7,304 matches
-
biserica a fost sfințită de episcopul Meletie Istrati (1851-1857). În 1873, biserica a suferit o serie de avarii în urma unui incendiu, fiind reparată în 1922. Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a produs bisericii numai ușoare crăpături, această biserică fiind singurul lăcaș de cult din Huși, alături de biserica schitului Vovidenia, în care s-a putut oficia liturghia din acea duminică. Lucrări de reparații au fost efectuate și în perioadele 1941-1942, 1965-1966, 1977, 1990 și 1990-1994. Biserica a fost pictată de către zugravul bisericesc
Biserica Sfinții Voievozi din Huși () [Corola-website/Science/321851_a_323180]
-
Biserica "Sf. Gheorghe" din Ștefan cel Mare este o biserică ortodoxă ctitorită în anul 1636 de către domnitorul Vasile Lupu în satul Șerbești (azi satul Ștefan cel Mare din județul Neamț). Ea a suferit modificări în 1922. Lăcașul de cult se află pe un platou care domină partea estică a satului, fiind înconjurat de o incintă cuprinzătoare, împrejmuită cu puternice ziduri de piatră. Biserica "Sf. Gheorghe" din Ștefan cel Mare a fost inclusă pe Lista Monumentelor Istorice din
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
preț care se află în patrimoniul parohiei sunt de menționat următoarele: Parohia a mai avut și o Evanghelie tipărită în 1697 la Mănăstirea Snagov de către Antim Ivireanul, o carte foarte rară. În curtea biserici, în apropiere de peretele sudic al lăcașului de cult, se află două morminte vechi, având deasupra lor monumente funerare de o valoare artistică remarcabilă. Unul dintre morminte este al prințului Alexandru Ilie Cantacuzino, decedat la Karlsbad (azi orașul Karlovy Vary din Cehia) în 1859 și reînhumat la
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
, cunoscută anterior sub denumirea de Centrul de creație și cultură socialistă „Cântarea României” al sindicatelor, este o clădire construită în perioada 1965-1969 în municipiul Suceava pentru a servi ca lăcaș de cultură al sindicatelor din oraș. Ea se află situată pe Strada Ștefan cel Mare nr. 20A, în Piața 22 Decembrie, în centrul orașului. Actuala Casă de Cultură a municipiului Suceava a fost construită între anii 1965-1969, fiind inaugurată în
Casa de Cultură din Suceava () [Corola-website/Science/321914_a_323243]
-
de zid. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Vechea biserică de lemn era ridicată pe la 1741 și fusese reparată în 1850. Nu se cunoaște în ce măsură dar pe baza dimensiunilor reduse se poate presupune că vechiul lăcaș a fost cuprins în cel de acum. În forma actuală, construcția este rezultatul unor lucrări de renovare majore în anul 1891. Cu acel prilej, modelul tradițional de lăcaș de cult a fost înlocuit cu altul nou, inspirat de bisericile de
Biserica de lemn din Mamu () [Corola-website/Science/321933_a_323262]
-
cunoaște în ce măsură dar pe baza dimensiunilor reduse se poate presupune că vechiul lăcaș a fost cuprins în cel de acum. În forma actuală, construcția este rezultatul unor lucrări de renovare majore în anul 1891. Cu acel prilej, modelul tradițional de lăcaș de cult a fost înlocuit cu altul nou, inspirat de bisericile de zid.. Pereții de lemn au fost înălțați cu câteva rânduri de bârne, apoi în întregime acoperiți cu mortar și pictați, atât în interior cât și în exterior. Peste
Biserica de lemn din Mamu () [Corola-website/Science/321933_a_323262]
-
bârne, apoi în întregime acoperiți cu mortar și pictați, atât în interior cât și în exterior. Peste cele două încăperi centrale, pronaosul și naosul, au fost ridicate bolți aparent semisferice și turle înalte. Momentul de răscruce de la 1891 al acestui lăcaș și etapele de întreținere care au urmat au fost surprinse într-o pisanie recentă, care constituie în fapt o colecție, mai mult sau mai puțin fidelă, a pisaniilor anterioare. Pisania se află peste intrare și reține mai întîi faptele și
Biserica de lemn din Mamu () [Corola-website/Science/321933_a_323262]
-
de către enoriașii parohiei. S-a sfințit în ziua de 1-XI-1970 episcop fiind Iosif Gafton protoereu pr[eot] Pană Constantin, iar pr[eot] fiind Petre Neagoe. Pictor fiind Gheorghe Marinescu 1970”". În partea de încheiere sunt surprinse eforturile de întreținere ale lăcașului din ultima parte a secolului 20: "„În 1974 luna sept[embrie] ziua 7 a fost făcută electrificarea bisericii de către Măndică Alex[andru], Ciceron C[onstan]tin și Nicolăescu C[onstan]tin. Preot fiind Popa George. În 1996 s-a renovat
Biserica de lemn din Mamu () [Corola-website/Science/321933_a_323262]
-
un spital care să-i poarte numele. La 27 octombrie 1838, fratii aga Neculai Greceanu și spătarul Iorgu Greceanu, nepoții vornicesei, au deschis spitalul în casele lui Gheorghe Costăchel. Epitropia Sfântul Spiridon din Iași înscrie în buget întretinerea acestui primul lăcaș spitalicesc din Bârladului. Având inițial o capacitate de 20 de paturi, spitalul atinge în 1850 o capacitate de 30 paturi. Doctorul Constantin Codrescu este angajat ca medic al spitalului în 1865 iar în 1866 este numit director al spitalului, funcție
Constantin Codrescu (doctor) () [Corola-website/Science/321948_a_323277]
-
a fost ridicată în anul 1803. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica a fost pictată în 1984. Figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Cătunul Luncani-vale, aparținător comunei Boșorod, găzduiește o biserică de mari dimensiuni, închinată praznicului Adormirii Maicii Domnului; lăcașul, inclus pe lista monumentelor istorice românești (), deservește liturgic și cătunele Alun, Cioclovina și Urșici. Biserica a fost ridicată, potrivit datelor transmise de comisia Dosa (1805), în anul 1803, în timpul păstoririi preotului Petru Benedec; clopotul mic, turnat în 1804, confirmă această
Biserica de lemn din Luncani () [Corola-website/Science/321937_a_323266]
-
din dreptul pronaosului, supraînălțat printr-un coif piramidal amplu, învelit în tablă; la acoperișul propriu-zis s-a folosit țigla. În 1984, suprafața interioară a pereților a fost tencuită și împodobită iconografic de pictorul Lucian Mara din Deva. Accesul în sfântul lăcaș se face prin două uși, amplasate pe laturile de sud și de vest. Aceasta a fost, probabil, cea dintâi ctitorie a localității, de vreme ce atât recensămintele ecleziastice ale secolului al XVIII-lea, cât și harta iosefină omit localitatea; pe cea actuală
Biserica de lemn din Luncani () [Corola-website/Science/321937_a_323266]
-
cu 33 de ani, fostă prezentatoare Tv în Malaezia și au divorțat în 2010. Are 12 copii din cele 3 căsătorii, 5 fii și 7 fiice. În 1984, statul Brunei își câștiga independența și se numea Brunei Darussalam Negara (Brunei, lăcașul de pace). În cinstea independenței, sultanul construia un palat cu 1788 camere, cupole de aur, un garaj pentru 800 de mașini, cel mai mare palat locuit din lume. a devenit prim-ministru și ministru al Apărării și Finanțelor, comandant al
Hassanal Bolkiah () [Corola-website/Science/321974_a_323303]
-
, cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, s-a aflat în cimitirul satului Nănești din județul Maramureș. A fost înlocuită în 1936 de un nou lăcaș de lemn. Datarea dendrocronologică a câtorva lemne din vechea biserică, salvate într-un grajd din sat, fixează ridicarea ei parțial în secolul 16, partial înainte de mijlocul secolului 17. Biserică de lemn a fost surprinsă în câteva imagini de epocă, care
Biserica de lemn din Nănești () [Corola-website/Science/321972_a_323301]
-
litere chirilice, care odinioară cereau amintirea și cinstirea faptelor de ctitorie ale strămoșilor comunității. Se distinge printre altele anul erei bizantine "„7350”", adică anii 1841-1842 ai erei noastre, care poate marca în timp una din reparațiile necesare la întreținerea vechiului lăcaș. Vechimea reală a fost desigur mult mai mare, lăcașul cel vechi fiind probabil ridicat în secolul 18 sau chiar la sfârșitul secolului 17. Conform pisaniei de peste intrare biserica cea nouă din Optășești a fost ridicată în anul 1911. Pisania este
Biserica de lemn din Optășani () [Corola-website/Science/321966_a_323295]
-
de ctitorie ale strămoșilor comunității. Se distinge printre altele anul erei bizantine "„7350”", adică anii 1841-1842 ai erei noastre, care poate marca în timp una din reparațiile necesare la întreținerea vechiului lăcaș. Vechimea reală a fost desigur mult mai mare, lăcașul cel vechi fiind probabil ridicat în secolul 18 sau chiar la sfârșitul secolului 17. Conform pisaniei de peste intrare biserica cea nouă din Optășești a fost ridicată în anul 1911. Pisania este reînoită în anii din urmă însă reține din cea
Biserica de lemn din Optășani () [Corola-website/Science/321966_a_323295]
-
sunt însemnați în pronaos, la intrare în biserica propiu-zisă (naosul): "„Ostenitusa rob[ii] D[omnului] ereu Ștefan, ereu Opria, Costandin, dămpreună cu toți megiiași răposați”". Învelitoarea de lemn a fost recent schimbată, asigurând pe mai departe conservarea acestui bine păstrat lăcaș de cult argeșean. Construcția constă dintr-o bute din bârne fățuite, încheiate în cheotori netede bisericești, și este protejată de un acoperiș în patru ape. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu tinda (pronaosul
Biserica de lemn din Cârstieni () [Corola-website/Science/321347_a_322676]
-
într-o etapă ulterioară. Întreaga construcție de lemn stă pe un fundament zidit, de cărămidă, ridicată mai bine de o jumătate de metru de la nivelul pământului. Fundația și tencuiala proscomidiei sunt văruite în alb, în contrast puternic cu cenușiul lemnului. Lăcașul și-a păstrat ferestrele originale, trei la naos și una la altar, sub forma unei piese de lemn așezată vertical în structura pereților și deschisă la mijloc. La tindă, spre miază-zi, se distinge luminatorul/răsuflătorul în formă de cruce. Din
Biserica de lemn din Cârstieni () [Corola-website/Science/321347_a_322676]
-
pustnicul Daniil proorocind că în curând va deveni domnitor al Moldovei, ceea ce s-a și întâmplat în anul 1457. Tot la îndemnul lui Daniil Sihastrul, Ștefan cel Mare construiește Mănăstirea Putna în anul 1466. După sfințirea în 1470 a acestui lăcaș, se retrage la Voroneț, pe malul pârâului Voroneț, sub stânca Șoimului, unde își continuă viața monahală. La Voroneț îl vizitează din nou Ștefan cel Mare, după înfrângerea de la Războieni din 1476, cerându-i sfatul. Daniil Sihastrul l-a sfătuit să
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
s-a aflat în localitatea omonimă din județul Maramureș unde a fost ridicată în anul 1758. A dispărut, ca multe altele, în procesul de înlocuire a vechilor lăcașe de cult cu biserici noi de zid. Ea a fost demolată în anul 1932, după ce i s-a negat calitatea de monument istoric, deși fusese una din primele biserici de lemn din Maramureș remarcată de specialiști. Datorită unor pionieri ai
Biserica de lemn din Berbești () [Corola-website/Science/321416_a_322745]
-
Biserica "Sf. Nicolae" din Călinești-Bucecea este un lăcaș de cult ortodox ctitorit în anul 1813 de vornicul Costache Miclescu în satul Călinești, suburbie a orașului Bucecea (județul Botoșani). Biserica "Sf. Nicolae" din Călinești-Bucecea a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2015 la numărul
Biserica Sfântul Nicolae din Călinești-Bucecea () [Corola-website/Science/321485_a_322814]
-
Biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena" din Hermeziu este un lăcaș de cult ortodox ctitorit în anul 1839 de spătarul Costache Negruzzi în satul Hermeziu din comuna Trifești (județul Iași). Biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena" din Hermeziu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hermeziu () [Corola-website/Science/321501_a_322830]
-
clopotniță în care se accede din cafas. Pronaosul și naosul au un plafon drept, formând o singură navă. Deasupra pronaosului se află cafasul. Naosul este separat de altar printr-un perete cu o arcadă la partea superioară, deasupra catapetesmei. Pereții lăcașului de cult au fost pictați în ulei, în stil neobizantin. Pe plafonul altarului se află icoana Mântuitorului, iar în naos icoana Judecătorului Hristos înconjurat de cei patru evangheliști. Biserica are în patrimoniul său mai multe cărți de cult tipărite după
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hermeziu () [Corola-website/Science/321501_a_322830]
-
s-a destrămat, din ea rămânând astăzi doar niște hrube (vestitele pivnițe domnești). Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari este atribuită de tradiție domnitorului Ștefan cel Mare (1457-1504). Pisania a fost distrusă, astfel că nu se cunosc date referitoare la construcția lăcașului de cult. În Lista monumentelor istorice din județul Iași este trecut anul 1493 ca an al construcției. Prezența unor elemente decorative cum sunt ramele dreptunghiulare ale ferestrelor, cu rozete în colțurile superioare și muluri în arc ușor frânt, precum și ancadramentul
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
putut să se afle pe mormintele unor persoane care au contribuit la aceste lucrări. Între anii 1831-1832, biserica a suferit modificări care au avut ca rezultat eliminarea peretului despărțitor dintre pronaos și naos și înclocuirea acestuia cu o arcadă simplă. Lăcașul de cult a mai fost reparat în anii 1869 și 1890. În ultimul deceniu al secolului al XX-lea, biserica a fost restaurată cu sprijinul financiar și logistic al SC Cotnari SA, fiind pictată de către o echipă condusă de prof.univ.
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
motivelor decorative, fiind una dintre cele mai modeste construcții de acest gen ale arhitecturii medievale românești. Ca aspect general, ea pare să se înscrie în seria tipologică a bisericilor care sunt ctitorii boierești (Biserica Arbore, Biserica Șipote sau Biserica Văleni). Lăcașul de cult este o construcție de plan dreptunghiular, fără turlă, împărțită în pronaos, naos și altar. Ea are fațadele simple, tencuite și văruite și nu au nici un fel de decorații și nici cornișă. Biserica nu este pictată în interior, fiind
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]