereche de boi sau chiar câte o moșie. Funcția testimonială a scrisului transformă asemenea demers din redactarea unei anunțate autobiografii, în conceperea în subsidiar a unui jurnal, care așa cum vom vedea ne oferă rând pe rând
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui stareț”, tr. de Elena Lința, Ed. Deisis, Sibiu, 2002,p.93. footnote>. Așadar, călugărul Pahomie se legitimează nu prin trăsături fizice sau morale, ci prin experiența necunoscutului, prin explorarea fizică dar și spirituală a depărtării. Este un negociator al distanțelor, care în mintea elevului de treisprezece, paisprezece și mai apoi cincisprezece ani, capătă o dimensiune de călăuză, de ghid și sfătuitor, într-o polaritate care se conturează din ce în ce mai instabilă și divergentă: urmarea școlii și a
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
niște șoapte aduse de adierea vântului. Tăcând și ascultând, se înfiripă totuși o conversație interioară, mai adevărată decât cealaltă, obișnuită. Te auzi într-un ritm inconștient imprimat, vocea ta vine nu știu de unde, poate dintr-o angelică tăcere cu accentul depărtărilor inimaginabile. Vine ca dintr-o implozie sau mai degrabă ca o explozie de lumină, ca și cum s-ar însenina totul, tot universul aflat suveran în tăcere și așteptare. Revii la realitate și asculți vocile vorbitorilor din preajmă. Să asculți cu înțelegere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Se strecoară spiralat prin puzderia vrăjitelor plante, sărută cristalul de rouă de pe frunze, se așează la umila masă dintre ele și aproape adoarme sub licărul stelelor din infinit. Încet se zbate clipa, se aud parcă viori cu sunet fermecat din depărtare, moliciunea se ascunde între enigmele florilor de mac. În văzduhul inundat de fluturi imaginari (s-au cam rărit cei adevărați?) cuvintele tac înșirate pe un fir de păianjen, siderat aidoma corolelor condamnate risipirii. Peisaj natural uitat și el în aceeași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
erau țânduri. Camera administrației avea ferestre mari, cum sunt cele ale magazinelor, având geamuri de o grosime neobicinuită, de cel puțin 6-7 centimetri. Manifestanții, neputându-le sparge cu bastoanele, au scos pietre cubice din stradă și le-au repezit de la depărtare; numai astfel au izbutit.* După plecarea bandei, un public numeros s-a adunat în fața redacției și comenta întâmplarea. Precât îmi mai aduc aminte, în fruntea acestor manifestanți se aflau următorii: Ghiță Vornicu, fost slujbaș inferior la poștă, Nae Ulmeanu, fost
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
pentru care a fost osândit pe nedrept numitul Vacă, ar trebui numită mai precis crima de la Foișor. Amănuntele pe care le-am pus în „Cronica“ mea le am de la unul dintre cei mai vechi și inteligenți polițiști. Dar la atâta depărtare de timp întotdeauna se pot strecura greșeli. (Id., ibid., foiletonul XLV, AD., nr. 11876, 28 noiembrie 1922, p. 1.) Pagina 68 Urmează: Imediat ca fulgerul se răspândește în tot orașul zgomotul atentatului. O agitație grozavă coprinde toate cercurile politice, presa
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]