7,468 matches
-
națiunile au nevoie, ca de aer sau de pâine, de copii sau de strămoși, de aceste simboluri vii în care, cum o spuneau romanticii, se întruchipează Ființa adâncă, secretă a unei Națiuni, însuși rostul ei pe Pământ. (Încă o dată cer iertare pentru acestă repetare și risipire de „banalități”, de lucruri știute, dar, în vremuri de criză spirituală, cum le trăim azi, este imperios necesară repetarea, sublinierea lor apăsată, pentru candizi, dar și pentru răuvoitori, pentru „carieriștii grăbiți” care cred a putea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în forme indirecte, regăsirea dumnezeirii, reapropierea de un Dumnezeu „mort”, reînviat însă de orgoliul poetic uman, cel care își asumă existența, întreaga Existență, îmbătat de bucuria lucidității de a fi, Gând și Stăpân al Realității vizibile și invizibile. Ne cerem iertare de majuscularea atâtor substantive pretențioase, o facem însă tocmai contagiați de Maestrul nostru, de bucuria de a „filozofa precum dansezi”, de uimireaa, da, de uimire de a fi și de uimirea de a ști că suntem! Dar, spre deosebire de Maestrul nostru
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
va mai veni niciodată, o recenzie elogioasă, un ecou de simpatie ori un telefon amical, îmi amintește de ceva. Am văzut deja, în altă parte și în alte vremuri, această pândă pudică și patetică, această privire de copil pedepsit căutând iertarea în ochii celor mari, dar unde anume oare? Era cea a comunistului "trecut în tabăra burgheziei" după ce a rupt-o cu "familia", spre sfârșitul vieții, a lui Arthur London sau a lui Louis Althusser. Dar tovarășii ce spun?" Pentru că degeaba
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mod ciudat la așa ceva, după cum a arătat-o și regimul de la Vichy (o confuzie a planurilor la care creștinii din Orient rămân mai expuși ca alții). Un mea culpa pontifical, o vizită la șef-rabinul din Roma sau un bilețel de iertare strecurat între două pietre ale zidului din Vestul Ierusalimului nu pot șterge, în douăzeci de ani, douăzeci de secole de traumatisme. Israelianul trece ca unul care n-are încredere în nimeni, iar în creștini, acești falși frați, încă și mai
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
instabilă răspunsul on-line al islamului riscă să încurce ițele, în măsura în care informatica și teocrația pot face casă bună. Așa cum îmi spunea colega mea egipteancă: "Și eu sunt fundamentalistă, numai că fundamentele mele nu sunt cele pe care mi le bănuiți dumneavoastră. Iertarea, toleranța, dreptatea se află și în bagajele noastre. Poate că asta o să vă mire." Dacă va exista un postislamism, el va datora mult antenelor parabolice și telefoanelor mobile. Nenumărate mici semne de iritare în rândul tinerilor, în timp ce șeicii mă apostrofează
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
turcii la Vaslui și i-a biruit luminăția sa Ștefan-Vodă pe păgâni. Pierit-au în acest război părintele nostru după trup, comisul Manole Păr Negru, și fratele nostru după trup, comisul Simion și alții mulți, Dumnezeu să-i miluiască întru iertarea sa..." VII Nu o dată considerațiile despre scriitor sunt antinomice. Ce contrast între G. Călinescu invocând deficitul lui de idei (Scrisori și documente, 1979) și Al. Paleologu remarcând virtuțile unui Sadoveanu gânditor, cu o filozofie "rotundă", încifrată în opere! "Paradoxul nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
porunca sultanului cel glorios, oastea victorioasă s-a străduit timp de o săptămână să umple acel șanț adânc. Trăgând cu tunurile și puștile de pe apă și de pe uscat, au omorât doi pârcălabi renumiți, iar ceilalți ghiauri, nemaiavând încotro, au cerut iertare și au predat cetatea”. La 9 august, sultanul intră în Cetatea Albă. După cucerirea celor două cetăți, Baiazid s-a îngrijit să lase garnizoane puternice, iar pe o parte dintre locuitorii lor, în special pe cei din Cetatea Albă, i-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
țările lor pe vreun pretendent la scaunul Moldovei și nici domnul să nu primească pe un neprieten al craiului. Boierii sau marii nobili care s-ar refugia în Polonia sau Moldova să fie trimiși la stăpânii lor, după ce au primit iertarea cuvenită. În cazul în care nu au primit-o, să fie alungați. Se stipula ca domnul să se poată refugia în regat, cu familia, cu boierii și cu toată oastea lui, în cazul în care era silit de o putere
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și pe vârf lângă grupul de figuri din fier, Alto del Perdón. Se pot vedea în multe fotografii. Nu prea m-au impresionat însă m-am întrebat ,,Eu pe cine trebuie să iert și cui ar trebui să-i cer iertare pentru ca pelerinajul să fie cu folos?” în gând am cerut iertare lui Dumnezeu pentru toate slăbiciunile mele și apoi tuturor, în general, pentru tot ce leam greșit. De pe această culme unde suflă mereu un vânt puternic poți admira până
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
Perdón. Se pot vedea în multe fotografii. Nu prea m-au impresionat însă m-am întrebat ,,Eu pe cine trebuie să iert și cui ar trebui să-i cer iertare pentru ca pelerinajul să fie cu folos?” în gând am cerut iertare lui Dumnezeu pentru toate slăbiciunile mele și apoi tuturor, în general, pentru tot ce leam greșit. De pe această culme unde suflă mereu un vânt puternic poți admira până departe Obanos și Puente la Reina, localitatea unde mi-am propus
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
sâmbătă 25 ianuarie, când femeile de ajutor scoteau bunătățile tradiționale din cuptor, fiind Întâmpinat cu urările specifice momentului. Ziua următoare, duminică 26 ianuarie 1953, ora 14, tineretul și invitații mirelui s-au strâns la Casa Părintească, de unde după cererea de iertare făcută de vornicul nunții, unchiul Milian, alaiul s-a deplasat la locuința nașilor (părinții ing. N. Mărgineanu) și apoi cu toții, la casa miresei. O altă cerere de iertare În numele miresei, urmată de tradiționalul cântec Ia-ți mireasă ziua bună interpretat
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
invitații mirelui s-au strâns la Casa Părintească, de unde după cererea de iertare făcută de vornicul nunții, unchiul Milian, alaiul s-a deplasat la locuința nașilor (părinții ing. N. Mărgineanu) și apoi cu toții, la casa miresei. O altă cerere de iertare În numele miresei, urmată de tradiționalul cântec Ia-ți mireasă ziua bună interpretat de formație lăutărească locală și apoi deplasarea la biserică. După cununia religioasă a urmat petrecerea la Casa Părinților mei, cu participarea a cca 70 de rude și prieteni
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
care frânându-și gelozia pentru morfopatologie m-au lăsat să mă dărui acesteia 25 de ore din cele 24 ale zilei. Vă rog să-mi permiteți să le mulțumesc public pentru tot ce mi-au dăruit și să le cer iertare pentru privațiunile la care i-am supus”. A luat apoi cuvântul prof. dr. Carp Cărare Mihai, care m-a felicitat În numele colegilor ieșeni și mi s-a dat din nou cuvântul pentru a ține Discursul de recepție: “Opera științifică a
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
izbânzile efective. Spuneam recent, ca răspuns la o anchetă despre soarta scriitorului în provincie, că dacă vrei să faci politică literară te duci la București, dacă vrei să faci literatură rămâi în orășelul tău mai mult sau mai puțin prăfuit ...! (Iertare pentru autocitare!). Cum privești această provocare? Sau o privești doar ca o justificare a unei lașități, a unei comodități? Un personaj al lui Balzac a spus la intrarea în Paris: Acum, între noi doi! Care dintre aceste lucruri te exprimă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Dimov, un Emil Brumaru nu se puteau măsura cu un Nichita Stănescu, cu un Ioan Alexandru, cu un Ion Gheorghe, cu un Marin Sorescu, cu, nici vorbă, talentul lor, dar nu așa încât primii să stea la picioarele lor (să am iertare: nu pot crede în "geniul" lui Nichita). S-au conturat, din exces de zel, și câteva semigenerații, șaptezeciștii și, la ultima oră, douămiiștii zece. N-ar fi imposibil să avem câte o generație și la fiecare cinci ani! Să mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
după cum observ, dar cine mai poate fi original, în limba română, în registru encomiastic? Din cele două cărți amintite mai sus reiese că sunteți de o maximă intransigență, mai ales cu colegii de breaslă și de generație. Cui acordați, totuși, iertare? De ce cu unele nume, recunoscute, drept "colaboraționiste", faceți mici (sau mari?) concesii? Dragă Adrian Alui Gheorghe, cei care, în opinia mea, au comis față de mine un păcat iremediabil, sunt citați mai sus... Pe toți ceilalți i-am iertat de mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Aurel Dumitrașcu, Lucian Vasiliu, Nicolae Sava. Și nu mai știu. Hm! Sighetul, Maramureșul pot a da naștere unor iluzii dureros de atrăgătoare! Lecții de viață, analize ale limitelor puterii, ale urii și, de ce nu, în cele din urmă, limite ale iertării. Adriane, te rog să mă crezi că cea mai frumoasă definiție a Maramureșului a dat-o poeta Ileana Zubașcu-Cristescu: Maramureș/ tăietură de cuțit/ pe fruntea latinității; iar pentru Sighet: Cât-îi Maramureșu'/ Nu-i oraș ca Sighetu";/ Sighetu'-i oraș mnicuț
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
bine voi fi În stare să redau această poveste atât de frumoasă, tristă și adevărată. Dar Milostivul Dumnezeu, pentru rugăciunile Maicii Domnului și ale tuturor Sfinților Îngeri, nădăjduiesc să mă ajute să pot reda așa cum a Început totul. Îmi cer iertare și Îngăduință de la toți care mă ascultă sau citesc aceste rânduri, cu multele greșeli de exprimare sau de stil. Studiile mele sunt patru clase primare și de aceea sunt cu multele-mi greșeli. M-am născut În anul 1942, luna
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
a Îngrijit și i-a ajutat pe mulți În drumul lui spre Betleem la Prunc, la Împăratul veacurilor. După ani și ani a ajuns tocmai când era răstignit pe Cruce. Atunci, la picioarele Domnului Iisus, a Îngenuncheat plângând și rugând iertare pentru Întârzierea lui la Domnul. Târziu dar a ajuns. Se spune că În acel moment, când se ruga la piciorul Crucii cu Domunl răstignit, a căzut pe mâna lui un strop de sânge cald din Trupul Domnului. Aici au venit
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
aflați pe Dumnezeu! Ca și Maica Prea Curată Se roagă Nevinovată Toții copii să-i adune Care sunt pierduți În lume... Te rog Doamne, Ai mila de-ai mei, Că ei sunt și fii Tăi De am greșit Îți cer iertare Cată, Tu, cu Îndurare Către noi, Iubit Părinte Și ale tale „Daruri Sfinte“ Le revarsă peste ei Peste copilașii Tăi! Amin! În Noapte 27.07.2007 În miez de noapte Te aud Iisuse Cum tu vii Și mulți Te-așteptă
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
căutat! Să ne ierte de păcat! Amin! Pe vapor 07.05.2012 Privind de pe vapor Cerul, Soarele, Natura, Pescărușii și delfinii jucăușii Pe tine, Doamne, Te slăvesc Și gândul ți-l Împărtășesc Cu noi Tu călătorești... De toate te-ngrijești Iertare, milă, dreptate Sfințenie și sănătate! Inima când mi-i Întristată Tu mă mângâi ca un tată Vrei să mă faci fericit Și de Tine ocrotit. Copilași buni, și răi Dar suntem copiii Tăi Între Cer și pământ Este un mare
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
aruncat cei 30 de arginți la cei care-i dase pentru vânzare nelegiuită. Apoi În loc să se Întoarcă să se căiască, să regrete fapta urâtă care-o făcuse n-a vrut din mândrie ca să nu se smerească. Nu și-a cerut iertare, mândria Îl Întunecase, s-a dus și spânzurat. Sigur dacă venea la Domnul să-și ceară iertare, Domnul Îl ierta. Cu acei bani au cumpărat o grădină În afara cetății pentru Îngroparea străinilor. Ia se numește Țarina Olarului și astăzi se
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
să se căiască, să regrete fapta urâtă care-o făcuse n-a vrut din mândrie ca să nu se smerească. Nu și-a cerut iertare, mândria Îl Întunecase, s-a dus și spânzurat. Sigur dacă venea la Domnul să-și ceară iertare, Domnul Îl ierta. Cu acei bani au cumpărat o grădină În afara cetății pentru Îngroparea străinilor. Ia se numește Țarina Olarului și astăzi se mai vede.... Noi toți greșim mai mult sau mai puțin dar trebuie să ne Întoarcem să ne
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
1.952 lei, 171 oameni), - sârbii și bulgarii hrisovoliți (3.251 lei, 334 oameni); - negustori hrisovoliți (1.050 lei, 84 de oameni); - jidovi hrisovoliți (125 lei); - oameni fără bir (295 oameni); - slujitori (454 oameni); - postelnicei și alții cu cărți de iertare și de neamuri (62 oameni); - târguri: 2, 5 ocoale, 84 de sate. Totodată, statistica atestă că numărul birnicilor din târgul Huși („liudi”) era de 150 („bez (fără, n.a.) neguțitorii de acolo care sînt așăzați la osăbită rînduială”), iar „suma banilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ești bolnav, mersul pe bicicletă e foarte sănătos. * Când a ieșit din spital era sănătos tun și gol pușcă. * Stalin și poporul rus comunismul ne-au adus. * Ca să te împaci, trebuie mai întâi să te cerți. * Culmea umilinței: să ceri iertare pentru greșelile altora. * Unii trag la galere, alții îi îndeamnă. * Omul știe multe, dar cunoaște puține. * Prin telefon se fac cele mai... sincere declarații. * Pe micul ecran poți debita orice: nu se sparge. * Calcă pe urmele părinților: merge în șir
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]