9,535 matches
-
fost niciodată cetate. Doar câteva mănăstiri și Curtea Veche erau aparate de ziduri. Patriarhal și dezordonat, este un oraș plăcut spiritual, fără pretenții, dar cu originalitate, ce oferă un decor idilic.― (Marcu et alli 1935: 69) Concluzie - modernitatea În gândirea interbelică bucureșteană Planul Director de Sistematizare din 1935 este un plan deschis , nu este un plan de viziune, de autor cu ambiții edilitare. De fapt, urbanismul Începutului de secol XX bucureștean nu este cunimic radical. Pe tot parcursul planului este vizibilă
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
pozitivă asupra timpului, văzut acum ca evoluție liniară cumulativă cauzală ce permite deschiderea spre viitorul infinit și eliberează de trecutul ce până atunci părea de nedepășit. Timpul este văzut ca succesiv, ireversibil, infinit. Astfel se răstoarnă relația tradițional-modern. Societatea românească interbelică era caracterizată de o modernitate artistică și etnică deopotrivă. În proaspăt formatul stat Întregit, În primul rând, se pune problema identității naționale, a culturii naționale atestată de mărturii istorice, manifestată În stil național. În România, agenții modernității au fost intelectualii
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
național. În România, agenții modernității au fost intelectualii ce s-au simțit datori să facă ceea ce clasele politice păreau că nu reușesc. Sorin Alexandrescu alcătuiește o „schiță istorică― a secolului XX În istoria României, un tablou atent al modernității românești interbelice. „Anii ’30 prezintă mai curând imaginea În oglindă a deceniului precedent. Carol al II-lea manipulează toate partidele existente cu excepția legionarilor, [...] menține la putere guvernul liberal aservit al lui Tătărăscu, beneficiază de un boom economic cauzat de comenzile Statului, dă
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
și politice, un nounaționalism cultural, pe care trebuie Încă să-l identificăm, și atitudini diferite ale unor curente extremiste, de dreapta și de stânga.― (Alexandrescu 2008: 134) Întregul tablou al societății, descris de Sorin Alexandrescu, Împarte lumeaideilor românești din perioada interbelică În 6 „blocuri―: liberal, agrarian, tradiționalist, „antimodern―, extremist și avangarda (Alexandrescu 2008: 134-150). Figuri marcante ale câtorva două dintre acestea au fost activ implicate În treburile urbei și În elaborarea Planului Director de Sistematizare. „Blocul liberal― ce conducea o politică
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
pe un plan secund sau terț, și cum, în cel puțin un caz (România), regimul a fost considerabil "personalizat" (de aceea, unii cercetători au adoptat termenul de "comunism dinastic"). Cu al treilea și ultimul model dezbătut ne întoarcem la perioada interbelică. Acesta se aplică într-un singur caz. Motive "obiective" ne sugerează luarea în considerare a regimului fascist de mobilizare. Cazul în discuție este Italia, între 1922 și 1943. Modelul este primul exemplu de regim nedemocratic de masă. Ca atare, el
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
a "exportat" o experiență foarte dificil de a fi transmisă dacă atenția se menține doar asupra regimului și nu asupra mișcărilor și partidelor fasciste sau de inspirație fascistă (care, de fapt, au apărut în Europa și în afara Europei, în perioada interbelică). Actorul principal al modelului este un lider carismatic, legat îndeaproape de un partid cu tendințe totalitare, articulat, structural diferit de cel preexistent instaurării regimului, devenit protagonistul principal al procesului instaurativ. În fazele succesive de consolidare, structurile regimului și partidul totalitar
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ei valoare printr-o lucrare făcută de profesioniști, sau cum poate fi efectiv distrusă printr-o interpretare amatoricească, jalnică ! ,,Steaua fără nume” de Mihail Sebastian. Și această piesă se include în cadrul unor realizări de valoare create de scriitori din perioada interbelică. Acțiunea piesei descrie în general viața unui orășel de provincie, cu oameni simpli cu micile lor bucurii, dar la fel ca și cele prezentate mai sus, pune în discuție niște aspecte de substanță din viața oamenilor. Din nou se pune
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
de ani și a fost înmormântată în cimitirul Bisericii Române din Brașov. COLIBABA, NICOLAI (1918-2000) PROFESOR Personalitate de seamă a orașului Iași, profesorul Nicolai Colibaba s-a înscris în generația dascălilor de la Liceul Internat C. Negruzzi, care a continuat tradiția interbelică reprezentată prin Benone Constantinescu, Mihai Costandache, Lucia Adela Pop, Ion Manolache, Ludmila Carasievici, Vasile Pușcașu, Petre Tănăsucă și mulți alții. Întrebat, în 1995, ce a însemnat pentru el acest liceu, Nicolai Colibaba a declarat: „A însemnat împlinirea vieții mele. Aici
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
bogată în evenimente și activități încât este foarte greu de rezumat biografia lor. Este cazul lui Alexandru Gonța, teolog, istoric, cercetător, specialist în explorarea trecutului național, vizionar lucid și militant pentru cauza neamului său. Personalitatea sa este reprezentativă pentru generația interbelică formată la școala românească din care zeci și sute de mii de vlăstare au fost supuse unor grele suferințe începând cu anul 1940, odată cu ocuparea Basarabiei de către sovietici. Alexandru Gonța, înzestrat cu o mare putere de muncă și talent a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cu nostalgia Iașului în suflet, preocupat de evoluția vieții în Basarabia și de evenimentele politice, în principal în relațiile cu Patria Mamă. Scrisorile sale adresate la prieteni și cunoștințe reamintesc, de fiecare dată, progresul Basarabiei românești, umanismul românilor, recunoștința Basarabiei interbelice. Vorbește cu pasiune despre respectul legii sub români, democrația, libertatea și condițiile de trai. Frecvent, ca martor ocular, amintește de atrocitățile alogenilor odată cu pătrunderea sovieticilor la Soroca și a întocmit lista victimelor și suferințele la care erau supuși cei arestați
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
1920-1921; vezi pliantul, foto 24), veritabil manifest al expresionismului care, dup? acest arhitect, �este transformarea realit??îi, c?ci el sper? s? g?seasc? dincolo de ea o semnifică?ie care aduce libertatea, fericirea ?i pacea�. 4. Habitatul social din perioada interbelic? �n marile ??ri ale Europei, la �nceputul secolului al XX-lea, locuin?a social? este preluat? de institu?îi, �n general municipale, care se substituie ini?iativelor private patronale sau filantropice, active �n secolul al XIX-lea, dar devenite inoperante
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i industrie .......................... 3.�Diversitatea g�ndirii urbanistice ............ 4.�Episodul eliberator al stilului Art nouveau .............................................. Form? ?i g�ndire arhitectural? �n secolul al XX-lea ............................................. 1.�Fundamentul ideologiei moderniste ...... 2. Internă?ionala modernist? ...................... 3.�Arhitectură modern? .............................. 4.�Habitatul social din perioada interbelic? ............................................. 5.�Reconstruc?ia (1945-1960) .................... 6. Noile metode de urbanizare ?i politică oră?ului .................................... 7.�Noi forme arhitecturale (1945-1955): brutalism, contextualism ...................... 8. Sf�r?ițul CIAM-urilor ............................ 9. 11. Dincolo de modernitate ....................... Concluzie ......................................................... Lexic ................................................................ Bibliografie ...................................................... 5 13 17 17 23 41 41
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
acum, în cadrul comunității de specialiști, lumea nu pare interesată să știe, nu dorește o dezajustare a identității cu sine a prezentului viu, într-un refuz al vorbelor apostolului cum că "fața acestei lumi trece", pentru că nu-și asumă - ceea ce sociologii interbelici făceau - problema salvării, în termeni de "contribuția la binele public" care trebuie lăsată. Există, după Foucault, trei forme de restituire: redescoperire, reactualizare și reîntoarcere 22. Ce se poate redescoperi în opera sociologilor din perioada interbelică, înțelegând prin redescoperire operațiunea de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
nu-și asumă - ceea ce sociologii interbelici făceau - problema salvării, în termeni de "contribuția la binele public" care trebuie lăsată. Există, după Foucault, trei forme de restituire: redescoperire, reactualizare și reîntoarcere 22. Ce se poate redescoperi în opera sociologilor din perioada interbelică, înțelegând prin redescoperire operațiunea de a face perceptibilă o figură care a devenit neclară sau a dispărut, pornind de la formele actuale ale cunoașterii? Poate fi discursul sociologiei interbelice reactualizat, adică să fie reintrodus într-un domeniu de generalizare și de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și reîntoarcere 22. Ce se poate redescoperi în opera sociologilor din perioada interbelică, înțelegând prin redescoperire operațiunea de a face perceptibilă o figură care a devenit neclară sau a dispărut, pornind de la formele actuale ale cunoașterii? Poate fi discursul sociologiei interbelice reactualizat, adică să fie reintrodus într-un domeniu de generalizare și de transformare nou pentru el? Este posibilă reîntoarcerea la tipul de discurs promovat de sociologia interbelică, adică sărirea momentului de "uitare" și recuperarea lucrurilor, știind că uitarea a fost
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
sau a dispărut, pornind de la formele actuale ale cunoașterii? Poate fi discursul sociologiei interbelice reactualizat, adică să fie reintrodus într-un domeniu de generalizare și de transformare nou pentru el? Este posibilă reîntoarcerea la tipul de discurs promovat de sociologia interbelică, adică sărirea momentului de "uitare" și recuperarea lucrurilor, știind că uitarea a fost consecința unui accident istoric și nu a derivat din operă, adică ținând de contextul social-politic în care opera s-a produs? Orice formulă de restituire presupune reconstituirea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
impună controlul individual al ultimelor experimente economice și sociale. Astfel, nu ar fi apărut nici ideea "generației de sacrificiu", nici aceea a creditării unei perspective socio-politice cu ani întregi din viață. Voi aduce în continuare câteva dintre argumentele analizei capitalismului interbelic românesc, primul cap de pod al capitalismului spre societatea noastră. Aceste perspective rămân în actualitatea istoriei noastre recente și pot fi lămuritoare asupra tendințelor macrosociale recente. Ștefan Zeletin și învățămintele sale despre burghezia română Primul set de argumente în favoarea teoriei
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a dezvoltat un alt tip de economie; c) principii reieșite din tendințele organizării economice care schițează integrarea într-o formulă de organizare economică analogă celei medievale; d) explicația dezechilibrului dintre producție și consum, de fapt a crizei economice din perioada interbelică, a supraabundenței mărfurilor de tipul muncă, bani și produse și, respectiv, a insuficienței mijloacelor de dobândire a lor. Cercetarea lui Mircea Vulcănescu "constituie o încercare de interpretare calitativă a tendinței fundamentale, a mișcării seculare [...] Ideea metodologică fundamentală [...] este că omenirea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
putut încerca deschiderea majoră a capitalismului a întârziat nașterea regulilor sociale ale capitalismului, care ar fi abolit într-un final vechile privilegii. Virgil Madgearu și statul social agrar Opțiunea lui Virgil Madgearu pentru susținerea dezvoltării de tip agrar a României interbelice pornește de la câteva considerente. În primul rând, efectele reformelor agrare din Europa ating peste 38% din populația continentului și se întind peste 28% din suprafața acestuia 33. În al doilea rând, "niciodată nu se întâlnesc în istorie țărani distruși prin
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în 1931, preot în 1932 și protopop stavrofor în 1940. Este ales membru în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Sibiului și consilier arhiepiscopesc. Începând cu ianuarie 1934 și până în mai 1945 este redactor al publicației “Telegraful Român” din Sibiu. În perioada interbelică devine preot, director al ziarului ”Telegraful Român” și rector al Academiei Teologice din Sibiu, această din urmă funcție deținând-o până în 1946. După război, autoritățile comuniste vor exercita presiuni enorme asupra mitropolitului Ardealului Nicolae Bălan de a-l trimite pe
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
Stăniloae caută să aprofundeze o serie de aspecte analizate de marele poet și filosof Lucian Blaga în Spațiul mioritic, punând accent pe echilibrul dintre raționalismul latin și trăirismul slav, sintetizate în mod sui-generis în spiritualitatea noastră. Unele articole din perioada interbelică rămân de actualitate prin semnalul de alarmă pe carel trag asupra pericolului pe care-l reprezintă comunismul prin tendința de omogenizare și capitalismul care exaltă individualismul, ambele forme fiind potrivnice modelului social pe care-l oferă, după părintele Stăniloae, Sfânta
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
Hașdeu și ideea pe care el o avea despre perisintaxă, mi-a stârnit interesul. Se cuvenea să verific dacă nu cumva Dragomirescu va fi vorbit despre noematologie încă din 1939. Cercetând, am constatat că în cartea sa tipărită în perioada interbelică nu există nicio referire la studiul hasdeian în cauză. Se suprapune oare perisintaxa lui Dragomirescu peste noematologia lui Hașdeu? Ce anume au în comun? Să revenim, de data aceasta pe larg, la cele scrise de Dragomirescu: "În propoziție și frază
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ale statului sau ale anumitor componente ale acestuia. Între cei pe care am ales să-i prezentăm sunt personaje puțin cunoscute precum boemul, dar și nefericitul poet piteștean Florian Becescu, sau Victor Eminescu, nepotul marelui Eminescu, ce devenea în anii interbelici un obișnuit al teraselor bucureștene unde se reuneau scriitorii. Sunt și oameni despre care istoria nu a reținut nimic, fostul locotenent Vasile Butză, ce a încercat mai mulți ani de zile să-și încheie studiile de inginer la Liège, apoi
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de m2 și 40 de hectare în zona Râpei Galbene spre Păcurari, respectiv dealul Galatei spre comună Miroslava. În Râpă Galbenă a construit un hotel ce i-a purtat numele (construcție încheiată pe la 1900), cu o mare notorietate în perioada interbelică, fiind unul din locurile recunoscute pentru plăceri vinovate ale Iașilor până către 1940, când a fost demolat. Așadar, șapte români provenind din Bacău, Botoșani, Brăila, Craiova, Iași, Focșani și Român au parcurs întregul ciclu de studii al Școlii Politehnice de la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
coord.: Mihai Dinu Gheorghiu, Mihăiță Lupu, Editura Paralelă 45, Pitești, 2008, pp. 125-144 / (o altă versiune în limba română, intitulată Studenți români la universitățile din Gând și Liège (1918-1926). Câteva date statistice și exemplificări, în România și Belgia în perioada interbelică. O interacțiune bilaterală de la Tratatul de la Versailles până în întunecații ani 1940, ÎI, coordonatori: Philippe Beke, Ana Ioana Iriciuc, Ambasada Belgiei în România, Bruxelles - București, 2014, pp. 369-377, 439, 503-508, 548-549). Vlad, Laurențiu, Români la studii în Belgia. Titularii unui doctorat
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]