8,332 matches
-
nici nu ar fi înțeles, aspectul filozofic al marelui roveretan, dar a spus că se recunoaște pe pozițiile de denunț a anumitor rele care sluțeau înfățișarea Bisericii, mireasa lui Cristos. Modul său de a gândi și de a face se inserau în acea vastă mișcare renovatoare care a pregătit și a pus bazele pentru conciliul Vatican II. Prietenilor săi le mărturisea: Avem nevoie de un Conciliu!». Intuia, în linii mari, care era preocuparea pentru reforma Bisericii și o rezuma într-un
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și veți sfinți toată Opera». În 1953, cu un an înaintea morții sale, în Rivista di vita spirituale (a carmeliților) se publica un articol. Sfințenia sacerdotală, pe care don Calabria a citit-o cu aviditate, a asimilat-o și a inserat-o în testamentul său spiritual. În el era scris: «Cel sfânt este o predică vie. Preotul dacă nu e înflăcărat de iubirea lui Dumnezeu, nu este decât un clopot sonor... Sfințenia, iată „magna charta“ a Împărăției lui Dumnezeu». Începea în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
după ce a exercitat slujirea pastorală în dieceză, a simțit cu tărie nostalgia Casei și i-a cerut lui don Calabria să-l reprimească. Don Calabria l-a reprimit cu afecțiunea unui bun părinte. I-a demonstrat încredere și l-a inserat în activitatea parohială, mai întâi la Madonna din Campagna și apoi într-o parohie din periferia Veronei, la Villaggio Dall'Oca Bianca, azi Borgo Nuovo. Vizita Apostolică și-a îndeplinit misiunea și se poate spune încheiată cu aceste rezoluții însă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a lui Isus nu era rezervată doar Apostolilor, ci a fost adresată tuturor creștinilor. Ba mai mult chiar, unii sfinți s-au simțit interpelați în mod direct. Printre aceștia îl putem număra și pe don Calabria. El a voit să insereze în Constituțiile Slujitorilor Săraci ai Divinei Providențe această finalitate: «Congregația... găzduiește și îngrijește bătrâni și bolnavi săraci și nevoiași, oferind, prin cea mai iubitoare și delicată asistență trupească și materială, binele lor temporal major și veșnic... Slujitorul Sărac îl vede
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
asupra convingerilor sale, trebuie să recitim Apostolica vivendi forma, o carte-denunț care, pe vremea sa, a avut un vast ecou în lumea bisericească. Putem conclude că acțiunea sa ecumenică se situează în domeniul spiritual. După ce a tentat zadarnic să se insereze în mișcările ecumenice pe o arie cât mai largă, s-a înclinat în final pe versantul privat. Cu simplitate și umilință a întrețesut niște relații cu o mulțime de persoane de diferite confesiuni religioase. A contribuit, în acest fel, la
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
suspendării oricărei activități extraordinare și revenirea imediată în patrie. S-au reîntors în Italia cu părere de rău. Ajunși la Verona, au privit în jur, căutând să înțeleagă ce anume a provocat situația acea, pentru ei de neînțeles. S-au inserat în activitățile Casei, dar în ochii lor se stinsese acea bucurie care strălucea în momentul plecării lor. Dar nu s-a stins și pasiunea misionară. S-a cuibărit în sufletul atâtor frați, ca o flacără promptă să reaprindă entuziasmul Congregației
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
venea de la un alt mare educator veronez, don Nicola Mazza, care inventase pentru fetele sale, pe care le asista, niște «grupuri familie», de opt sau zece elemente, urmate și asistate de «mame» ori de «mătuși». Toți, băieți și educatori, sunt inserați în Operă; toți trebuie să se simtă membrii efectivi. Bunul mers al Casei depinde de toți. Prin urmare, fiecare trebuie rechemat la simțul responsabilității, la coparticipare, la angajare efectivă. Don Calabria nu îndrăgea marile așezăminte, cu prea mulți băieți, unde
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Pindului” ș.a.), versuri și chiar poșta redacției. Cu publicistică, mai ales culturală, colaborează G. Missail, S. Periețeanu-Buzău, I. C. Tacit, G. Marian. O rubrică vie, datorită știrilor și comentariilor privitoare la mișcarea artistică și politică din Europa, este „Corespondința”, care inserează mai multe scrisori primite de la Paris, Viena și din câteva orașe italiene. Dintre corespondenți făceau parte, probabil, S. Periețeanu-Buzău și I. Al. Lapedatu, care erau studenți la Paris. Un interes deosebit se arată pentru poezia populară, din primul număr publicându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290237_a_291566]
-
a editorilor este ca „de la un suflet la altul, de la o idee la alta să ducă pe aripile însuflețirii naționale acele simțăminte frumoase și acele inspirațiuni nobile, care sunt în stare a produce progresul literar în cultura unui popor”. Sunt inserate versuri de Petru Dulfu și Filimon Taniac. Proză semnează Adrian Forgaci, S. Fl. Marian și N. Cărăuș. Elenei Niculiță-Voronca i se republică aici studiul etnopsihologic Ziua și noaptea la popor. Filimon Taniac prezintă conținutul a două epistole eminesciene din 1872-1873
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285271_a_286600]
-
iar subiecții educogeni își remodelează și își schimbă permanent orizontul cunoașterii. DIMENSIUNI PEDAGOGICE ROMÂNEȘTI ÎN SECOLUL XIX După evenimentele de la 1848, mai precis în preajma și în timpul domniei lui Cuza, pedagogia în spațiul românesc a încercat și a reușit să se insereze în circuitul pedagogic universal și să satisfacă cerințele educative ale timpului respectiv. Trebuie precizat că pedagogii români nu i-au cunoscut direct pe iluștrii pedagogi ai Europei, respectiv Comenius, Locke, Rousseau și Pestalozzi, ci doar pe adepții acestora: Hermann, August
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
selectare și organizare a informației în cadrul curriculum-ului național, care, fie că ,,introduce modele specifice” pentru noile orizonturi educative - integrate ca obiecte distincte în planul-cadru de învățământ (educația ecologică, educația pentru o nouă ordine economică internațională, educația civică etc.), fie inserează conținuturile specifice unei ,,noi educații” înlăuntrul a mai multor discipline, printr-o abordare de tip infuzional. Succedarea noilor orizonturi educaționale vine în întâmpinarea provocărilor ,,emergente, grave și de anvergură planetară”, probleme declanșate mai ales după căderea comunismului sub sintagma ,,problematicii
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de interese” prin care se insista asupra rolului motivației elevului. În al doilea rând, trebuie amintit J. Dewey, susținător a unei concepții pedagogice pragmatice a acțiunii, prin care se insista asupra valorificării experienței de viață a elevului și tânărului, concepție inserată la nivelul proiectării pedagogice. Opțiunea pragmatică reliefează o replică dată concepției herbartiene a modelului didacticist, opțiune care anticipează modelul proiectării curriculare. Dintr-o altă ordine de idei, trebuie amintită concepția filosofică evoluționistă a lui H. Bergson - cel care a inițiat
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
o dimensiune politică și științifică. Cele două trăsături care caracterizează gândirea educativă actuală nu se exclud decât în cazul spiritelor înguste sau obtuze care, din nefericire, funcționează în diferitele sisteme de învățământ. Abordarea praxiologică scoate în evidență marile curente pedagogice inserate prioritar la nivelul proiectării procesului de instruire. Asemenea demers de analiză istorică a acestor tendințe, raportate la istoria educației și învățământului, nu elimină o anumită dialectică a continuității și discontinuității. În acest spirit de analiză pot fi decriptate trei tendințe
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
hotare. Noua organizație și-a disimulat scopul și programul sub argumentația Ecologiei Umane, comisie Înființată În anul 1986 În cadrul Asociației Oamenilor de Știință (A.O.Ș.). În lucrările acestei comisii apărute În vol. XXIX din 6 oct. 1988 s-au inserat puncte de vedere ce devansau opțiunile „Gintei Latine” ... „Criza axiologică, urmare a crizei ecologice la care se adaogă influențele administrațiilor totalitare, prefigurează „omul nou”, dezumanizat, deviat comportamental psihosocial, diminuat afectiv”. Articolul și expunerea la simpozion continuă cu măsurile ce se
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
acestor structuri era mai degrabă acela de a omagia justețea sentimentelor pronunțate la vârf decât acela de a lua decizii veritabile. Totuși, un număr mare de cetățeni erau măcar puși în prezența decision making-ului și în situația de a se insera rețelelor de influență și de cârdășie. În acest fel, comunismul a încercat să genereze o unitate politică, perversă, fără îndoială, în cadrul unei societăți care până atunci nu cunoscuse nicio formă de solidaritate, în afară de cea etnică. Cum se face că România
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
atinge " regimul comunist". Spre deosebire de clivajele care se manifestă între cele două războaie sau clivajele legate de transformările socio-economice de după 1989, clivajul care opune pe anticomuniști foștilor comuniști este strict legat de ceea ce se cheamă regimul comunist. Regimul comunist bulgar se inserează în modelul "comunismului patrimonial"11. Acest tip de comunism se caracterizează, după creatorii conceptului, prin "șiruri verticale de dependențe personale între liderii și aparatul de partid și anturajul său, sprijinit de un patronaj extensiv și de rețele de clienți"12
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
orice situații, dar, din păcate, s-a făcut uneori, un obicei în uitarea lor, cum mi-a fost dat să constat adesea. De aceea, știind că în debutul meu editorial cu cartea „Licăriri”, în multe articole publicate în presă și inserate în acel volum am avut mai multe intervenții pe această temă, iar cartea a fost înmânată personal ministrului Culturii Răzvan Teodorescu, primului-ministru, președintelui țării și în mesajul de răspuns primit de la primul-ministru se menționează că Ăam înțeles mesajul dumneavoastră, mă
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
trebuie să-l adopți și să i te supui. De multe ori nu-ți poți permite să lipsești de acasă, deoarece pierzi contactul unei solicitări care nu se mai repetă, căci nu vei mai fi căutat a doua oară! Am inserat toate aceste amănunte ca o explicație privind performanța profesională remarcată de toți, la care fiecare din cei doi colegi au ajuns după despărțirea de noi. Și iată rezultatul artistic reliefat în spectacolul amintit mai sus, răsplătit pe deplin de public
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
generală a spectacolului care putea fi considerat excepțional. Pentru cei care nu au avut vreodată ocazia să-l asculte pe Daniel Mucedu, stabilit în Germania și solicitat pe multe mari scene, li se vor părea de mirare consemnările mele. Voi insera aici secretul performanței sale, extras din declarațiile făcute. Spunea cu seninătate că, timp de un an întreg, a exersat permanent câte patru ore de cântat continuu, cu mare atenție, dimineața și alte patru ore după-amiaza. Așa se explică și faptul
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
ieșene. Din creațiile sale pentru voce și pian au prezentat recitaluri în timp Adina Tudosă, Ioana Bentoiu, și Mioara Cortez. Inspirațiasa predilectă însă, este aplecată în primul rând asupra schițelor lui I.L.Caragiale, din care extrage singur ideile și le inserează în librete de opere într-un act. Pentru a le face cunoscute publicului amator de noutăți, a răspuns propunerii de a prezenta în foyer-ul Operei un „Medalion Componistic”, în care a prezentat miniaturi din creațiile sale. După mai multe recitaluri
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
de subliminal, ca un complex de condiționări și acțiuni mai profunde și mai tainice, astea toate întrunindu-se, întrepătrunzându-se ca o justificare existențială, ideatică și deopotrivă estetică. A.B. Referindu-se la eseurile dvs., unii exegeți au remarcat erudiția inserată în text și subtext. Îndrăznesc să cred că am o predispoziție creativ-euristică, de aflare a noutăților ideatice (nu de puține ori... antice). Astăzi e de neimaginat un scriitor adevărat care să nu "devoreze" cu aviditate tomurile de filozofie, aș vrea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
vorbim despre realizări, cum a fost anul 2013? Douăsprezece luni cu vectori în dublă orientare, să zic așa. Ba nu, chiar în triplă orientare. Pentru că este vorba de cărțile mele la prima ediție, apoi de volumele-retro, adică antologii care au inserat texte din edițiile publicate pe parcursul a câtorva decenii și, în fine, cărțile traduse. Primul vector indică spre "Lista basarabeană. Copil la ruși" și "Dincolo de suprafață" (aceasta, o carte de eseuri și corespondență), antologiile (la prima ediție) "Interviuri din secolele XX-XXI
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cele vreo douăsprezece caiete voluminoase aș dori, la un moment dat, să le depun la Muzeele Literaturii Române, cel din Chișinău și cel din București. De câțiva ani, public în presă secvențe din jurnal, pe care, precum ai remarcat, le inserez apoi pe blog sau facebook. În (foarte) mare, am respectat protocolul textului în adevărul mesajului și doar în anumite (puține) locuri am intervenit ușor, pentru coerență și cursivitate stilistică, dar refuzând tentația abaterilor "profitabile" din albia originalului din timpul în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
aplicație literară propriu-zisă versuri disparate, scurte dialoguri pentru eventualele proze, notații de apreciere a scrisului altor colegi, trăsături de portret ale unora dintre aceștia. A.B.Paralel cu jurnalul "intim", scrieți și jurnale de călătorii. Multe dintre acestea le-am inserat în volumul "Drumuri cu și fără hieroglife", ce are și un subtitlu: "Jurnale (Yes-eu) de călătorie, 1989-2011", apărut la "Fundația Culturală Poezia" din Iași. Între timp, mi s-a întâmplat să scriu și altele, unele dintre care le-am publicat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
sunt selectate cu gust: George Murnu tălmăcește din poezia lui Schiller, Victor Ion Popa din Rabindranath Tagore, Alexandru Marcu din Dante; în 1928, la centenarul nașterii, i se dedică un număr lui Henrik Ibsen. Pagini de referință rămân numeroasele interviuri, inserate sub genericul „De vorbă cu...”, luate de I. Valerian unor scriitori reprezentativi, printre care Cincinat Pavelescu, E. Lovinescu, Ion Minulescu, Ion Pillat, Mihail Dragomirescu, Gala Galaction, Hortensia Papadat-Bengescu, Cezar Petrescu, V. Voiculescu, Tudor Vianu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Camil Petrescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]