6,594 matches
-
doar pîn' la pragul ei, iar eu Voi îndrepta mizeria ce-o-nduri Cu-un giuvaer. Din locu-acel, de călăuz N-o să mai am nevoie. EDGAR: -Acum dă-mi brațul. Tom bietul te-o conduce. (Ies) SCENĂ 2 (În fața palatului ducelui de Albany. Intra Goneril și Edmund). GONERIL: Bine-ai venit, milord. Mă mir că blîndu-mi soț Nu ne-a ieșit în cale. (Intra Oswald) Und' ți-e stăpînul? OSWALD: Înuntru, doamna, dar de tot schimbat. I-am spus de oastea
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
vorbi, Ți-ar ridică tot sufletu-n văzduh: Cunoaște, si drum bun. EDMUND: Al tau în rîndurile morții. GONERIL: Gloucester drag! (Iese Edmund) Oh, osebirea-ntre-un bărbat și-un alt! Meriți favoarea-unei femei; bufonu-mi Mi-uzurpă trupul. OSWALD: Doamna, ducele! (Iese) (Intra Albany) GONERIL: Cîndva un șuier merităm. ALBANY: O, Goneril, Nu meriți praful pe care-asprul vînt Ți-l suflă-n față. -A ta pornire-o tem: Ființa-avînd dispreț de-al său izvor Nu poate-n sine-ndiguită-a fi. Cea care
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ar fi-n firea-mi Aceste mîini de sîngele-mi s-asculte, Te-ar sfîșia și oasele ți-ar rupe. Oricît ai fi un demon, chipul femeiesc Te apară. GONERIL: Mare, curaju-ți strînge... (Intra un sol) Ce vești? SOLUL: Milord, e ducele de Cornwall mort, Slain by hîș servant, going to puț ouț The other eye of Gloucester. ALBANY: Gloucester's eyes! MESSENGER: A servant that he bred, thrilled with remorse, Opposed against the act, bending hîș sword To hîș great master
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
iubitoare supusă, Goneril." O, nemăsură-n voii femeiești! Complot în contra vieții soțului ei vrednic, Si schimbu-i, frate-meu! Aci-n nisip Am să te-acopăr, sol nelegiuit De lubrici ucigași; cînd va fi timpul, Cu blestemat ast scris lovi-voi ochii Ducelui sortit morții. Pentru el e bun De moartea și solia ta să-i spun. GLOUCESTER: Regele e nebun. Ce țeapăn bietu-mi duh, Că mă țin drept și cu clar cuget simt Uriașele-mi dureri! Mai bine-nnebuneam, Și mi-ar
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
mai tulburați Pînă ce-și vine-n fire. CORDELIA: Binevoiți, alteța, să intrăm? LEAR: Fiți îngăduitori cu mine. Și vă rog, Uitați, iertați-mă:-s bătrîn și fără minte. (Ies toți, afară de Kent și de curtean.) CURTEANUL: E-adevărat că ducele de Cornwall A fost ucis așa? KENT: Întocmai, șir. CURTEANUL: Și cine Conduce oastea lui? KENT: Pe cît se spune, Bastardul Gloucester. Curteanul: Zice-se că Edgar, Fiu-izgonit, cu contele de Kent, e-n Germania. KENT: Veștile-s schimbătoare. Timpu-i
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
honor, madam. REGAN: I never shall endure her: dear my lord, Be not familiar with her. ACTUL V SCENĂ 1 (Tabăra britanică lîngă Dover. Intra, cu surle și steaguri, Edmund, Regan, ofițeri, soldați și alții.) EDMUND (Unui ofițer): Mergi la duce; Află de-și ține ultimul cuvînt, Sau între timp l-o fi convins ceva Să-și schimbe planu-;-i plin de șovăieli Și remușcări; adă-mi decisa-i vrere. (Iese Ofițerul) REGAN: Al sorei sol sigur pați ceva. EDMUND: Doamna
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
e'er your Grace had speech with man șo poor, Hear me one word. EDMUND: Nu, pe onoarea-mi, doamnă. REGAN: Nesuferita mi-e: dragul meu lord, Nu-i fi apropiat. EDMUND: Să nu te temi. Ea și cu soțul, ducele! (Intra, cu surle și steaguri, Albany, Goneril și soldați) GONERIL (Aparte): Mai bine să pierd lupta, decît sora Să ne despartă pe-unul de-alt. ALBANY: Iubita noastră sora, bun găsit! Se spune, șir, ca regele-a ajuns La fiica
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
direct la naturalism, la imagini care falsifică realitatea, la lucrări greșite ideologic ca Timpii de aur de Ben Corlaciu, Întâmplări pe Călmățui de Eusebiu Camilar, Soarele răsare în Deltă de Vladimir Colin, Răscoala iobagilor de Ton Mușat etc. Nesocotirea particularului duce în mod direct la schematism, la imagini neconvingătoare care nu îndeplinesc nici ele cerințele tipizării în artă (...). În articolul Despre mărunțișurile vieții în literatură, criticul sovietic I. Pitlear atrage atenția asupra importanței pe care o au chiar și unele așa-
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cumplit cu bolșevismul într-o parte și, puțin mai târziu, cu fascismul în partea cealaltă -, dar nu e o explicație suficientă. Cred că după primul război am grăbit prea mult niște reforme pe care corpul social nu le-a putut duce! Gândește-te numai ce fenomene de nesupunere civilă a provocat simpla reformă a calendarului! Dar alte reforme cu impact mai direct asupra comportamentelor comunitare? Gândește-te doar ce a putut însemna trecerea de la votul cenzitar la cel universal, în conformitate cu Constituția
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
medicul Alexandro Benedetti, făcea la 1490 disecții. în jurul anului 1600 se făceau disecții în unele centre spitalicești europene. Riscul era mare, ele nefiind permise de autoritățile bisericești. Medicul făptaș putea fi exilat, condamnat sau ars pe rug. Totuși, în 1604, ducele de Würtenburg, ține câteva zile, la Universitatea din Tübingen, o lecție de disecție pe cadavru uman. La 1537 anatomiștii din Padova făceau anatomie comparată prin disecții pe om și animale. Aici va apare în 1543 vestitul tratat De humani corporis
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Sediul Parlamentului European se află la Bruxelles; un proiect european din secolul XVII aparține ducelui de Sully. 19) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; După două asalturi asupra Plevnei la 19 iulie 1877 printr- o scrisoare marele duce Nicolae solicita intrarea României în război; în 1891 se înființează Liga culturală care cuprinde mulți cărturari din Transilvania adepți ai unirii cu România. 18) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Ligii Națiunilor a) ABC b) BCA c) CAB d) ACB 30) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Constantin Porfirogenetul vorbește despre locuitorii de la Nord de Dunăre folosind termenul de “romani” B) apare proiectul european al ducelui de Sully C) Lucian Boia scrie “Istorie și mit în conștiința Românească” a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB Testul nr. 13 Stalinism, național- comunism și disidență anticomunistă 1) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Potrivit
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
cel care a învățat-o să scrie și să citească, s-o apropie de lumea cărții, era convins că Theodora și pe Dumnezeu îl putea seduce. Wu Zhao / Wu Zetian (n. 624, domnie 638 / 690-706) În anul 624, în casa ducelui de Zingguo, Wu Shihu, concubina Zang, a dat naștere unei fetițe, Wu Zhao, fiind dezamăgită că nu i-a oferit stăpânului un băiat. Și, cum era o onoare pentru familiile chineze să-și ofere fetele pentru a face parte din
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
puternic afectiv, de aceea a suferit din cauza uciderii lui și s-a retras la o mânăstire. A revenit și s-a conformat planurilor suveranului pontif. După ce Alexandru al VI-lea s-a aliat cu regele Franței, Carol al VIII-lea, ducele de Biseglia a părăsit-o pe Lucrezia Borgia. Din idila cu tânărul Perotto cu care comunica prin versuri, Lucrezia a rămas însărcinată, copilul a fost recunoscut de pontif și, în ascuns, l-a încredințat lui Cesare iar Perotto a fost
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pe drept sau pe nedrept, fiica, mireasa și nora papei Alexandru al VI-lea. Lucrezia a fost numită de tatăl ei, suveranul pontif, guvernator de Spoletto. S-a recăsătorit, fără voia ei, la intervenția tatălui, cu Alfons d'Este, fiul ducelui de Ferrara. Ca guvernator și ducesă de Ferrara, Lucrezia a organizat un corp de poliție, s-a erijat în sprijinitoarea Bisericii. A fost și protectoarea artiștilor, s-au bucurat de mecenatul ei: poetul Ludovico Ariosto, pictorul Tizian ș.a. După moartea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
I s-au pus în seamă multe orori, cert este că a uzat de forță și de seducție pentru a-și atinge scopurile, se presupune că a comandat crime. Noul papă Iuliu al II-lea (1503-1513) era ostil familiei Borgia, ducelui de Ferrara. Lucrezia a condus rezistența împotriva papei Iuliu al II-lea, după moartea căruia ea s-a convertit la luteranism. După nașterea ultimei fetițe (a avut unsprezece nașteri și avorturi), a murit în anul 1519. Viața complicată și agitată
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dorința de a-și găsi mama. Într-un dialog cu Lucrezia, Gennaro a aflat că ducesa, care-și încărcase conștiința cu multe omoruri, este mătușa lui și este sigur că ea a omorât-o pe presusupusa lui mamă. Din gelozie, ducele, care o suspecta pe Lucrezia de relații amoroase cu Gennaro, l-a otrăvit, iar Lucrezia i-a dat un antidot să-l salveze. Gennaro a acuzat-o pe Lucrezia Borgia de moartea mamei lui, a înjunghiat-o și, înainte de a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Anne de Pisseleu, viitoarea ducesă d'Etampes. Ea a fost domnișoară de onoare a Louisei de Savoia regina-mamă, când avea doisprezece-treisprezece ani, în anii 1520-1521. Suveranul a fost atras de fermecătoarea domnișoară de onoare, i-a găsit ca soț pe ducele d'Etampes și, pentru a justifica prezența ei la Curte, i-a încredințat rolul de guvernantă a fiicelor lui: Louise și Charlotte. Farmecul și inteligența ducesei l-au determinat pe suveran să-i acorde atenții deosebite, astfel încât primea onoruri similare
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Henric al II-lea (1547- 1559), regele Franței, și a Caterinei de Medici (1519- 1589). A fost eclipsată de frații ei: Francisc al II-lea, mort după șaptesprezece luni de domnie, Carol al IX-lea, mort la douăzeci și patru de ani, ducele d'Alençon, mort în 1584, Henric al III-lea, în care Caterina și-a pus mari speranțe în întărirea familiei de Valois și a murit dezamăgită. Și ei ca și celor două surori: Elisabeta, soția regelui Spaniei, Filip al II
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ca mod de elevare spirituală și i-a fost consecventă. Temperamentală din fire, și-a luat mai mulți amanți, relația cu unii dintre ei era de notorietate. Contele Joseph Boniface de La Mole, admirator al reginei și asociat cu fratele ei, ducele d'Alençon, au uneltit pentru a-l aduce pe tron pe fratele ei de care se simțea foarte legată din copilărie, în locul fratelui mai mare, Carol al XI-lea. Planurile lor au fost deconspirate, la tron a venit Henric, devenit
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
-l încânta și delecta pe suveran, de a-l înveseli, de a-l deconecta cu spectacole în théâtres des cabinets, unde monta piese și interpreta unele roluri. A vrut să creeze o sală mare de teatru, dar s-a opus ducele de Richelieu, intendentul domeniului micilor plăceri regale și al camerei regelui, care o disprețuia pentru originea și parvenitismul ei. Era acuzată că risipește visteria regală cu mobilele, obiectele prețioase din interioarele regale, toaletele și bijuteriile ei. Marchiza de Pompadour a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
lui Beaumarchais, Nunta lui Figaro, în interpretarea reginei și a contelui D'Artois, regele nu a fost de acord. Premiera a avut totuși loc, dar la Teatrul Francez. Maria Antoaneta era adorată de mulți, unii, printre care, D'Artois, Dillon, ducele de Lauzun i-au fost amanți. Au circulat zvonuri în legătură cu preferințele saphice pentru prințesa de Lamballe, pentru contesa Jules de Polignac. O pasiune puternică, învăluită în legendă s-a creat între regina Maria Antoaneta și contele Hans Axel Fersen, un
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a despărțit de el. Acesta, agresiv, i-a răpit băiatul, acuzând-o de frivolitate. Marie Rose a locuit un timp într-o mânăstire, apoi la Fontainebleau cu rudele Beauharnais. Frecventa societatea mondenă, avea mai mulți amanți, unul dintre ei fiind ducele de Lorge. A revenit în Martinica, locul natal unde a aflat de atmosfera proastă pe care i-a creat-o soțul ei care a crezut toate bârfele ce circulau pe seama ei. Tot aici a aflat de mișcările revoluționare de la Paris
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
emana senzualitate și frivolitate. Se lăuda că este liberă, că nu depinde de nimeni, cerea sume enorme celor care își doreau compania ei, unii au fost chiar ruinați. Se mândrea cu cuceririle ei, dintre cei mai importanți erau: prințul Napoleon, ducele de Rivoli. Scriitorul francez Emile Zola a fost impresionat de Cora și a luat-o ca model pentru curtezana Lucy din romanul "Nana". Virginia Oldoini / Contesa de Castiglione (1837-1899) Cunoscută pentru senzualitate, putere de seducție și inteligență, premierul piemontez Cavour
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]