7,863 matches
-
doar de organizarea unei epoziții, ci și de crearea unei platforme de dezbateri la care artiștii invitați să participe înaintea expoziției finale"511. La acest eveniment a participat și artista finlandeză Laura Horelli. Aceasta, prin documentare specifice, prezintă teme precum "globalizarea, imigrația sau critica mediilor"512. Pe aceeași temă regăsim articolul Periferic 7: Focusing Iași; international binnal for contemporary art513. Proiectul, inițiat la Iași în 1997, se voia a fi un festival de "performance". Începând însă cu anul 2001, proiectul este
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și spre ludic. Termenul general cu care ea este descrisă este "autoare de literatură pentru copii" și nu putem să nu avem în vedere valul mondial de susținere și popularitatea mereu crescândă care au făcut din muumini 778 personaje perene. Globalizarea și migrarea masivă a motivelor culturale, branșate în mod irevocabil la mecanismul massmediei, au înlesnit propagarea rapidă a poveștilor cu muumini și, în consecință, numărul de limbi în care Jansson a fost tradusă este unul impresionant: 40. În opinia noastră
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
1997. Miloiu, Silviu, România și Țările Baltice în perioada interbelică, Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2003. Miloiu, Silviu, O istorie a Europei nordice și baltice, vol. I: De la epoca naționalismului la Războiul Rece, volumul II: De la Războiul Rece la epoca globalizării, Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2005-2006. Miloiu, Silviu, Oana Lăculiceanu; Elena Dragomir, O concepție românească a nordului. Sec. XIX-XX, vol. 1, Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2009. Miloiu, Silviu, O concepție românească a nordului. Sec. XIX-XX, vol. 2. Repertoriu de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Amaterasu, Roxana Ghiță, Cătălin Ghiță Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste, Liliana Naclad Efectul de bumerang. Eseuri despre cultura populară americană din secolul XX, Adina Ciugureanu Fundamentele culturale ale lumii occidentale, Jean-Louis Bodinier Jean Breteau Geografiile simbolice, Carmen Andraș Globalizare și cultură media, Adrian Dinu Rachieru Mass media, Pierre Sorlin Mass media astăzi, Dorin Popa Mass media și democrația, John Keane Mass media și politica, Doru Pop Modele culturale comparate, Gheorghe Drăgan Paradigme culturale complementare. Noica și Cioran, Radu Gabriel
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
conduită (convenție, normă) și exprimă identitatea de grup, actualizată de cele mai multe ori prin gesturi acceptate sau gesturi interzise. Implicațiile culturale și așteptările grupului social joacă un rol cheie în exprimarea ideilor și în manifestarea corporală a unei persoane. Fenomenul de globalizare a societăților conduce încetul cu încetul spre apropierea normelor culturale. Cunoașterea regulilor de manifestare specifice fiecărei nații, emanciparea speciei umane și posibilitatea de a călători în întreaga lume au contribuit la respectarea diferențelor culturale ce țin de limbajul corpului. 1
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
carierei) și a consilierilor practicieni. Asimilarea operațională a cunoștințelor incluse în această lucrare va duce cu certitudine la sporirea nivelului general de profesionalism al consilierilor, la facilitarea mobilității lor pentru muncă în plan național, european și internațional (ca efect al globalizării economice, a facilităților de comunicare, a circulației forței de muncă și serviciilor adiacente etc.), cât și la îmbogățirea portofoliului de resurse pentru învățare permanentă în acest domeniu și, cu prioritate, în anumite aspecte particulare (de pildă, chestiuni de management personal
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
concluzii personale: Tendințe ale pieței muncii mondiale: Recesiunea. Șomajul, reducerea numărului de posturi, contracte de muncă temporare. Cerința tot mai mare de abilități transferabile. Nonvalorizarea loialității față de firmă; companiile nu mai au responsabilitatea îndrumării carierelor angajaților; accent pe responsabilitate individuală. Globalizarea. Orientarea antreprenorială (nivel individual/organizațional). Unul dintre clienții importanți ai consultantului în carieră este adultul, în general aflat în tranziție, în situația de a-și clarifica situația (valori personale, abilități, scopuri) și de a lua o decizie. Adultul este capabil
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
muncii 4.3. Politici de piața muncii în România 1. Introducere Piața muncii reprezintă subiectul a nenumărate studii de cercetare și analiză din domeniile economic, financiar și sociologic, din diferite puncte de vedere, precum: dezvoltare și creștere economică, criză economică, globalizare, legislație, combaterea sărăciei, oportunități egale, protecția persoanelor cu nevoi speciale etc. Piața muncii este un domeniu complex cu influențe majore atât la nivel social cât și la nivel individual. Asociate acestui vast domeniu sunt concepte precum: angajat, angajator, șomer, muncă
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
Biroul Internațional al Muncii (International Labor Office), adoptate în 1982, la cea de-a treia Conferință Internațională a Statisticienilor din domeniul Muncii (International Coneference of Labour Statisticians). Existența unor standarde internaționale facilitează comparațiile la nivel internațional, aspect important în contextul globalizării pieței muncii. Datele statistice stau la baza analizei, formulării și implementării politicilor macroeconomice la nivel național din arii precum: * dezvoltarea resurselor umane; * promovarea și crearea locurilor de muncă, cu referire la: o programe de training, o programe de reabilitare și
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
document nu amintește această profesiune), este evident aportul adus de acest Cod, mai ales în anumite sectoare controversate ale activității de consiliere în carieră: testarea și supervizarea. Este îmbucurător faptul că, odată cu standardele impuse și de Uniunea Europeană și în contextul globalizării continue a pieței muncii, România va adera la politicile statelor europene de ridicare a nivelului profesional al specialiștilor aflați în instituții de stat și private. Bibliografie 1. Amundson, Norman Active Engagement: Enhancing The Career Counselling Process, a II-a ediție
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
care acționează teoria post-estetică a studiilor vizuale contemporane. Capitolul 1 Critica culturală Situația culturii • Teorii critice culturale • Teoria estetică • Teorii post-estetice • Studiile culturale • Cultura vizuală • Studiile vizuale 1.1. Situația culturii Situația actuală a culturii este indeterminată. Orice verdict cu privire la "globalizarea" și, în consecință, "localizarea" culturală poate fi revocat prin apel la o serie nelimitată de strategii analitice specifice "relativismului cultural". Suspectarea unei definiri "universale" a culturii a creat condițiile unei reconsiderări contemporane a situării în raport cu presupozițiile tradiționale ale culturii. Termenul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Wells văd studiile culturale ca un discurs care scoate în evidență rolul constitutiv al culturii în susținerea și schimbarea relațiilor de putere activate în privința unor probleme precum genul, sexualitatea, clasa socială, rasa și etnicitatea, colonialismul și post-colonialismul, geopolitica spațiului și globalizarea, examinându-le în funcție de diferitele modalități de a privi, a imagina, a clasifica, a nara și a investiga diferitele semnificații furnizate de formele și practicile culturale. Odată cu transformarea vieții cotidiene în cultură vizuală, susținută de explozia tehnologiilor producerii imaginilor și vizualizării
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de zi cu zi. În acest mod, istoria artei este inclusă într-o tematizare a trecutului ca istorie vizuală. În accepția lui Herbert, studiile vizuale ar acționa în direcția a trei traiectorii: a democratizării (comunităților care produc artefacte vizuale), a globalizării (studiului artefactelor vizuale) și a dematerializării obiectului vizual (prin focalizarea asupra procesului vederii și a utilizării tehnologiilor de înregistrare și redare a imaginilor lumii fizice). În ceea ce privește înțelegerea studiilor vizuale din perspectiva activării unei teorii post-estetice, acestea ar putea fi percepute
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
practica artistică, de la multiplicarea fără precedent a mediilor, făcând posibilă apariția "noilor medii" (fotografia, happening-ul, performance-ul, instalația, intervenția, publicația, video-ul, filmul, animația, tehnologiile virtuale etc.) la tematizarea radicală (activismul politic, angajarea socială, identitatea, rasismul, consumismul, turismul, ecologismul, alienarea, globalizarea, tehnologizarea, urbanizarea, ideologizarea etc.). Atât revoluția mediilor, cât și reconsiderarea tematicilor au fost dublate de o productivitate reflexivă a unei așa-zise "industrii teoretice", un termen inspirat din conceptul de "industrie culturală" lansat de Theodor W. Adorno și Max Horkheimer
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
există însă și o percepție a influențelor asupra discursului și practicii artei contemporane. Astfel, în viziunea lui Julian Stallabrass, continuitatea schimbărilor semnificative în practica artei contemporane s-ar datora unei reacții interne firești la transformarea economică și politică, sub presiunea globalizării neoliberale fundată pe idealul pieții libere care stabilește ierarhii ale prosperității și puterii. Arta pare a-și dezvolta propria sa microeconomie a artefactelelor în ediție limitată, jucându-se oarecum liber cu materialele și simbolurile la limita convențiilor și tabuurilor. Cu
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
târziu, Nina Möntmann, curator în cadrul Nordic Institute for Contemporary Art (NIFCA) din Helsinki, menționează că, atunci când avem în vedere constituirea subiectului în câmpul cultural, ne confruntăm în fapt cu demersul unui proces politic marcat de o perspectivă critică asupra mecanismelor globalizării, a privatizării și a precarității stilurilor de viață.148 Aplicat la procesul dezvoltării "noii economii", bazată pe structurile stabilite ale companiilor și pe filosofiile muncii și existenței în lumea afacerilor neoliberale, procesul politic al constituirii subiectului se instituie sub forma
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
prin relaționarea discursului teoretic cu practica artistică și socială 265, mediile tactice combină preocupările estetice cu cele etice și politice, concentrându-și critica asupra agendelor culturale și economice ale sistemelor de impunere a afacerilor și informațiilor drept conținuturi indiscutabile ale globalizării virtuale. Rădăcinile mediilor tactice au fost identificate atât în manifestările mișcării dadaiste, prin cultivarea șocului și antitezei, ori în cele ale mișcării suprarealiste, prin critica socială, politică și culturală pe baza experiențelor imaginației, cât și în practica deturnării situaționiste, prin
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
sub forma proiectelor artistice critice și politice. Astfel, proiectul Documenta 11, avându-l drept director artistic pe Okwui Enwezor, s-a desfășurat pe o serie de "platforme" sub forma unui forum cultural politicizat, orientat către reflectarea critică și artistică a globalizării, a democrației nerealizate, a justiției tranzitorii și a creolizării. În accepția lui Gene Ray, arta critică ar avea o orientare anti- capitalistă. Încercând o schițare a modului în care funcționează sistemul de artă capitalist, Ray aduce în discuție trei modele
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
societate, Jeffrey C. Alexander, Steven Seidman • Curs de mediologie generală, Régis Debray • Darurile Zeiței Amaterasu, Roxana Ghiță, Cătălin Ghiță • Efectul de bumerang, Adina Ciugureanu • Geografiile simbolice ale diferenței ideologige, Carmen Andraș • Fundamentele culturale ale lumii occidentale, Jean-Louis Bodinier, Jean Breteau • Globalizare și cultură media, Adrian Dinu Rachieru • Modele culturale comparate, Gheorghe Drăgan • Paradigme culturale complementare: Noica și Cioran, Radu Gabriel Pârvu • Rațiune și cultură, Ernest Gellner • Semiotică, societate, cultură, Daniela Rovența Frumușani • Studii irlandeze, Codruț Constantinescu Bun de tipar: 2010 • Apărut
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și politică în lumea de azi Religia și religiosul în sfera publică: în Israel; în Rusia; în România; Israel: imigranți religioși într-o structură seculară; mișcarea religiei către centrul vieții publice; relansarea religiei după comunism; renaștere și adaptare; Islamul azi; globalizarea; “n-am profeții”; terorismul; democrație în afara Occidentului?; antioccidentalismul; „sunt optimist din fire, dar viziunea mea nu e optimistă”. UN ȘTETL ÎN ROMÂNIA STALINISTĂ Sorin Antohi: Dragă Moshe, aș vrea să începem convorbirea noastră cu un autoportret al tău: pentru toți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
M.I.: După câte văd, asta trebuie să se întâmple, pentru că părțile care se află în confruntare acum sunt prea mari ca să dispară. Ce înseamnă asta? America nu se poate opri din această cursă, pentru că toată economia lor este bazată pe globalizare, iar asta îi împiedică mai mult ca oricând pe americani să se izoleze pe continentul lor. America o să se schimbe, nu poate să rămână cum este, dar nu se va izola din nou pentru a construi societatea perfectă sau măcar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
urmă... S.A.: ...ca o stihie care - cel puțin în percepția lor - îi umilește, îi sărăcește, îi desființează... M.I.: ...âi dezorientează, îi lasă fără repere, fără țintă. Toți aceia pe care i-am amintit, ca și alții care se consideră învinșii globalizării - în anumite privințe, chiar sunt -, privesc această lume la televizor în fiecare zi, nu se poate spune că nu știu ce se întâmplă. Sigur, ei nu înțeleg, dar nici noi nu prea înțelegem. Numai că ei pot reacționa foarte violent la spectacolul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
anumite privințe, chiar sunt -, privesc această lume la televizor în fiecare zi, nu se poate spune că nu știu ce se întâmplă. Sigur, ei nu înțeleg, dar nici noi nu prea înțelegem. Numai că ei pot reacționa foarte violent la spectacolul unei globalizări care pare că-i strivește. Poate că globalizarea modelului economic american va produce în timp o lume ceva mai puțin săracă, dar acum decalajele sunt incredibile... S.A.: ...și accelerat crescătoare. M.I.: Da. Dar chiar dacă nu vor mai crește sau dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
televizor în fiecare zi, nu se poate spune că nu știu ce se întâmplă. Sigur, ei nu înțeleg, dar nici noi nu prea înțelegem. Numai că ei pot reacționa foarte violent la spectacolul unei globalizări care pare că-i strivește. Poate că globalizarea modelului economic american va produce în timp o lume ceva mai puțin săracă, dar acum decalajele sunt incredibile... S.A.: ...și accelerat crescătoare. M.I.: Da. Dar chiar dacă nu vor mai crește sau dacă vor crește mai lent, căci în situația când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
cel mai bun, fiindcă a reușit să devină o democrație și să rămână astfel la peste 50 de ani de la decolonizare. M.I.: Așa este. Eu consider că ceea ce favorizează India în raportarea ei la Occident și la decalajele generate de globalizare este, pe lângă munca serioasă, democrație și o educație excelentă, structura sa profundă religioasă și mentală. S.A.: Acea pasivitate-seninătate? M.I.: Da, precum și atitudinea de renunțare ori cel puțin neglijare a bunurilor materiale. S.A.: Dar cât timp vor mai fi ei „resemnați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]