9,274 matches
-
atinsă de parodie, întrucît avea și ea "un veritabil Salvator Rosa". Sultana se verifică și geloasă. Demirgian, dată fiind poziția intolerantă a soției sale, socoti că-i îngăduit a căuta distracții extraconjugale. Într-o zi Sultana îl surprinse cu o domnișoară, după aparență vânzătoare de la un magazin de pe Calea Victoriei sau funcționară comercială. Demirgian strecura pe mâna fetei o brățară orientală, ieftină, din care se aflau în vitrină, spre a atrage și clientela de obiecte mai mărunte. Sultana nu zise nimic, însă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vânzătoare de la un magazin de pe Calea Victoriei sau funcționară comercială. Demirgian strecura pe mâna fetei o brățară orientală, ieftină, din care se aflau în vitrină, spre a atrage și clientela de obiecte mai mărunte. Sultana nu zise nimic, însă după plecarea domnișoarei cu brățara îl înțepă: - Ai început să strângi fetele de pe stradă? . - O clientă, ce-are de-a face? Nu poate o fată să-șicumpere o brățară? . - Să nu i-o pui singur pe mână. Nici n-am văzut-o plătin-du-ți obiectul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în ocupațiile lui, n-o văzuse pe Pica decât fragmentar, nu asistase la creșterea ei zilnică, morală și fizică. Goluri mari existau în amintirea sa. Astfel, nu receptase suficient trecerea Pichii de la faza de elevă de școală la aceea de domnișoară. Fetița în uniformă nu se racorda bine cu Pica mândră și voluntară în sentimentele ei din ultima vreme. Erau două ființe deosebite. Ioanide amânase mereu colocviul strâns cu Pica, și acum, când ar fi dorit să stea de vorbă, să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
însemna aceea să iubesc pe cineva. Sufletul meu a îmbătrînit călugărește. Mă ispitește (dar numai în imaginație) gândul de a poseda, înainte de a cădea în a doua bătrânețe, un act care să mă scutească la șaptezeci de ani de denumirea "domnișoara Hergot". Nu pricepi? E îngrozitor pentru o babă să fie pentru toți "fată bătrînă". Visez în orele mele capricioase o căsătorie morganatică, o ceremonie prin corespondență cu un om pe care n-am să-l văd niciodată. Vreau să pot
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu ocoluri și cu eufemisme. Gonzalv începu a o vizita cât mai des, încercînd s-o convingă de potrivirea dintre amândoi, spre a face din ea un aliat în contra intenției lui Conțescu de a-l însura cu nepoată-sa. . - Dragă domnișoară, zicea Gonzalv cu insistența lui tipică,domnul Conțescu îmi propune să mă căsătoresc cu nepoata dumisale. . - Foarte bine, zicea Erminia surâzând, e potrivită pentrudumneata, supusă, fără pretenții. . - E prea mare diferență de vârstă, domnișoară dragă, n-aresă se simtă bine într-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
-l însura cu nepoată-sa. . - Dragă domnișoară, zicea Gonzalv cu insistența lui tipică,domnul Conțescu îmi propune să mă căsătoresc cu nepoata dumisale. . - Foarte bine, zicea Erminia surâzând, e potrivită pentrudumneata, supusă, fără pretenții. . - E prea mare diferență de vârstă, domnișoară dragă, n-aresă se simtă bine într-o casă cu trei copii. Spune și dumneata. Copiii au nevoie de o mână expertă, o femeie prea tânără nu le impune respect. . - Atunci, domnule Gonzalv Ionescu, nu divorța. Soțiadumitale actuală ce cusur are
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
la o nouă căsătorie. . G. Călinescu . - Nu văd necesitatea de a proceda la divorț înainte de aavea o perspectiva sigură. Soția mea nu-mi va face nici o dificultate. . - Soția dumitale e o femeie admirabilă. . - Urmez întocmai sfaturile ei. Ai putea, dragă domnișoară,să-mi dai un răspuns? - Ce fel de răspuns? - În chestiunea de care am vorbit. Dacă ai agrea o căsătorie. - Oh, domnule Gonzalv, îmi pui niște întrebări cu totul noi pentru mine. N-aș fi crezut că la vârsta mea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
copii, îi trata cu prăjituri și bomboane și se arăta foarte mulțumită în prezența lor. În fond, însă, Erminia avea putința să elimine orice tratative și să întoarcă astfel conversația încît ea să cadă numai asupra micilor vizitatori. - Văd, dragă domnișoară, zise de pildă Gonzalv, că copiii țin foarte mult la dumneata. - Și eu la ei! mărturisi Erminia. Copiii țin la celibatari. . - N-ar fi mai bine atunci să luăm o hotărâre cu privire laceea ce am vorbit? . Erminia căuta în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
bontonului era bun. În privința asta, Sultana, madam Farfara, Elvira și chiar, până la un punct, Erminia erau surori. Erminia fusese de câteva ori surprinsă de Ioanide în dispută cu olteanul. . - Ascultă, negustorule, cât am să-ți dau? . - O sută doi lei, domnișoară. - Pe ce? G. Călinescu . - Păi, e ceapa, cartofii... Erminia inspecta socoteala făcută pe hârtie de jos în sus și de sus în jos. - Îți dau o sută de lei, că mi-ai luat prea mult pe conopidă. După ce olteanul, ca să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de sus în jos. - Îți dau o sută de lei, că mi-ai luat prea mult pe conopidă. După ce olteanul, ca să sfârșească odată și să capete banii, întindea mâna, Erminia îi dădea nouăzeci de lei. - Păi ce-mi dai aici, domnișoară? Face o sută! - Bineînțeles, o sută, însă acum o lună ai uitat să-mi dairest cinci lei, iar acum o săptămână a trecut în plus de la mine cinci lei, neavând mărunțiș. Olteanul își deplasa căciula pe cap, uimit de așa
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
căror priviri străpung vălul Maiei (/XIV), cei care reușesc să găsească „centrul”. Intrarea În acest spațiu al „paradisului pierdut” le redă adevăratul destin, adevăratul lor rost și le relevă eul profund. Dacă În romanele de tinerețe, ca, de exemplu, În Domnișoara Christina, relația dintre cele două lumi este una conflictuală, În operele mai târzii, de maturitate, scriitorul va aspira la o adevărată camuflare a sacrului În cotidian, la realizarea armoniei Între aceste lumi. (Se reflectă În ele, probabil, echilibrul maturului Eliade
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
Între aceste lumi. (Se reflectă În ele, probabil, echilibrul maturului Eliade În care se armonizează direcții ce păreau a anunța o personalitate schizoidă pe de o parte, pasiunea pentru rigoare a eruditului, pe de alta percepția lumii sub unghiul fabulosului). Domnișoara Christina este un roman „În care atmosfera, ambiguitatea fantasticului este dată nu atât de prezența elementului irațional, miraculos (strigoiul) În narațiune, cât de modul În care individul normal trăiește și primește supranaturalul” (). Adevărata temă a romanului este cum se manifestă
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
fi trăită această experiență. M. Eliade este de părere că „fantasticul folcloric te pune În contact direct cu o realitate irațională dar concretă: cu o experiență asociată În care s-a concentrat intuiția globală a vieții și a morții”. Romanul Domnișoara Christina este un roman de strigoi și, totodată, un roman oniric, ambele În tradiție eminesciană. Este vorba, de mitul tratat În Luceafărul și În alte poeme eminesciene (mitul hiperionian), dar și de reveria onirică din Sărmanul Dionis. Mitul cunoscut este
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
de mitul tratat În Luceafărul și În alte poeme eminesciene (mitul hiperionian), dar și de reveria onirică din Sărmanul Dionis. Mitul cunoscut este sugerat În romanul lui Eliade cu mijloacele specifice prozei fantastice. Rolurile sunt, desigur, inversate. Luceafărul este În Domnișoara Christina o femeie tânără de origine pământeană, moartă de mult. Simbolul și-a pierdut solemnitatea astrală și chiar și Înțelesurile metafizice mari. A decăzut, putem spune, În condiția de strigoi. Un strigoi puternic erotizat, imprudent și nu atât de malefic
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
alta decât a lumii lui Egor. Fascinația pe care Christina și strigoi, și femeie o exercită asupra lui Egor este fascinația misterului, necunoscutului, a fructului interzis. Mai rezistent decât biblicul Adam, Egor refuză și distruge ispita, sparge cu toporul portretul domnișoarei Christina, străpunge cu o țepușă locul din pivniță În care se presupune că se ascunde ziua strigoiul și, În cele din urmă, dă foc conacului pentru a pieri astfel casa blestemată și a se risipi vraja malefică. Legătura dintre cele
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
creat printr-un joc (naturaj)” () și care dezvăluie În monden sportivul Andronic un erou cosmocrator. De semnalat În roman și experiența onirică: Dorina trăiește mai Întâi experiența erotică În somn, anticipând ceea ce se va Împlini pe insula magică. Situația din Domnișoara Christina se repetă: personajul visează, se deșteaptă din vis, reflectează și duce mai departe inițierea erotică. Trezită, ea ajunge pe insula din mijlocul lacului și ce urmează este la fel ca În Cezara: o Împlinire edenică, o alcătuire paradisiacă prelungită
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
și Cezara refac, În mica aventură, experiența cuplului primordial. Insula din mijlocul lacului ...trimite la un loc mitic ...” (/120). Prin Secretul doctorului Honigberger și Nopți la Serampore Eliade continuă pe alt plan și cu alte surse spirituale, proza fantastică din Domnișoara Christina și, mai ales, din Șarpele. Autorul se Îndepărtează de concretul folcloric din Domnișoara Chiristina și se inspiră din practicile mai complexe ale culturii tradiționale indiene, vrea să valorifice În opera de ficțiune știința orientalistului. Cele două narațiuni pornesc de la
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
la un loc mitic ...” (/120). Prin Secretul doctorului Honigberger și Nopți la Serampore Eliade continuă pe alt plan și cu alte surse spirituale, proza fantastică din Domnișoara Christina și, mai ales, din Șarpele. Autorul se Îndepărtează de concretul folcloric din Domnișoara Chiristina și se inspiră din practicile mai complexe ale culturii tradiționale indiene, vrea să valorifice În opera de ficțiune știința orientalistului. Cele două narațiuni pornesc de la experiențe spirituale de care vorbise În Yoga, essai sur les origines de la mystique indieane
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
a lui Partenie, de moartea cărora se simte vinovat. Înverșunat căutător de mituri, Ștefan Înscrie fiecare din iubirile sale pe traiectoria deja cunoscută a unui mit: astfel, iubirea lui pentru Ileana reiterează mitul permanentei căutări din Tristan și Isolda; alături de domnișoara Zissu devine Ulysse pierdut În insula unei Circe-Calypso. Și dacă Ileana Îi va revela adevăratul său destin, d-ra Zissu reprezintă ispita, o ademenire În nesemnificativ, o nouă Încercare, o probă necesară. Încercările repetate ale lui Circe de a-l transforma
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
port unei femei de care nu știu absolut nimic sigur, mi-a fost stârnit numai așa, ca să pot 48 descoperi pasiunea intelectuală pentru tainele teologale și problemele metafizice” (/vol. II241). Ca și Ulyisse, Ștefan reușește să se desfacă de vraja domnișoarei Zissu, redevine Tristan, se Întoarce la București (Itaka) și caută, așteaptă „semne” de la Ileana. La Înțelegerea că Ileana, numai ea, Îi era „ursită”, Ștefan ajunge mult mai târziu, când Partenie („dublul” său), Ioana și copilul vor fi morți. „Probabil că
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
în timp ce fantasticul, evocă un eveniment de mare însemnătate și presupune o desfășurare abruptă, bruscă, cu cât mai laconică, cu atât mai spectaculoasă. De aceea există puține exemple de roman fantastic, elocvente în acest sens fiind Elixirele diavolului de Hoffman sau Domnișoara Christina de Mircea Eliade, foarte multe elemente fantastice fiind însă prezente în basme și în nuvele. În ceea ce privește temele, Roger Caillois în lucrarea sa În inima fantasticului identifică în acest gen de literatură următoarelele: pactul cu diavolul, sufletul chinuit care pretinde
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ale celebrissimului volum, ba mai rău, e pomenit, înlăuntrul unei enumerări, într-o notă de subsol de la pagina 190. Filozofia are, așadar, voie să pătrundă într-un discurs amoros și să contribuie la alcătuirea lui (pasaje întregi din declarațiile făcute "domnișoarei Arendt" sânt scrise în cel mai crâncen "cod heideg-gerian"), în vreme ce amorul dă rău într-un discurs filozofic și trebuie, în consecință, ignorat. Dar de ce? 7 noiembrie Am instituit un cod de manifestare pentru soluții deosebite găsite în timp ce revizuim textul. Uimirea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
oraș, în care vandalii și alanii n-ar fi putut să se poarte mai rău decât trupele turcești, cu talentul lor de ruinare și furia de nimicire. [6 august 1876] PENSIONATUL FAJARD Se știe că foasta directoare a institutului de domnișoare Santa Maria a deschis în locul aceluia un institut al său propriu, cunoscut de mult onor. public iașan prin soliditatea sa. Ne îndeplinim o datorie atrăgând atenția cititorilor noștri asupra anunțului acelui institut, publicat în numărul de astăzi. [6 august 1876
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
săptămâni ce l-au cuprins puțin după suirea sa pe tron. După căutarea profesorului, insomnia au încetat în parte, cu toate acestea iritabilitatea sa nervoasa, reclamă cea mai mare liniște și cruțare. [11 august 1876] {EminescuOpIX 182} PENSIONATUL NORMAL DE DOMNIȘOARE ["ATRAGEM DEOSEBITĂ ATENȚIE... "] Atragem deosebită atenție a cititorilor asupra anunțului din no. de astăzi privitor la încurînda deschidere a pensionatului normal de domnișoare de sub direcția d-nei Emilia Humpel. Din anuariele acelui institut, din proprie esperiență publicul cunoaște că acest pensionat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sa nervoasa, reclamă cea mai mare liniște și cruțare. [11 august 1876] {EminescuOpIX 182} PENSIONATUL NORMAL DE DOMNIȘOARE ["ATRAGEM DEOSEBITĂ ATENȚIE... "] Atragem deosebită atenție a cititorilor asupra anunțului din no. de astăzi privitor la încurînda deschidere a pensionatului normal de domnișoare de sub direcția d-nei Emilia Humpel. Din anuariele acelui institut, din proprie esperiență publicul cunoaște că acest pensionat este fără contestare cel mai bun din toată România și că institutele din străinătate nu prezintă din nici un punct de vedere mai mari
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]