6,618 matches
-
în rămășițele celui vechi. El a fost un susținător timpuriu al derivei continentelor, bazată pe relația strânsă dintre gândacii de apă non-migratori din familia Elmidae în râurile din Noua Guinee și din nordul Australiei. A lucrat intens cu ouăle de insecte, studiind în special modul în care respiră.
Howard Everest Hinton () [Corola-website/Science/333231_a_334560]
-
desfășoară între lunile mai și august, iar ouăle sunt depuse în septembrie, în număr de aproximaiv 20, fie în cuiburi abandonate de megapode ori în gropi săpate de femele. Incubația ouălor durează 7-8 luni, acestea eclozînd în luna aprilie, când insectele sunt în abundență. În prima perioadă a vieții varanii sunt vulnerabili și prin urmare trăiesc preponderent în copaci, evitând astfel potențialii prădători sau varanii adulți canibali. Ajung la maturitate în 8-9 ani și se estimează că trăiesc până la 30 de
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
încadrată în bioregiunea geografică alpina a Carpaților Orientali din sudul Munților Rodnei. Rețeaua hidrografica a sitului este tributara râului Gersa, afluent de dreapta al Someșului Mare. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere (lilieci), păsări și insecte ("Euphydryas maturna") enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică și aflate pe lista roșie a IUCN); precum și o gamă
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
megarhynchos"), gaița ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"); Nevertebrate cavernicole: trei specii rare de paianjeni ("Ischyropsalis manicata, Micrargus herbigradus, Porrhomma microphthalmum"), ("Litocampa humilis" - o insectă mică, fără aripi și ochi, cu antene foarte lungi), un crustaceu ("Megacyclops viridis") ce aparține subspeciei Copepode și un miriapod din specia "Romanosoma birtei". Printre elementele vegetale semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
de tip Galio-Carpinetum") și protejează mai multe specii din fauna sălbatică și floră spontană caracteristice etajului piemontan ale acestei grupări montane de curbura a Munților Carpați. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte protejate la nivel european ("Directivă Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică), sau aflate pe lista IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos")), lup
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
Pentru ca un ou sau produs lactat să fie curat trebuie să fie furnizat de la un animal/pasăre/pește curat. Enzimele pot veni din orice animal (ca în cazul mierii). Peștii curați se consumă cu totul fiind neutri. La fel și insectele curate (lăcustele). Singurele părți consumabile ale unei păsări sunt carnea fără sânge care poate avea sau poate să nu aibă grăsime. De la fiarele câmpului se consumă carnea ca la păsări dar fără grăsime. Totuși cu o origine necontestată evrei nu
Animale necurate () [Corola-website/Science/334713_a_336042]
-
panonice de stâncărie"; "Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin" și "Grohotișuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar și montan". La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și gamă variată de arbori
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Mangustele își fac culcușurile în scorburi, prin peșteri sau în pământ. Dimineața caută locuri însorite. Mangustele sunt animale prădătoare carnivore; hrana lor constă din mamifere mici (șoareci, șobolani etc.), păsări, reptile, inclusiv șerpi veninoși, amfibieni (broaște), pești, crustacee (raci) și insecte. Unele specii consumă fructe, semințe, ierburi și alte părți ale plantelor. Mangustele omoară cobre și alte specii de șerpi veninoși mari și sunt imune față de veninul acestora. Ele evită mușcăturile șerpilor datorită reacțiilor și mișcărilor foarte rapide. În fața unui șarpe
Manguste (gen) () [Corola-website/Science/334779_a_336108]
-
roșii înconjurate de un chenar alb îngust. Înotătoarele dorsală și caudală cenușii. Înotătoarea dorsală cu pete rotunjite negre și roșii. Înotătoarele pectorale, ventrale și anală cenușii-gălbui, deseori cu marginea anterioară albă. Hrana principală a păstrăvului o constituie viermii și diverse insecte, atât acvatice (larve de efemeroptere, plecoptere, tricoptere), cât și aeriene (pentru prinsul cărora peștele sare deseori din apă). Se mai hrănește și cu broaște, peștișori ("Cottus", "Phoxinus", "Noemacheilus" ș.a), icre și chiar cu puietul din propria progenitură. Îi plac
Păstrăv de munte () [Corola-website/Science/332031_a_333360]
-
sau portocalii, asemănătoare celor de la păstrăvul de munte, dar în general în număr mai mic. Exemplarele juvenile practic nu pot fi deosebite de cele ale păstrăvul de munte. Adulții sunt răpitori, consumând peștișori. Peștii tineri se hrănesc cu larve de insecte: perlide, friganeide ("Phryganeidae"), gamaride ("Gammaridae"), etc. Maturitatea sexuală este atinsă începând de la vârsta de 5 ani, majoritatea exemplarelor devin însă mature abia la 6-7 ani. Depune icrele are loc în septembrie-decembrie, la o temperatură a apei de 8° și mai
Păstrăv de lac () [Corola-website/Science/332037_a_333366]
-
Costin), a fost predată Academiei Române de fiica zoologului. La Stațiunea zoologică de la Sinaia a fost înființat un muzeu dedicat fondatorului său, , iar la Bâznoasa a fost ridicat un monument dedicat naturalistului și o școală care îi poartă numele. Cercetări asupra insectelor din România. Studii de faună sistematică (taxonomie animală) și parazitologie, anatomie, fiziologie și metamorfoză, etologie, ecologie, ocrotirea naturii, precum și probleme de biologie generală. Introduce în știință noțiunea de biogenă pe care o consideră unitatea sinecologică elementară. Publică 48 de lucrări
Andrei Popovici-Bâznoșanu () [Corola-website/Science/332059_a_333388]
-
migrează vara în câmp produc pagube culturilor în perioada de recoltare. Șoarecele de casă este omnivor. El consumă de preferință boabe și semințe de cereale și plante industriale, dar și o gamă largă de alte produse comestibile: fructe, legume, carne, insecte și alte alimente găsite în locuințe, dar poate mânca clei, pastă și chiar săpun. Șoarecele de casă poate să se hrănească cu omizi, molii nezburătoare și râme. Dacă mănâncă alimente umede sau semințe care conțin 12% proteine, el poate trăi
Șoarece de casă () [Corola-website/Science/332199_a_333528]
-
mușchi ("Drepanocladus vernicosus" și "Dicranum viride"). Fauna sitului este una bogată și variată în specii de mamifere, păsări (pitulice sfârâietoare, ieruncă, pițigoiul de munte, muscarul mic, muscarul negru, porumbelul gulerat, potârniche, gaiță, graur), reptile, amfibieni, pești (mreană vânătă, zglăvoacă) și insecte (fluture-tigru, croitorul de fag, croitorul albastru, țânțarul de frunză); dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
Primele imagini sunt de interes științific, indicând cantități matematice și fizice, Sistemul Solar și planetele sale, ADN-ul, precum și anatomia umană și reproducerea. S-a avut în vedere includerea nu numai a imaginilor cu oameni, dar și cu unele animale, insecte, plante și peisaje. Imaginile cu oameni reprezintă o gamă largă de culturi. Aceste imagini prezintă mâncare, arhitectură și oameni în portrete, precum și în activitățile lor zilnice. Numeroase imagini sunt adnotate cu una sau mai multe indicații asupra scalei de timp
Discul de Aur de pe Voyager () [Corola-website/Science/332224_a_333553]
-
Ambele sexe sunt viu colorate. Sunt bune zburătoare. Populează coroanele arborilor. Cuibul și-l fac în scorburi, stâncării, găuri în maluri, termitiere sau cuiburile părăsite ale ciocănitorilor. Se hrănesc cu broaște, șopârle, mici rozătoare, precum și cu lăcuste, gândaci sau alte insecte pe care le prind după ce le urmăresc dintr-un loc de pândă. Ouăle sunt albe. Puii ies din ou golași și orbi, și au nevoie de o îngrijire îndelungată. Ambii parteneri clocesc cu schimbul, adesea în colonii. Au fost descrise
Coraciide () [Corola-website/Science/332384_a_333713]
-
Oasele mai mari ale antilopelor și bivolilor sunt sfărâmate cu dinții puternici. Dacă nu se satură cu cadavre, atacă mamifere mici (iepure, rozătoare, reptile) și păsări. În nordul Keniei frecventează gospodăriile umane ucigând capre și oi. Se hrănesc și cu insecte și ouă de păsări. Pot intra și în terenurile cultivate pentru a se hrăni cu porumb, cartofi, sfeclă sau cu fructele căzute pe sol găsite în păduri sau în livezi. În Serengeti (Tanzania) preferă fructele copacului "Balanites" iar în Egipt
Hienă dungată () [Corola-website/Science/332449_a_333778]
-
le (Nematocera) (din greaca "nematos" = ață, fir, filament; "keras" = corn, antenă) sau nemocerele (Nemocera) (din greaca "nema" = fir și "keras" = corn) este un subordin de insecte diptere care cuprinde țânțarii și alte insecte asemănătoare. Au antene filiforme, lungi, mai lungi decât capul și toracele, sau cel puțin cât capul și toracele, totdeauna alcătuită din peste 10 segmente. Aripile sunt înguste și lungi, picioarele lungi și subțiri
Nematocere () [Corola-website/Science/332479_a_333808]
-
le (Nematocera) (din greaca "nematos" = ață, fir, filament; "keras" = corn, antenă) sau nemocerele (Nemocera) (din greaca "nema" = fir și "keras" = corn) este un subordin de insecte diptere care cuprinde țânțarii și alte insecte asemănătoare. Au antene filiforme, lungi, mai lungi decât capul și toracele, sau cel puțin cât capul și toracele, totdeauna alcătuită din peste 10 segmente. Aripile sunt înguste și lungi, picioarele lungi și subțiri, abdomenul lung, subțire și cilindric. Palpii maxilari
Nematocere () [Corola-website/Science/332479_a_333808]
-
le (Trichoceridae) este o familie de insecte diptere nematocere asemănătoare cu tipulidele de dimensiuni mici (4-9 mm lungime). Au antene subțiri, filiforme și picioare lungi. Ocelii prezenți. Adulții sunt crepusculari sau nocturni și trăiesc în locuri umede și umbrite, zburând în roiuri mari toamna sau chiar iarna
Trihoceride () [Corola-website/Science/332497_a_333826]
-
scheletele unor specii disparate, în timp ce existau încă animale asemănătoare, dar mai mici. În insulele Galapagos din Pacific a fost frapat de coexistența unor specii învecinate cu iguanele și păsările. El a relaționat aceste descoperiri cu cele realizate asupra mamiferelor și insectelor de către alți naturaliști În Originea speciilor, Darwin își prezintă observațiile, ajungând la concluzia unei evoluții naturale a speciilor. Cartea a avut un succes imediat, primul tiraj de 1250 de exemplare fiind epuizat într-o singură zi, și a provocat controverse
Volume incitante: dragoste, spionaj, memorii și istorie… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105787_a_107079]
-
sau de cete de feciori, este cel al Dezlegării Anului. Astfel, aceștia dezleagă anul și rodul colindând pe ulițe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forțelor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele și animalele dăunătoare recoltei etc. De asemenea, feciorii dezleagă și cununiile, cu un descântec: "Slobozim câșlegiile/ Să mărităm fetele/ Umblați, feciori,/ Să fie pețitori". Sfântul Vasile. În tradiția populară se mai spune că așa cum este musafirul din ziua de Sfântul
Sfântul Vasile. De ce trebuie să bei cât mai mult vin de Sfântul Vasile by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105881_a_107173]
-
gerbili, hamsteri cenușii), uneori cu alți șerpi (șarpe de casă), inclusiv cu cei veninoși: vipere obișnuite și vipere carenate ("Echis carinatus") la mușcătura veninoasă al cărora el este indiferent. Rareori se hrănește cu amfibieni (în biotopurile relativ umede prinde broaște), insecte mari (mai ales gândaci) și păianjeni mari. Prada o găsește pe suprafața solului și în galerii. Poate scoate din galerii rozătoarele găsite. În căutare hranei se poate cățăra în arbori, unde devastează cuiburile de păsări situate nu prea înalt, dar
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
de ciocârlie de câmp ("Alauda arvensis"), de ciocârlan moțat ("Galerida cristata") și de ciocârlie mică ("Calandrella rufescens") (13,5%), pietrari ("Oenanthe") (9%), popândăi mici ("Spermophilus") (31,5%), gerbili ("Gerbillinae") (18%), șoareci săritori ("Dipodidae") (13,5%), hârciogi ("Cricetulus") (18%), precum și cu insecte și păianjeni În captivitate, exemplarele mai tinere preferă șopârlele, cele adulte se hrănesc bine cu șoareci și șobolani albi. Acest șarpe rapid și puternic își prinde prada într-o clipită cu o viteză uluitoare. Prada măruntă de obicei o înghite
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
și fauna sălbatică. Aria naturală dispune de două tipuri de habitate naturale ("Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum" și "Păduri dacice de stejar și carpen") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere mici, păsări și insecte și protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
Păduri dacice de stejar și carpen") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere mici, păsări și insecte și protejează elemente floristice rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]