6,721 matches
-
definitiv exproprierea, iobăgia încetează cu desăvârșire și țărănimea eliberată devine proprietarul absolut al moșiilor eliberate 8. Potrivit acestor legi, foștii iobagi se împroprietăresc individual cu o așa numită „serie urbarială”, constând din intravilan loc de casă până la un iugăr, și extravilan teren de cultură 16-40 iugăre și 6-12 iugăre fânețe, după dispozițiunile și împrejurările locale. Pentru a se răscumpăra uzufructele silvice de care beneficiau foștii iobagi din pădurile latifundiare s-au delimitat prin procedura de „segregare”, anumite suprafețe de păduri proporționale
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
localității precum și din anchetele efectuate s-au desprins propuneri care vizează o mai buna funcționare a localității. O primă cerință a administrației publice locale a fost introducerea în intravilanul localității a terenurilor cu construcții de locuințe aflate în prezent în extravilan. O altă cerință se referă la căminul cultural pentru care se dorește stabilirea unui nou amplasament, lângă primărie, în fața școlii. Din anchetele efectuate s-au desprins și propuneri privind căile de circulație rutieră și rețelele edilitare. Acestea sunt: reparații de
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
sub câteva forme, apropiate între ele: "Mojgrad" (1450), "Mojgradu" (1894). La Moigrad a fost descoperit cel mai vechi tezaur de aur masiv din România. Cântărește 780 grame, datează din perioada neoliticului și întruchipează idoli antropomorfi, simboluri ale fertilității. Pe teritoriul extravilan al acestui sat se găsește marele castru roman Porolissum. În trecut, vatra satului a fost mult mai aproape de Brebi. Actuala vatră datează de acum aproximativ 200 de ani. În 1928 satul avea 237 case și 708 locuitori (majoritatea români). Sub
Moigrad-Porolissum, Sălaj () [Corola-website/Science/301812_a_303141]
-
Mihail și Gavril”, și 392 de metri, la Colțul Hireazului. Casele situate la cea mai mare altitudine sunt cele de la “Muscănești” - 378,5 m. Suprafața totală a Marinului este de 1241,14 hectare, din care intravilan 142,7 ha, iar extravilan 1098,44 ha. Din punct de vedere administrativ, Marinul face parte din județul Sălaj, comuna Crasna. La sud-est se învecinează cu satul Peceiu, la sud cu satul Bănișor, la sud-vest cu satele Ban și Fizeș, la vest cu Valcău de
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
ca o imensă livadă de prun. Soiurile nobile de viță de vie sunt cultivate doar sporadic, predominând hibrizii producători direcți. Conform datelor furnizate de A.P.I.A. Crasna (ing. Aurel Hosu) structura culturilor în anul 2008 a fost următoarea: în extravilan - arabil: 645,37 ha; fânețe - 64,02 ha; livezi: 5,88 ha; vii hibride: 14,99 ha; pășuni: 169,47 ha; neproductiv: 2,71 ha, iar în intravilan: arabil: 69,57 ha; fânețe: 44,59 ha; vii hibride: 0,28
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
5,88 ha; vii hibride: 14,99 ha; pășuni: 169,47 ha; neproductiv: 2,71 ha, iar în intravilan: arabil: 69,57 ha; fânețe: 44,59 ha; vii hibride: 0,28 ha; curți și construcții: 28,26 ha. La suprafețele extravilane se adaugă 196 ha de pădure. Șeptelul Marinului este constituit în principal din: vaci, bivoli, oi, porci, găini, rațe, gâște, curci și iepuri. Numărul firmelor din Marin este redus, iar sfera lor de activitate este cea a produselor și a
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
Se află la sud-est de municipiul Bârlad, pe DN24D care face legătura dintre orașele Bârlad și Galați. Prima atestare a satului datează din anul 1504. Având o suprafață totală de 6353 ha din care 276 ha intravilan și 6077 ha extravilan. Are in componența sa 1804 gospodării iar locuințe 1750. Comuna Grivița se află situată în subunitatea geografică Colinele Tutovei, parte a Podișului Central Moldovenesc. Se învecinează la nord cu orașul Bârlad, la est cu comunele Zorleni Fruntișeni și Vinderei, la
Comuna Grivița, Vaslui () [Corola-website/Science/301886_a_303215]
-
Dumești este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Dumești (reședința), Dumeștii Vechi, Schinetea și Valea Mare. Comuna Dumești se învecinează cu următoarele comune: Suprafața comunei este de 5765 ha din care 433 ha intravilan și 5332 extravilan. Relieful este accidentat, cu monticoli și microdepresiuni. Altitudinea este cuprinsă între 120 și 260 metri, dealurile sunt mărginite de numeroși versanți cu caracter de creste, iar solurile sunt în general din clasa cernoziomurilor cambice cu grade diferite de levigare, dar
Comuna Dumești, Vaslui () [Corola-website/Science/301879_a_303208]
-
Sfaturile Populare, Crușovul a fost arondat comunei Brastavățu, situație rămasă până în prezent. Actualmente, comuna Brastavățu cuprinde satele: Brastavățu, Crușovul și Cătunul Gara-Vișina. Suprafața totală a localității este de 7.034 ha (430 ha în intravilan și 6.604 ha în extravilan), cu 1.859 de locuințe și o populație de 5.293 de oameni. Școala datează în Brastavățu și Crușovul din anul 1894. Cele două școli urmăresc creșterea gradului de implicare al părinților și al comunității în viața școlii. Elevii își
Comuna Brastavățu, Olt () [Corola-website/Science/301953_a_303282]
-
5 si 20 grade Celsius si maxime ăntre plus 28 și 38 grade Celsius. Cantitatea medie de precipitații este de cca 520 mm/an. Suprafața comunei este de 6072 ha din care 290 ha în intravilan, iar 5782 ha în extravilan. Urzicuța are în componenta doua sate Urzicuța și Urzica-Mare. Populația localițătii este de 3071 locuitori din care cca 800 în satul Urzica-Mare. Numărul locuințelor este de 1157, din care 280 în satul Urzica-Mare. Rețeaua de drumuri măsoară 17 km din
Comuna Urzicuța, Dolj () [Corola-website/Science/300421_a_301750]
-
o regiune de coline și șes, pe malul drept al râului Nistru, la distanță de 45 km nord-est de la capitala Republicii Moldova - Chișinău. Altitudinea medie este de 19 m. Orașul Criuleni este amplasat pe un teritoriu de 3.117 ha, inclusiv extravilan 2.430 ha, intravilan 697 ha. În componența primăriei sunt incluse satele Ohrincea și Zolonceni. Satul Ohrincea are suprafața de 1.208 ha, inclusiv extravilan 1.021 ha și intravilan 187 ha. Satul Zolonceni este amplasat la o distanță de
Criuleni () [Corola-website/Science/298838_a_300167]
-
de 19 m. Orașul Criuleni este amplasat pe un teritoriu de 3.117 ha, inclusiv extravilan 2.430 ha, intravilan 697 ha. În componența primăriei sunt incluse satele Ohrincea și Zolonceni. Satul Ohrincea are suprafața de 1.208 ha, inclusiv extravilan 1.021 ha și intravilan 187 ha. Satul Zolonceni este amplasat la o distanță de 4 km de Criuleni, are 77 gospodării și suprafața lui este inclusă în suprafața orașului. Astfel suprafața totală a fondului funciar este de 4.325
Criuleni () [Corola-website/Science/298838_a_300167]
-
sectoare, cu numerotarea de la XI la XIV. Dar aceste sectoare s-au format "de facto" în cursul următorilor 10 ani. Pe lângă acestea au mai fost anexate teritoriului capitalei, zona portului fluvial de stat de la Csepel și regiunea împădurită, deținut ca extravilan până la acea dată, de orașului Budakeszi. Sectoarele XI și XII au fost înființate pe malul drept a Dunării, incluzând partea Buda a capitalei, prin divizarea vechiuluiSector I în trei părți. Aceste sectoare în realitate au început să funcțione la 1
Sectoarele Budapestei () [Corola-website/Science/312925_a_314254]
-
realitate au început să funcțione la 1 martie 1934 (sectorul XI), respectiv 1 iulie 1940 (sectorul XI). Sectoarele XIII și XIV au fost create pe partea stângă a Dunării, partea Pest a capitalei, în felul următor: au fost luate terenurile extravilane ale sectoarelor V, VI, VII și X limatat fiind de străzile Dráva - Aréna (azi Dózsa György) - Kerepesi - hotarul de atunci a capitalei (calea ferată de Nord) - Dunăre. Această zonă a fost împărțită pe linia căii ferate de Vác. Partea dinspre
Sectoarele Budapestei () [Corola-website/Science/312925_a_314254]
-
În gospodăriile locuitorilor se regăsesc păsările, caii, porcii și într-o masură mult redusă oile, caprele și măgarii. Din cauza că grădinile locuitorilor aflate în vatra satului sunt de mărime relativ mică, pomicultura este prezentă mai ales în livezile particulare din extravilan, viticultura și legumicultura practicându-se de obicei ""pe lângă casă"". Apicultura este puțin uzitată de către racoviceni, ea fiind practicată în mod istoric de către locuitorii din Sebeșu de Sus care au o tradiție bogată în domeniu. Pădurile localnicilor fac parte din Composesoratul
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
beneficiat , conform contractului colectiv de muncă , de plăți compensatorii de sapte până la zece salarii. Comună are potențial agricol, avnd terenuri agricole plate, de bună calitate din clasa cernoziom. Suprafață totală agricolă este de 4.339 hectare, din care 3881 ha extravilan . Comună are un numar de 732 gospodării ,respectiv 446 locuințe la mai puțin de 1800 locuitori ,iar la nivel educațional dispune de două grădinițe și două școli . Accesul rutier în comuna se face pe șoseaua DN1 (drumul european E60) care
Comuna Săcădat, Bihor () [Corola-website/Science/310207_a_311536]
-
sezonul de vară . Sătenii cunosc multe lucruri despre cele două „personaje de basm” Crivățul și Austrul, ca o consecință ar fi faptul că toate casele sunt construite cu „spatele în Crivăț”. Vegetația lemnoasă este în prezent absentă în cuprinsul teritoriului extravilan. Înainte de colectivizare existau păduri unde se întâlneau salcâmi, rugi și porumbari. În cuprinsul vetrei satului se întâlnesc salcâmi, plopi, duzi și pomi fructiferi. Pe marginea ulițelor există pruni și zarzări. Fauna cuprinde specii puține: iepurele de câmp, lupul, căprioara și
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
învecinează: la nord cu orașul Ardud, la est și sud-est cu comuna Socond, la sud cu comuna Supur, la vest cu Comuna Craidorolț și cu Comuna Acâș. Suprafața totală a comunei este de 11703 ha, intravilan 897 ha iar în extravilan de 10806 ha. Din punct de vedere geologic comuna Beltiug face parte din unitatea tectonică de bordure a Depresiunii Panonice, unitate ce s-a individualizat în urma evenimentelor geologice din teritoriul superior în cuaternar. Relieful comunei se caracterizează prin peisajul dat
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
formă e caracterizată prin ultimele ramificații ale Munților Măcinului, cu o altitudine de 40-80 metri și cu valori maxime în dealul Sărăriei - 152,1 metri și dealul Mare cu 141,6 metri. În cadrul reliefului hercinic se distinge o culme suprapusă extravilanului satului Garvăn și o culme a extravilanului satului Jijila, cu o continuare spre Măcin. A două formă de relief pe care o găsim în zona Jijilei aparține celei specifice Luncii Dunării. Clima nu diferă de celelalte așezări de la Dunărea de
Comuna Jijila, Tulcea () [Corola-website/Science/310830_a_312159]
-
Munților Măcinului, cu o altitudine de 40-80 metri și cu valori maxime în dealul Sărăriei - 152,1 metri și dealul Mare cu 141,6 metri. În cadrul reliefului hercinic se distinge o culme suprapusă extravilanului satului Garvăn și o culme a extravilanului satului Jijila, cu o continuare spre Măcin. A două formă de relief pe care o găsim în zona Jijilei aparține celei specifice Luncii Dunării. Clima nu diferă de celelalte așezări de la Dunărea de Jos. Ea este temperată-continentala cu vânturi de la
Comuna Jijila, Tulcea () [Corola-website/Science/310830_a_312159]
-
Jos. Atestat documentar la 12 mai 1425. De la începuturi și până în prezent este populat majoritar de etnici români. Biserica ortodoxă din localitate are hramul Sfântul Teodor Tiron, fiindu-i arondate două cimitire (unul mai vechi în intravilan și altul în extravilan). Populația comunității la 1 ianuarie 2000 era de 4480 locuitori. Numărul gospodăriilor individuale este de 1285. Localitatea este parțial gazificată (47%). Stema localității Crihana Veche se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în două părți. În dreapta, în
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
județul Orhei, denumirea acesteia provenind de la numele lui Anton Crihan, fost membru al Sfatului Țării și secretar de stat, apoi ministru la București. Părți ale satului: Bortărie, Bulucu, Răzeșie, Sat, Vâlcova, Crihănița (cartier urban în vecinătatea municipiului Cahul) Zone din extravilan: Baltă, Baraghína, Dealurile de la Lutul Roș, Fântânéle, Grindul Lung, Pământul Popii, Petricéi, Răzeșie Hidronime: Bălacea (baltă), Barcul lui Ciochină (barc sau baltă, luncă băltoasă), Barcul lui Duia (barc), Barcul lui Topor (barc), Bribari (lac), Carasul (lac), Cardon (barc), Crihana (pârâu
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
agricole și a autovehiculelor. Cele 13 întreprinderi individuale activează în mare parte în domeniul comerțului produselor alimentare, mărfurilor de larg consum și a materialelor de construcție. Orașul Biruința este una din puținele localități din Moldova care nu dispune de teren extravilan. Drept urmare orașul nu are pe teritoriul său gospodării agricole. Lungimea totală a drumurilor din localitate este de 12,3 km. Aprovizionarea cu apă potabilă se efectuează din patru fântâni arteziene, prin două turnuri de apă și prin conducte construite între
Biruința () [Corola-website/Science/305255_a_306584]
-
locuitori de pe aceste meleaguri, împărțeau cândva acest teritoriu în: După Revoluția Română din 1989, atât pe raza municipiului Suceava cât și în împrejurimi au fost construite case și vile private. O parte dintre noile locuințe au fost ridicate pe teritoriul extravilan al Burdujeniului, care astfel a devenit spațiu intravilan. Astfel au fost create noi străzi, iar după anii 2000, s-au constituit trei subcartiere de vile: Deoarece zona Cuza Vodă nu avea un lăcaș de cult ortodox, între anii 1992-1997 a
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
Articolul 29 (1) Actele juridice care se încheie după data afișării hotărârii privind cuantumul despăgubirii sunt lovite de nulitate absolută. ... (2) Începând cu data publicării hotărârii prevăzute la art. 5 alin. (1), actele juridice prin care se face trecerea din extravilan în intravilan, precum și cele prin care se face trecerea din domeniul public în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale, referitoare la imobilele expropriate, potrivit studiului de fezabilitate, sunt lovite de nulitate absolută. ... Articolul 30 (1) Orice avize, acorduri, permise sau autorizații
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]