8,611 matches
-
faptul că însuși Cristos îl folosește în pilda năvodului; Cristos, după pescuirea minunată, îi cheamă pe Petru, Iacob și Ioan pentru a deveni pescari de oameni. Isaac, dus de Abraham pentru sacrificiu, prefigura deja jertfa lui Cristos de pe cruce pentru mântuirea lumii. Bunul Păstor: Cristos apărea ca un păstor purtând pe umeri oița rătăcită, pe care cu toată blândețea și bunătatea o caută și, găsind‑o, o conduce spre staulul Împărăției lui Dumnezeu. Pictorul catacombelor nu încearcă să obțină - din teamă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
au avut loc în templu, cum ar fi Prezentarea la Templu a Fecioarei cu Pruncul, se desprinde un puternic sentiment că aici este spațiul de întâlnire între Dum‑ nezeu și om, locul în care are loc o scenă din drama mântuirii. În evanghelia după Ioan, Cristos se arată pe sine ca poarta staulului de oi, prin care intrăm în viața dumnezeiască. Tot sfântul Ioan Evanghelistul vorbește despre o ușă deschisă în cer, prin care el este chemat să treacă pentru a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
nu suferind o remodelare a tru‑ pului nostru (...) dar îl obținem prin Duhul Sfânt, începând a‑l poseda pe în‑ suși Cristos încât să putem exclama cu bucurie: Sufletul meu se bucură în Domnul, pentru că m‑a îmbrăcat cu veșmântul mântuirii și cu tunica veseli‑ ei61. Trebuie să‑l adorăm pe Fiul unic în natura sa umană, pentru a‑l adora pe Cristos ca persoană divină: în El și prin El suntem fiii lui Dumnezeu prin na‑ tură și prin har
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ajungem la contemplația în duh. Cristos și‑a asumat un trup și un suflet pentru că omul are un trup și un suflet; de aceea și botezul, comuniunea, rugăciunea, psalmodierea sunt duale: sensibile și spirituale. Datorită întrupării Cuvântului lui Dumnezeu, realizarea mântuirii noastre pe pământ și slava în spirit, într‑adevăr nu exclud materia, ci dimpotrivă,o presupune. Dumnezeu însuși, spune sfântul Ioan Damaschinul a devenit ma‑ terie pentru mine, nu s‑a dat înapoi să locuiască în materie și să lucreze
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pe pământ și slava în spirit, într‑adevăr nu exclud materia, ci dimpotrivă,o presupune. Dumnezeu însuși, spune sfântul Ioan Damaschinul a devenit ma‑ terie pentru mine, nu s‑a dat înapoi să locuiască în materie și să lucreze la mântuirea mea prin materie și în orice caz repetă el, ne este imposibil să tindem spre spiritual fără corporal. Astfel, prima analogie între cuvânt și imagine stabilită de sfântul Ioan, se referă la materia cuvântului scris, în raport cu cea a imaginii pictate
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Cristos. Deși se cunosc puține lucruri din viața sa, cu toate acestea, arta sa este una dintre cele mai personale și expresive din pictura occidentală: ea reprezintă de fapt o sinteză și o explorare intensă a suferinței, a credinței, a mântuirii redate printr‑un limbaj formal alcătuit din lumini dramatice, culori frapante și efect compozițional exagerat. Se observă în ilustrația de mai sus cum lumina, culo‑ rile disonante și distorsionările expresive din pictura lui Grünewald, întăresc tragedia și suferințele lui Cristos
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și în imaginile contorsionate ale sufletelor duse spre pedepsele eterne, aflate în scena cataclismică a Judecății de Apoi care se află deasupra altarului. Interesant e că puțini artiști reușesc să redea gama de extaz spiritual și de suferință fizică, speranța mântuirii și remușcarea păcatului. Numai un artist adevărat care credea în propria scânteie divină conștient de limitele sale uma‑ ne ar fi putut începe un asemenea parcurs. Aici se regăsesc ca și în alte ilus‑ trații din capela Sixtină, dramele umane
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
blând Fecioarei Maria fiica ei, care‑i stă pe ge‑ nunchi. Aceasta la rândul ei se apleacă ușor neliniștită spre fiul ei Isus care se joacă cu un miel. Scena ne amintește de rolul lui Isus de miel răstignit pentru mântuirea lumii. Leonardo realizează aici un grup complex de figuri care par să se afle în mișcare rămânând totuși strâns legate. Prin această dispunere pi‑ ramidală, a conferit picturii seninătate și armonie. Peisajul cu munții dispărând în spatele perdelei de ceață albastră
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
evanghelică a talanților care trebuie pus în folosul aproapelui. Arta adevărată este o chemare la misterul lui Dumnezeu 43, afirma card. Paul Poupard, iar artistul așa cum scria Papa Ioan Paul al II‑lea, este o voce a speranței universale la mântuire 44. În viziunea creștină harul divin este ca o căutare a adevărului și frumosului care nu poate fi împlinită pe deplin fără cunoașterea expresiilor artistice ale tainelor credinței astfel încât în civilizația creștină întâlnirea cu divinitatea a fost pusă în valoare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
sursa libertății mele și când acel „cineva“, care mi-a dat libertatea și pe care nu îl pot determina ca cineva, mă cheamă să răspund ce am făcut cu libertatea pe care el mi-a dat-o, în joc este mântuirea mea ca absorbție în esența eternă a libertății. Am fost oare capabil, prin suita alegerilor mele, să dau o folosință convenabilă donației divine care este libertatea? Am recunoscut riscul care se ascunde în folosirea libertății, putința de a o folosi
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
făcut mă formează -, nu sunt trăite în consecințele lor imediate, ci în perspectiva unui sfârșit cu care deocamdată nu sunt confruntat. În cel de-al treilea caz, în care îmi joc nu viața, ci eternitatea, nu împlinirea sau ratarea, ci mântuirea sau damnarea mea, cel care pune întrebarea și mă judecă se pierde într-o indeterminare supremă. Cu cât sunt mai mari miza, răspunderea și vina, cu atât instanța interogativă îmi este mai neclară. La drept vorbind, eu nu mi-l
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
baza tuturor simbolurilor de orientare. Crucea are funcția de sinteză și de măsură. În ea se întâlnesc cerul și pământul. În ea se amestecă timpul și spațiul. Tradiția creștină a îmbogățit în mod prodigios simbolul crucii, condensând în această imagine mântuirea și patimile Mântuitorului. Crucea îl simbolizează pe Hristos. În exercițiile grafice efectuate am regândit crucea, căutând noi modalități de proporționare a verticalei cu orizontala. Fiecare raport de proporții al celor două forme declanșează o anumită stare în privitor. De la situarea
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
bazată pe un horoscop în care afirma că în 1789 va fi o mare revoluție). "Infernul, Purgatoriul și Paradisul" lui Dante, pravoslavnicul poem de răsunet universal, este străbătut de duhul anatemizat. Poetul își mărturisește credința în astre cu prețul pierderii mântuirii sufletului: O, glorioase stele; O, univers plin de mari virtuți, de la care eu recunosc totul, oricare mi-ar fi infernul (O, glorose stele, o, lume pregno Di gran"virtu, dal quale io riconosco Tutto, qualche si sia il mio ingegno
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
urmare a raportării la faptul esențial al Întrupării, Răstignirii, Învierii și Inălțării Mântuitorului. Toate aceste repere nu constituie simple atitudini metafizice pe care ființa umană e datoare să le urmeze pentru a evita o anumită pedeapsă sau pentru a obține mântuirea, ci evenimente istorice. Spre deosebire de elitele post-decembriste dominate de o lipsă flagrantă de orientare, de poziționare în real din cauza absenței unor "convingeri temeinice, convingeri reale, ale vieții" - de care vorbea Părintele Justin Pârvu - elitele interbelice creștine credeau în realitatea concretă a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
temporalul decât prin repercusiunea măsurilor luate referitoare la spiritual; de fapt, acest drept privește temporalul numai în virtutea spiritualului. Ceea ce se desemnează astfel este puterea pe care Biserica o are asupra temporalului nu ca atare, ci ceea ce vizează spiritualul și ordinea mântuirii - în virtutea păcatului ce trebuie denunțat sau evitat, a sufletelor ce trebuie păstrate și a libertății Ecclesiei care trebuie menținută 15. Spre deosebire de puterea directă care, în materie spirituală, reprezintă ordinea credinței și a rânduielilor, a mântuirii, unde Biserica își exercită magisteriul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ceea ce vizează spiritualul și ordinea mântuirii - în virtutea păcatului ce trebuie denunțat sau evitat, a sufletelor ce trebuie păstrate și a libertății Ecclesiei care trebuie menținută 15. Spre deosebire de puterea directă care, în materie spirituală, reprezintă ordinea credinței și a rânduielilor, a mântuirii, unde Biserica își exercită magisteriul său infailibil, prin adevărurile de credință, precepte și sfaturi conținute în Revelația divină, puterea indirectă este puterea spirituală, aplicată lucrurilor temporale; principiile care evidențiază actele propriu-zise ale puterii indirecte se regăsesc evident și valorează a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
când creștinii ortodocși îl coborâseră în groapă pe Hristos, după ce, la Prohodul LUI, aceștia cântaseră cu toții grozava înfruntare a lui Iuda: "De iubești pe săraci și de mir te scârbești, ce se varsă curățind multe suflete, apoi cum pe aur Mântuirea vinzi?". Pe bună dreptate, Nae Ionescu vorbește de un duh al Ortodoxiei de care nu s-a atins nimeni până la gestul grav al Patriarhului Miron și de aceea conchide destul de categoric: "să fim, deci, lămuriți: nu ne-am adus cap
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Radu Dragnea care pleacă de la o presupoziție eronată: ignorarea faptului că ecumenicitatea este limita către care tinde veacul, istoria, autorul crezând că aceasta poate fi realizată hic et nunc. Prima consecință a presupoziției greșite a lui Radu Dragnea vizează teoria mântuirii în veac, a cărei origine rezidă într-o confuzie: se confundă "cuvântul lui Dumnezeu, care este absolut, cu trăirea cuvântului lui Dumnezeu de către oameni, care trăire, fiind un fapt istoric, nu poate fi decât relativă. Este adevărat că Dumnezeu, în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
natura credinței". Potrivit lui Berdiaev, pentru conștiința religioasă a omului modern există o unică posibilitate: conștientizarea faptului esențial că adevărul neotestamentar, evanghelic este adevărul absolut. Acest adevăr evanghelic nu este decât o parte a adevărului hristologic, cea întoarsă spre ispășire și mântuire. În esența sa tainică, ultimă, creația este eclezială. În viziunea lui Berdiaev, în creația religioasă se clădește "trupul universal teantropic". Revelația perioadei creatoare este tocmai revelația împlinită a Teantropiei, dezvăluirea deplină în viața universală a lui Hristos în unitate cu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
sau lucrările revelatoare accesibile care sunt, într-un anume sens, imanente minții omenești, după harul lui Dumnezeu, va intra definitiv în teologia bizantină. Datorită celor două firi în Hristos, deoființimea Fiului cu Tatăl și deoființimea Fiului cu ceilalți oameni condiționează mântuirea și realitatea efectivă a îndumnezeirii. La Botez, Duhul Sfânt face din oameni temple ale lui Dumnezeu și, în Euharistie, Trupul îndumnezeit al lui Hristos ne îndumnezeiește. Léon P. Karsavin își argumentează această idee a îndumnezeirii, prin recursul la noțiunea de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Tradiției creștine, din perspectiva hermeneuticii teologice a Părintelui Dumitru Stăniloae. Tradiția nu rezidă numai într-o sumă de învățături teoretice ale Revelației necuprinse în Sfânta Scriptură, transmise printr-o comunicare intelectuală, ci "într-o transmisie a unor învățături practice despre mântuire, din generație în generație, prin însăși aplicarea lor practică"; "tradiția nu e deci numai memoria teoretică a unor învățături ale lui Hristos, nescrise în Sfânta Scriptură, ci și trăirea continuuă cu El și în El prin Duhul Sfânt"8. Prin
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a separa aceste elemente esențiale care intră în alcătuirea Tradiției, Dumitru Stăniloae le analizează pe fiecare în mod individual, relevând miza lor în construcția Predaniei. Astfel, Tradiția cuprinde: • "o învățătură crezută și mărturisită despre Dumnezeu și despre lucrarea Lui de mântuire în Hristos". Învățătura nu se desparte de credința sau de mărturisirea ei; ea nu este "teoretică", ci "practic-mântuitoare", raportându-se la Hristos ca persoană activă și la actele Lui mântuitoare. Învățătura este dogmă, în înțelesul de condiție absolută pentru existența
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
vieți duhovnicești; ele reprezintă teologie, cult și spiritualitate în același timp. • "Prin mărturisirea credinței în puterile și în actele mântuitoare ale lui Hristos, lucrătoare și azi, și prin rugăciunea ce le urmează, credincioșii cer aproape întotdeauna ajutorul lui Dumnezeu, sau mântuirea, sau în general mila Lui"10. De aceea, multe imne se termină prin cererea milei lui Dumnezeu: Doamne, miluiește-ne. De plidă, într-un tropar la Duminica Ortodoxiei se cântă: Ne închinăm icoanei Tale neprihănite, Bunule, cerând iertare de greșelile
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Într-adevăr, această transmitere nu poate fi numai opera, prin excelență teoretică, a unei autorități bisericești sau a unor teologi. Conținutul și modul de transmitere a Tradiției trebuie să-și evidențieze caracterul lor mântuitor, ajutând pe credincioși să înțeleagă că "mântuirea lor depinde de ajutorul lui Hristos cel mărturisit cu toată convingerea, cel a cărui putere este primită și exprimată prin rugăciune și prin Taine". Pe de altă parte, conținutul Tradiției și modul ei de transmitere se diseminează diferențiat în rândul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
viața e searbădă, e tristă, e fără sens, e folosită de forța creatoare pe care o dă bucuria comuniunii adevărate"14. Prin urmare, singura scăpare de această tristețe este credința într-un Dumnezeu personal transcendent, care în Hristos ne oferă mântuirea. Prezentând comunității de credincioși pe Hristos drept singurul Mântuitor, singurul garant al persoanei umane în veșnicie, Ecclesia este datoare să-l înfățișeze în realitatea deplină a Persoanei lui de Dumnezeu și om în același timp și în lucrarea actelor lui
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]