8,029 matches
-
domnului Mircea, „născut dintr-o dragoste tăinuită”), romanele au și un anume farmec exotic, când e vorba de eroi ce știu a mânui la fel de bine și arma și pana, și degajă un fior adolescentin deloc desuet. SCRIERI: Locatarii din Strada Fecioarei, București, 1970; Curierul secret, București, 1974; Cavalerii, București, 1975; Taina cavalerilor, București, 1976; Cavalerii Ordinului Basarab, București, 1977; ed. 2, I-II, München, 1985-1987; Stăpânii golfului, București, 1981; Cavalerii râsului (în colaborare cu Radu Bărbulescu), München, 1987; Milionarii, București, 2000
DAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286672_a_288001]
-
Basarab, București, 1977; ed. 2, I-II, München, 1985-1987; Stăpânii golfului, București, 1981; Cavalerii râsului (în colaborare cu Radu Bărbulescu), München, 1987; Milionarii, București, 2000; Jurnal de exil, București, 2000. Repere bibliografice: Al. I. Friduș, Ioan Dan, „Locatarii din Strada Fecioarei”, CL, 1970, 2; Mircea Constantinescu, „Curierul secret”, RL, 1974, 13; Valentin Tașcu, Arheologia spiritului sau Proza istorică, ST, 1977, 1; Paul Dugneanu, Roman istorico-umoristic, LCF, 1977, 52; Popa, Dicț. lit. (1977), 181-182; Mircea Constantinescu, „Stăpânii golfului”, RL, 1982, 3; Micu
DAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286672_a_288001]
-
un jurnal de noapte, București, 1970; Serviciul de noapte, îngr. și pref. Gabriel Gafița, București, 1980. Traduceri: Gustave Flaubert, Doamna Bovary, București, 1929, Salammbô, București, 1930; Pierre Benoit, Prizonier în Germania, București, 1933; I. S. Turgheniev, Duelistul, București, f.a.; Voltaire, Fecioara din Orléans, București, 1955; Zeița de jad și alte povestiri chinezești, pref. Sidonia Drăgușanu, București, 1956 (în colaborare); G.V. Starikova, Creația lui L. M. Leonov, București, 1956 (în colaborare cu R. Hefter); S. Podiacev, Nuvele și povestiri, I-II, București
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
d. Multe dintre aceste valori morale respectă tradiția impusă prin Fiziolog, enciclopedii și bestiare, dar altele contrazic cu totul această variantă. Cazul cel mai frapant este cel al unicornului, căci aceleiași fabule ultracunoscute, conform cărei fiara este prinsă cu ajutorul unei fecioare, i se acordă o interpretare în răspăr: licorna nu ar mai fi simbolul lui Hristos, care este unicul fiu și se naște din pântecele unei fecioare, sacrificându-se pentru omenire, ci un animal care "și-atunce piare păntru nesocotința și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cel al unicornului, căci aceleiași fabule ultracunoscute, conform cărei fiara este prinsă cu ajutorul unei fecioare, i se acordă o interpretare în răspăr: licorna nu ar mai fi simbolul lui Hristos, care este unicul fiu și se naște din pântecele unei fecioare, sacrificându-se pentru omenire, ci un animal care "și-atunce piare păntru nesocotința și piare păntru nemintea lui"52. Cu titlul ei consacrat sau sub diferite alte titluri (Albinușa, ...), lucrarea a pătruns în spațiul autohton încă din secolul al XVI
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
rost să te îndoiești, de exemplu, de faptul că cerbul ucide șarpele, pe care îl scoate din pământ, că leul își șterge urmele, că pelicanul își învie puii după trei zile, că unicornul se sacrifică, lăsându-se momit de o fecioară etc. etc. Simbolul creștin funcționa diferit față de cum funcționează simbolul în lumea noastră de azi, desacralizată; avea o greutate infinit mai mare. Când Iisus Hristos este reprezentat sub forma mielului, a leului, a unicornului ș.a.m.d., medievaul nu vede
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
le place mult să se scalde în mocirlă și glod. E un animal hidos la înfățișare; nu e deloc așa cum spunem și povestim despre el în țările noastre: că e o vietate care își așează capul numai în poala unei fecioare. Vă încredințez că e cu totul altfel decât spunem noi că este"61. Pasajul este succint comentat și de Umberto Eco, în Kant și ornitorincul, întrucât, consideră semiologul, el este o bună probă a modului în care funcționa cunoașterea în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
simbol al morții (cel mai adesea) sau o prezență pozitivă, atunci când se află în compania unor sfinți precum Ilie. Cerbul este și imagine a lui Iisus, dar și animal lubric. Nevăstuica este și simbol al lui Hristos sau al sfintei fecioare, dar și imagine a nestatorniciei feminine. Șarpele este imaginea consacrată a diavolului ispititor, dar și a lui Hristos în anumite contexte; inorogul din Varlaam și Ioasaf (sau din unele scrieri ale primilor părinți) este imaginea pericolului, a amenințării diabolice, cel
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vicii pentru câștigarea vieții veșnice, adevărat model de conduită creștină este un simplu frustrat sexual; Filul (elefantul), simbol al cumpătării, al înțelepciunii, al religiei, al abstinenței devine efigia lăcomiei, a iubirii de putere și a prostiei; nevăstuica, simbol al Sfintei Fecioare sau, după caz, al lui Iisus însuși nu este în Istoria ieroglifică decât o soție adulterină, o stricată irezistibil de frumoasă, ce e drept; Crocodilul, monstrul absolut, Leviathanul în unele interpretări, dovedește trăsături raționaliste și cultivă un spirit al dreptății
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
iar pe latinește unicornis. Fiziologul spune că natura unicornului este aceasta: e un animal mic, asemănător unui ied, foarte ager, având un corn în mijlocul capului. Nici un vânător nu îl poate prinde; totuși, este capturat prin următorul vicleșug: vânătorii duc o fecioară acolo unde el sălășluiește și o lasă singură în pădure; iar unicornul, îndată ce o vede, îi sare în brațe, o îmbrățișează și, în chipul acesta, este prins și expus vederii în palatele regilor. Tot astfel și Domnul nostru Iisus Christos
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în pădure; iar unicornul, îndată ce o vede, îi sare în brațe, o îmbrățișează și, în chipul acesta, este prins și expus vederii în palatele regilor. Tot astfel și Domnul nostru Iisus Christos, unicornul spiritual (spiritalis unicornis n.m.), pogorând în pântecele Fecioarei și luând trup din ea, prins fiind de iudei, a fost condamnat la moarte pe cruce; fapt despre care David spune: "Și iubit ca fiul unicornilor"; și iarăși, în alt psalm, el însuși spune despre sine: "Și se va înălța
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
însuși spune: "Învățați de la Mine, căci sunt blând și smerit cu inima". Și a fost atât de ager, încât nici măcar foarte subtilul diavol nu l-a putut înțelege sau descoperi, ci prin singura dorință a Tatălui a pogorât în pântecul Fecioarei Maria pentru mântuirea noastră: "Și Cuvântul S-a făcut trup și a locuit printre noi". Că unicornul este asemenea unui ied se referă, potrivit cuvintelor apostolului, la Mântuitorul nostru: S-a făcut asemănător trupului păcatului și din cauza păcatului a osândit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
27. Marea influență pe care a avut-o această lucrare asupra imaginarului medieval impune, fără drept de apel, una dintre ipostazele-tip ale acestui animal, probabil cea mai cunoscută: faptul că, pentru a fi capturat, el trebuie momit cu ajutorul unei fecioare. În acest mod și pe această filieră, se întregește mitul medieval al unicornului. Pe de o parte, ca moștenire a Antichității, există credința în calitatea de panaceu universal a cornului, pe de alta, este reluată, cu o frecvență extrem de mare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pe această filieră, se întregește mitul medieval al unicornului. Pe de o parte, ca moștenire a Antichității, există credința în calitatea de panaceu universal a cornului, pe de alta, este reluată, cu o frecvență extrem de mare, legenda prinderii animalului cu ajutorul fecioarei. Sunt acestea cele două mari coordonate ale simbolului hristic. Le voi detalia, nu înainte de a mă întreba, îngânându-l pe Roger Caillois, cum se "înțeleg" aceste scenarii vizibil distincte? Eseistul francez consideră că aceste două teme "nu se găsesc reunite
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
În fapt, cele două versiuni, deși au coexistat, nu s-au concurat insistent. Ele sunt rodul unor epoci diferite, al unor etape distincte ce pot fi deslușite în diacronia acestui mit. Prima versiune, a unicornului care este prins cu ajutorul unei fecioare, este specific medievală. Cea de a doua reprezintă o actualizare renascentistă a unei teme antice. Nu spun că nu există suprapuneri, ba ele pot fi întâlnite foarte des. Dar fiecare dintre cele două versiuni ocupă prim-planul și este în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
antice. Nu spun că nu există suprapuneri, ba ele pot fi întâlnite foarte des. Dar fiecare dintre cele două versiuni ocupă prim-planul și este în spiritul unei anumite epoci, cu mentalitățile sale specifice. Insist: varianta inorogului ispitit de o fecioară aparține prioritar mentalității medievale, obișnuită să caute un înțeles simbolic și un potențial alegoric în orice discurs, să citească semnele scenariului hristic în orice manifestare a lumii reale sau imaginare (fără a face o distincție netă între cele două). Cea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un trecut supus unei regii proprii. Cantemir este interesat în mod special de această versiune renascentistă, care valorifică proprietățile curative ale cornului de inorog și nu doar ignoră, ci refuză în mod manifest cealaltă variantă, privitoare la prinderea animalului cu ajutorul fecioarei. Era, deja, un simbol perimat. Prima parte a acestui scenariu, care probabil își are punctul de pornire în Fiziologul grecesc, rămâne fixată, în mare măsură, în tradiția interpretării alegorice ilustrate de acesta, conform căreia unicul corn simbolizează caracterul de unic
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
probabil își are punctul de pornire în Fiziologul grecesc, rămâne fixată, în mare măsură, în tradiția interpretării alegorice ilustrate de acesta, conform căreia unicul corn simbolizează caracterul de unic fiu al lui Dumnezeu al lui Iisus, iar capturarea cu ajutorul unei fecioare întruparea Sa în pântecele Sfintei Maria și sacrificiul Său pentru mântuirea lumii. "Care este orginea poveștii animalului asemănător unui ied, capturat cu ajutorul unei fecioare?", se întreabă Florence McCulloch, într-un studiu deschizător de drumuri 31. Un punct de vedere pertinent
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
corn simbolizează caracterul de unic fiu al lui Dumnezeu al lui Iisus, iar capturarea cu ajutorul unei fecioare întruparea Sa în pântecele Sfintei Maria și sacrificiul Său pentru mântuirea lumii. "Care este orginea poveștii animalului asemănător unui ied, capturat cu ajutorul unei fecioare?", se întreabă Florence McCulloch, într-un studiu deschizător de drumuri 31. Un punct de vedere pertinent ar fi cel potrivit căruia totul a fost inventat de compilatorii creștini, datorită posibilităților alegorice ale acestei scene. În Hexameronul Sfântului Vasile imaginea deja
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
luptă cu elefantul și îl pune la pământ după ce-l rănește la abdomen. Are o putere atât de mare, încât nu poate fi capturat prin abilitatea nici unui vânător, ci, după cum pretind cei care au scris despre natura animalelor, dacă o fecioară este așezată în fața unui unicorn, în timp ce fiara se apropie, aceasta își poate desface poala iar animalul își va așeza capul acolo fără pic de ferocitate; astfel alinat și dezarmat, poate fi capturat"33. Având deja două surse atât de influente
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dezarmat, poate fi capturat"33. Având deja două surse atât de influente, cum sunt Fiziologul (în varianta sa greacă și latină) și cea mai frecventată enciclopedie a gândirii medievale, datând din secolul al VII-lea, povestea unicornului ispitit cu ajutorul unei fecioare se răspândește pretutindeni, cunoscând minime variații; nu doar textele abundă, ci, poate într-o mai mare măsură, reprezentările grafice și iconografice. Bestiarele medievale care au imitat Fiziologul, de la cel al lui Guillaume Le Clerc de Normandie, din secolul al XI
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să fie nobile, nu țărănci; nici adulte cu totul și copile cu totul, ci în plină adolescență: pe acestea le iubește, căci știe că sunt blânde și agreabile"34. Prin urmare, atracția animalului cu un unic corn în frunte pentru fecioare este de notorietate. Unele surse insistă chiar asupra faptului că, dacă fata respectivă nu este fecioară, unicornul nu ezită să o ucidă. El devine, astfel, un adevărat detector de puritate 35. Interesant de observat este faptul că, în cultura română
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
adolescență: pe acestea le iubește, căci știe că sunt blânde și agreabile"34. Prin urmare, atracția animalului cu un unic corn în frunte pentru fecioare este de notorietate. Unele surse insistă chiar asupra faptului că, dacă fata respectivă nu este fecioară, unicornul nu ezită să o ucidă. El devine, astfel, un adevărat detector de puritate 35. Interesant de observat este faptul că, în cultura română, această scenă nu a avut succes 36. Nici în diferitele versiuni ale Fiziologului, nici în romanul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ș-atunce piare păntru nesocotința și piare păntru nemintea lui"38. În mod semnificativ, deși fabula este preluată cu fidelitate, sensul ei este net deformat: inorogul nu mai este un simbol hristic, ci un exemplu de nesocotință. Atracția sa față de fecioară nu mai e una de ordin spiritual, echivalând cu o epifanie, ci o pornire erotică. De ce nu a "prins" legenda unicornului ispitit cu ajutorul fecioarei și în spațiul românesc? Probabil că ea depinde prea mult de o altă mentalitate, aceea cavalerească
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
deformat: inorogul nu mai este un simbol hristic, ci un exemplu de nesocotință. Atracția sa față de fecioară nu mai e una de ordin spiritual, echivalând cu o epifanie, ci o pornire erotică. De ce nu a "prins" legenda unicornului ispitit cu ajutorul fecioarei și în spațiul românesc? Probabil că ea depinde prea mult de o altă mentalitate, aceea cavalerească, străină de modul de a percepe lumea din Răsăritul european. Altă sensibilitate, altă epistemă alte reprezentări. Să ne întoarcem însă la șablonul scenei cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]