8,564 matches
-
din Grecia și din Serbia. În Bulgaria, ca și în alte părți, trezirea conștiinței naționale a fost precedată de o renaștere culturală. Asemeni sîrbilor și grecilor, bulgarii păstrau amintiri ale trecutului lor istoric prin intermediul bisericii, al cîntecelor populare și al folclorului. Posturile înalte din ierarhia bisericii erau însă deținute de greci. La sfîrșitul secolului al optsprezecelea și la începutul celui de al nouăsprezecelea, slava bisericească, o limbă apropiată de bulgară, fusese înlocuită în cea mai parte a slujbelor cu greaca. Instituirea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
te bate, toți te-njură. Atacă. Nu știe decât să atace. Pentru a nu fi atacat. Pentru că, de fapt, el e un pur. Se vaită. Suferința pentru el are o componentă erotică, aș zice. Așa trec zilele. La muncă. În folclor așa se spune cumva conspirativ între bețivi, că „noi mergem la muncă“. Asta presupune că beția este activitate în sine. Chiar dacă din start băutul presupune o non-activitate. Probabil, omul care scrie nu poate accepta că e o ființă pasivă ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
doua variantă deoarece nu erau fântâni la noi în cartier. La momentul așezării păpușii din lut pe suprafața apei, noi copiii prezenți la ceremonie, invocam paparudele: „Paparudă, rudă, Vino de ne udă, Cu găleată nouă, Dă Doamne să plouă.” În folclorul nostru regional, paparudele sunt de fapt fete desculțe, cu părul despletit, împodobite cu flori de câmp și însoțite adesea de o femeie cu un sugar în brațe. Paparudele bat din palme și joacă în ritmul incantat de ruga pentru ploaie
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
la unison, într-o tălmăcire excelentă, de către dirijorul de origine română Vlad Vizireanu. Regretăm observația și constatarea desprinsă din declarația dirijorului ceh, precum că a pornit studiul intensiv al muzicii în anii pregătitori, la Țambalul al cărui repertoriu este preponderent folclorul, din izvoarele căruia se trage și o mare parte a creației marelui nostru compozitor. Ulterior, cunoscutul dirijor și-a demonstrat măiestria de neegalat în interpretarea celorlalte opusuri ale unor compozitori diferiți, care păstrează fiecare în parte un specific recunoscut și
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
cât gămălia de la chibrit de mari, iar farmacistele, în orice oficiu ar intra, îl întreabă de fiecare dată cum se cheamă. Ce, parcă el știe?! Buline roz și gata! Baba intervine din nou să clarifice situația, cu o precizare din folclorul parcurilor publice, unde se adună moșii și babele ca să discute despre nepoți și despre boli: „Hai, mamă, ce mare scofală, dați-i moșului hapuri pentru bărbați. Că eu vreau din acelea maro, pentru stomac. Știți de care, nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
hotărâtoare și decisivă a acestor aripate la luminarea poporului român în măreața operă de construire a socialismului victorios la sate și orașe... Uraaaa!!! Uraaaa!!! Iată doar una dintre aceste "capodopere" cu rezonanțe istorice: "Săraca găină Din cur ne dă lumină." (Folclor) Se părea că trăim după un alt fus orar și că organismul nostru manifesta un proces de respingere, de inadaptabilitate. Eram într-o completă derută, zăpăceală, buimăceală și harababură psihologică. Stăteam zgribuliți în pat, ca puiul de prepeliță înghețat al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
că în fiecare gospodărie se creșteau diverse animale: cai, vaci, porci, oi, rațe, găini, etc. "Ochiul stăpânului îngrașă vita." (Proverb) Fiți siguri că pe vremea aceea proverbul de mai sus nu era doar, așa, un text uitat descoperit în arhiva folclorului român. Nu. Prima grijă a proprietarului era să verifice starea de sănătate a tuturor animalelor din gospodăria sa. Cu ele își lucra pământul, ele îl ajutau, constituind baza existenței sale materiale, sursa vieții. Și-apoi mai era și doza de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
când a concurat alături de viitorul poet Nicolae Labis, cu care a avut acolo și o dispută, după cum martuisea chiar el mai traziu. A fost un coleg sociabil, având o înfățișare eminescina în clasele mari, purta frumoase costume naționale, iubea mult folclorul din zona noastră și particpa la multe manifestări alături de generația lui de la Bilca, la scoala era bun prieten cu Siretchi Gheorghe, care a devenit profesor universitar de mateamatici la Universitatea din București, A susținut bacalauriatul de absolvire a liceul în
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93311]
-
cu studiul: Literatura Independenței: București, 1977); Istoria literaturii romane-studii. (Compendiu colectiv; 1978); Literatura română contemporană. Vol. I. Poezia (colectiv; 1980); Interpretări și repere. Studii și eseuri privind literatura populară și relațiile ei cu cea culta (1982). Scrieri și culegeri de folclor: Folclor din Suceava (1959); Apă trece, pietrele rămân. Antologie de proverbe românești, cu o introducere, note și indici(1967; ediția a Il-a, revăzuta și adăugita, 1968); Izvoare folclorice și creație originală (colectiv; 1970); Cântece de dragoste și de dor
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93311]
-
studiul: Literatura Independenței: București, 1977); Istoria literaturii romane-studii. (Compendiu colectiv; 1978); Literatura română contemporană. Vol. I. Poezia (colectiv; 1980); Interpretări și repere. Studii și eseuri privind literatura populară și relațiile ei cu cea culta (1982). Scrieri și culegeri de folclor: Folclor din Suceava (1959); Apă trece, pietrele rămân. Antologie de proverbe românești, cu o introducere, note și indici(1967; ediția a Il-a, revăzuta și adăugita, 1968); Izvoare folclorice și creație originală (colectiv; 1970); Cântece de dragoste și de dor. Antologie
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93311]
-
ceea ce denumim generic media din România, am impresia că ating fără mănuși un limax urât mirositor, lipicios. Prost gust triumfal pe toată linia, imagini la limita pornografiei. Merg și mai departe cu masochismul vizual și deschid fereastra unei emisiuni dedicate folclorului, prezentată de una dintre blondele siliconate pâna la explozie ale postului. Mi-e atât de greață în fața a ceea ce a mai rămas pe ecranul lor din "folclorul" românesc, de această combinație de manele cu cadre de "Cântarea României", încât nici măcar
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Merg și mai departe cu masochismul vizual și deschid fereastra unei emisiuni dedicate folclorului, prezentată de una dintre blondele siliconate pâna la explozie ale postului. Mi-e atât de greață în fața a ceea ce a mai rămas pe ecranul lor din "folclorul" românesc, de această combinație de manele cu cadre de "Cântarea României", încât nici măcar nu știu de ce mă încăpățânez să scriu aceste rânduri. Iar faptul cel mai trist este că mulți dintre cei de acasă nici măcar nu-și mai dau seama
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
mă întrebați de fratele meu. Cum să mi se pară neinteresantă epopeea lui cu Sanie cu zurgălăi? Într-adevăr, puțină lume știe că hiperpopularul Sanie cu zurgălăi e compoziția lui Richard Stein. În general, e considerat ca făcând parte din folclor. Cântecul a fost plagiat mai întâi de compozitorul american Les Paul. R.P. Cot la cot cu Mary Ford, soția lui. A.R. Asta nu știam. Apoi a făcut o carieră de plagiat internațional, urmând să fie cântat, cum bine ați
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
de aspectul lor hidos și de faima lor în omenire, sfidând afecțiunea bipezilor față de feline, uitând până și de semenul lor din La Fontaine care alerga fuguța să roadă plasa în care era prins leul, ignorând proverbele, zicalele și chiar folclorul - șobolanii au invadat străzile și au sărit la pisici, ca lupii la oi, gata să le înhațe, gata să le devoreze - zice Associated Press -, într-un spectacol apocaliptic. Era și vremea: prea fuseseră mâncați, prea fusese mare teroarea felină, prea
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
nu putem concepe sau practica o artă neutră, sterilă, exterioară problematici morale a omului.“ (Informația Bucureștiului, 23 octombrie 1978) SORESCU Constantin, publicist „În acest punct al discuției, trebuie să relevăm unul din cele mai interesante fenomene care are loc în folclorul românesc contemporan. După Traian, Decebal, Dragoș-Voievod, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, Iancu Jianu, Avram Iancu, Alexandru Ioan Cuza și Mihai Eminescu, tovarășul Nicolae Ceaușescu a intrat în folclor. Omagiul pe care l-a adus folclorului românesc i se
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
unul din cele mai interesante fenomene care are loc în folclorul românesc contemporan. După Traian, Decebal, Dragoș-Voievod, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, Iancu Jianu, Avram Iancu, Alexandru Ioan Cuza și Mihai Eminescu, tovarășul Nicolae Ceaușescu a intrat în folclor. Omagiul pe care l-a adus folclorului românesc i se alătură omagiul pe care i-l aduce, întorcându-i-l, folclorul românesc însuși. În jurul voievozilor care au răsărit din satul românesc pentru a se întoarce asupra lui cu dragoste și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
are loc în folclorul românesc contemporan. După Traian, Decebal, Dragoș-Voievod, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, Iancu Jianu, Avram Iancu, Alexandru Ioan Cuza și Mihai Eminescu, tovarășul Nicolae Ceaușescu a intrat în folclor. Omagiul pe care l-a adus folclorului românesc i se alătură omagiul pe care i-l aduce, întorcându-i-l, folclorul românesc însuși. În jurul voievozilor care au răsărit din satul românesc pentru a se întoarce asupra lui cu dragoste și înțelegere, cu dorința de a-i asigura
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Viteazul, Tudor Vladimirescu, Iancu Jianu, Avram Iancu, Alexandru Ioan Cuza și Mihai Eminescu, tovarășul Nicolae Ceaușescu a intrat în folclor. Omagiul pe care l-a adus folclorului românesc i se alătură omagiul pe care i-l aduce, întorcându-i-l, folclorul românesc însuși. În jurul voievozilor care au răsărit din satul românesc pentru a se întoarce asupra lui cu dragoste și înțelegere, cu dorința de a-i asigura propășirea materială și spirituală, colectivitatea a țesut cele mai frumoase mituri și legende ale
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
duminica trecută la o nuntă. Pe scurt: ăsta da, exemplu de kitsch! Să ne mai mire că o asemenea emisiune a fost dată nu la Etno TV, ci la un canal care se dorește a fi cultural? Nu e cazul. Folclorul e cultură, el cristalizează spiritualitatea neamului nostru. Ce mai contează că oferim publicului o maimuțăreală, un produs de operetă creat de „specia liștii“ noștri, păpușele de plastic îmbrăcate în port popular și băgate în cilindri de plexiglas transparent? Facem cultură
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
dar nici aceasta na prea prins. Marius Tucă însuși, cel careși termina emisiunile cu îndemnul „Țineți aproape!“, sa înde părtat de televiziune. Sloganul ProTV a avut un asemenea succes, încât a fost copiat și de alții sau a intrat în folclor. Logica lui „faci un lucru plăcut și câștigi“ a fost copiată inclusiv pe etichetele unor produse alimentare, pe care puteai citi „mănânci și câștigi!“. În folclorul elevilor, fițuica era numită „Te uiți și câștigi“. Cum sloganul ProTV ajunsese un bun
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
un asemenea succes, încât a fost copiat și de alții sau a intrat în folclor. Logica lui „faci un lucru plăcut și câștigi“ a fost copiată inclusiv pe etichetele unor produse alimentare, pe care puteai citi „mănânci și câștigi!“. În folclorul elevilor, fițuica era numită „Te uiți și câștigi“. Cum sloganul ProTV ajunsese un bun comun, postul a trebuit să găsească altceva. Au urmat mai multe încercări eșuate, de tipul „ProTV e al tău“, „ProTV e tot ce vrei!“, „Tupeu de
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
noilor situații. În esență însă, a rămas același. De exemplu, la emisiunile religioase, particularitatea simptomelor e că abundența metaforică se combină cu excesul de arhaisme. Senzația neplăcută, de beție de cuvinte pe stomacul gol este însă aceeași. La emisiunile de folclor ale Marioarei Murărescu lipsesc imaginile filmate cu încetinitorul. Dar sunt suplinite de discursul comentatoarei („Maria Tănase - o rază de lumină care ne poartă cu glasul ei de flacără pe pământurile românești“). De altfel, astfel de filmări în slow motion se
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
care ni l dorim! Aceasta e noua configurație a spațiului mioritic. Și astai formula de succes, la români, în anul de grație 2005 (emisiunea Ciao, Darwin! a fost lider de audiență în noaptea de Revelion). După care ne delectăm cu Folclorul contraatacă - deci tot un fel de Ciao, Darwin! - și, mai spre dimineață, pentru rafinați, cu un film indian adevărat. Dar carei problema, din moment ce oamenii sunt fericiți? Decât să faci nu știu câte pregătiri și să fii deprimat după aceea, nu e mai
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Concepțiile din acest domeniu se regăsesc și în lucrarea de sinteză publicată spre sfârșitul carierei sale universitare - Folcloristica literară. Genurile și speciile creației populare (Iași, Universitatea „Al. I. Cuza“, Facultatea de Litere, 2001). Fiind el însuși un pasionat culegător de folclor, dorea ca și studenții să cunoască, să îndrăgească și să valorifice în cât mai mare măsură această componentă spirituală a poporului român. Ca urmare, el cerea să fie atenți la folclorul din satele noastre și să adune creații indiferent de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Litere, 2001). Fiind el însuși un pasionat culegător de folclor, dorea ca și studenții să cunoască, să îndrăgească și să valorifice în cât mai mare măsură această componentă spirituală a poporului român. Ca urmare, el cerea să fie atenți la folclorul din satele noastre și să adune creații indiferent de specie sau tematică. Au salvat astfel de la uitare ceea ce mintea și harul creator al oamenilor au produs de-a lungul veacurilor. Valoarea documentară a acestor culegeri este și va fi cu
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]